Leul s-ar putea deprecia până la finalul anului, faţă de principalele valute, cursul de schimb pentru moneda europeană urmând să ajungă în jurul pragului de 4,54 lei, iar pentru dolar la 3,55 lei, potrivit unei analize a XTB Group.
“Există premise puternice ca leul să se deprecieze faţă de moneda unică europeană şi de dolarul american, până la sfârşitul anului”, afirmă, miercuri, analiştii XTB Group.
Conform analizei, cursul de schimb s-ar putea situa în jurul pragului de 4,54 lei/euro la finalul anului şi respectiv 3,55 lei/dolar în aceeaşi perioadă.
Aceştia au atras atenţia că, deşi inflaţia se află pe un traseu descendent în România, iar ultimele estimări susţin o creştere economică de 2% pentru anul acesta, în următoarea perioadă leul ar putea cunoaşte o tendinţă mai largă de depreciere, cu mici episoade optimiste.
„Scăderea preţului producţiei industriale, înregistrată în ultimele luni, sugerează că inflaţia îşi va continua trendul descendent. Astfel, Banca Naţională are loc să continue în lunile următoare (până la finalul anului) ciclul de relaxare a politicii monetare. Aceste scăderi ale dobânzii ar susţine economia reală şi, în condiţiile performanţei bune din agricultură, PIB-ul ar putea avansa cu 2%. Efectul advers al acestei politici BNR ar fi, însă, reducerea diferenţialului între dobânzile plasamentelor în zona euro şi cele din România, reducând, astfel, atractivitatea leului pentru investitori”, a explicat analistul-şef al XTB România, Claudiu Cazacu.
Un alt aspect care susţine ipoteza deprecierii leului în perioada următoare este evoluţia dolarului american. Diminuarea sprijinului monetar al Rezervei Federale va orienta investitorii spre prudenţă, punând presiune pe leu şi pe celelalte monede central şi est europene, susţine analistul-şef al grupului XTB, Przemys³aw Kwiecien.
Acesta mai arată că evoluţia pozitivă a leului din prima parte a anului s-a datorat excedentului de cont curent, performanţă mult peste cea din anii anteriori, beneficiind, în acelaşi timp, de repere macroeconomice relativ stabile în raport cu alte ţări din UE – deficit bugetar de sub 1% din PIB în primele şapte luni, ţintă de 2,1% din PIB în 2013, datorie publică sub 40% din PIB.
Prudenţa investitorilor a fost deja vizibilă – fiind mult amplificată de dezechilibre macroeconomice specifice – în cazul monedelor statelor emergente. Dintre acestea, lira turcească şi rupia indiană au atins minime record în faţa dolarului american.
“Active mai riscante, cumpărate în perioada ‘banilor ieftini’ devin puţin dezirabile în noul context, când capitalurile se retrag «spre bază». Deşi situaţia este diferită în România, între altele şi datorită ajustării contului curent (pe un deficit masiv în timpul crizei financiare, dar pe surplus acum), leul nu este total izolat”, este de părere Przemys³aw Kwiecien.
Dolarul va avea, însă, o evoluţie pozitivă nu doar în raport cu valutele ţărilor emergente, ci şi cu moneda europeană, iar acest lucru este susţinut şi de faptul că volatilitatea ridicată din zona euro şi întârzierea apariţiei unor semne clare de creştere economică au determinat Banca Centrală Europeană să menţină un nivel al dobânzii de politică monetară la niveluri foarte scăzute. Mai mult, anunţurile pozitive din economia nord-americană şi schimbarea opticii de politică monetară a Rezervei Federale reprezintă avantaje care susţin aprecierea dolarului american faţă de Euro.