word-monitor

Tag: coruptie

  • Corupţia ameninţă democraţiile din Europa Centrală şi de Est

    Corupţia ameninţă unele democraţii din Europa Centrală şi de Est, presând aceste ţări, precum Ucraina sau Bosnia-Herţegovina să se alăture Uniunii Europene, a avertizat, zilele trecute, diplomaţia americană. “În momentul în care noi ne străduim să depăşim vechea ură şi să definitivăm harta democratică a Europei, trebuie să neutralizăm o altă otravă, care ameninţă multe democraţii tinere europene: corupţia”, a declarat noul secretar de Stat adjunct pentru Europa, Victoria Nuland. “Încrederea popoarelor în guvernele lor alese se erodează în Europa Centrală şi de Est pentru că alegătorii cred că liderii lor răspund mai întâi propriilor interese înaintea celor ale poporului”, a continuat diplomatul, într-un discurs susţinut în faţa centrului de reflecţie Atlantic Council din Washington. “Corupţia ucide în mod periculos visurile democratice”, a anunţat Nuland, afirmând că “în Europa şi în Eurasia, calitatea democraţiei şi statului de drept este profund inegală”. Ea a citat “momentul istoric” cu care se confruntă Ucraina, R.Moldova şi Georgia, care trebuie să semneze un acord de asociere cu UE în cursul summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 28 şi 29 noiembrie. “Statele Unite salută alegerea europeană a acestor trei naţiuni”, a insistat Victoria Nuland, fostă ambasadoare a Statelor Unite la NATO la Bruxelles, înainte de a fi purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, până în primăvară.
    Dar Kievul s-a îndepărtat, miercuri, de acest acord de asociere cu UE şi nu ia nicio decizie care să permită plecarea în străinătate a opozantei încarcerate Iulia Timoşenko, în timp ce europenii continuă să spere că va fi eliberată până la sfârşitul lunii. “Ne alăturăm vocile celor ale UE pentru ca liderii ucraineni să facă o alegere justă şi istorică pentru cele 45 de milioane de cetăţeni ai lor”, a pledat Nuland.
    Ea a salutat Serbia şi Kosovo pentru demersul lor “către o reconciliere” şi le-a cerut să “integreze total structurile europene”. Nuland a avertizat în schimb cele două entităţi, sârbă şi croato-musulmană, care formează Bosnia-Herţegovia. “Dacă liderii continuă să blocheze mersul ţării lor către UE şi NATO, partenerii internaţionali ai Bosniei, între care Statele Unite, vor trebui să îşi examineze serios abordarea”, a avertizat ea.

  • Proces de corupţie „împins” spre prescripţie

    Deşi au trecut aproape trei ani de când dosarul de corupţie ce îl are ca protagonist pe Miloiu Eduard Claudiu, inspector la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (D.G.F.P.) Galaţi, a ajuns pe masa judecătorilor de la Judecătoria Galaţi, instanţa nu dă semne că ar vrea să pună capăt procesului prea curând. De un an de zile procesul bate pasul pe loc din cauza unei expertize fiscale, care nici până acum nu a fost depusă la dosar, deşi s-au dat peste 12 termene de judecată doar pentru acest lucru. Miloiu Eduard Claudiu, Pohrib Alexandru, administrator la SC Tubmeto SRL Galaţi şi SC Micmeto SRL Galaţi, şi Miclescu Octavian, fost administrator la SC Micmeto SRL Galaţi au fost trimişi în judecată în 2010. Inspectorul fiscal este acuzat că a întocmit trei rapoarte de inspecţie fiscală la firmele administrate de Pohrib Alexandru, care nu aveau nicio legătură cu realitatea. Manevra a costat bugetul de stat 2.582.824 lei (aproximativ 723.480 de euro), ce reprezintă TVA şi impozit pe profit. Miloiu Eduard Claudiu trebuie să răspundă pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în timp ce Pohrib Alexandru şi Miclescu Octavian sunt judecaţi pentru evaziune fiscală şi complicitate la comiterea aceleiaşi infracţiuni.

    Nicio măsură nu a fost luată

    Procurorii anticorupţie susţin că, în perioada februarie 2005–octombrie 2006, Pohrib Alexandru a întocmit mai multe documente contabile (facturi fiscale de cumpărări de mărfuri, contracte de prestări servicii), în baza cărora s-au înregistrat operaţiuni comerciale fictive pentru care trebuia plătit TVA în valoare de 2.566.040 lei. Administratorul  SC Tubmeto SRL Galaţi a fost ajutat de Miclescu Octavian, care la momentul respectiv era administrator la SC Micmeto SRL Galaţi şi care a semnat mai multe documente de evidenţă contabilă privind operaţiuni comerciale fictive. Contactat de noi, Gheorghe Ivan, procurorul şef al DNA Galaţi, ne-a precizat că va cerceta maniera în care este judecat dosarul la Judecătoria Galaţi. Frapează în special faptul că instanţa nu a dispus schimbarea expertului care ar urma să efectueze expertiza sau măcar amendarea lui pentru lipsa de reacţie. Þinând cont că procesul este abia la prima instanţă, nu este greu să realizezi că în acest ritm faptele de care este acuzat inspectorul fiscal şi complicii săi se vor prescrie înainte ca dosarul să primească o sentinţă definitivă în justiţie.

  • Temerile privind corupţia şi lipsa transparenţei încetinesc dezvoltarea României

    Temerile privind corupţia şi lipsa transparenţei încetinesc dezvoltarea României

    Temerile externe privind corupţia, mita şi lipsa transparenţei încetinesc dezvoltarea economică şi socială a României, a declarat, vineri, profesorul american Walter Russell Mead, în cadrul unei mese rotunde la Ambasada SUA. România ar trebui să ajungă la nivelul Poloniei, care “şi-a asigurat un rol central în discuţiile despre viitorul Europei”, este de părere profesorul Mead.
    Aflat în România pentru a doua oară, Walter Russell Mead a fost invitat al mesei rotunde “Locul României pe scena geopolitică mondială”, organizată vineri de Ambasada SUA. Acesta consideră că, deşi este membră a UE, România nu a realizat toate cerinţele ce derivă din această apartenenţă, “parţial şi ca urmare a unor schimbări interne şi reforme care trebuie încheiate”.

    Întrebat la ce fel de reforme se referă, Walter Russell Mead a precizat că România este percepută ca o ţară unde oamenii de afaceri trebuie să dea bani pentru a putea investi. “Temerile privind corupţia, mita şi lipsa de transparenţă încetinesc dezvoltarea economică şi socială a României. Şi fac România un loc dificil pentru investiţiile străine (…) Înainte de a veni aici, i-am auzit pe mulţi spunând că există încă unele probleme în ceea ce priveşte transparenţa. Şi la investitorii străini, chiar şi cei din New York, auzi astfel de lucruri”, a spus profesorul. “Percepţia că trebuie să plăteşti mită pentru a face afaceri este una foarte periculoasă pentru România şi este foarte larg răspândită”, a mai precizat acesta.
    Totodată, Walter Russell Mead a subliniat şi importanţa unui sistem juridic transparent, care să lucreze eficient. “Nu că alte ţări nu ar fi deloc corupte. Corupţia e o problemă constantă în toate societăţile, democratice sau nedemocratice”, dar este nevoie de “instanţe care lucrează eficient, de un sistem legal transparent”.

    Precizând că nu ştie care este situaţia din România, Walter Russell Mead a povestit că a locuit la un moment dat în New Orleans (Louisiana), unde nu era doar corupţie la nivel politic, ci era “un fel de corupţie a mediului de afaceri”. “Un grup mic de oameni conducea oraşul şi statul şi dorea să păstreze controlul pentru sine. Nu vroia multe investiţii şi oameni de afaceri din afara New Orleans şi a statului Louisiana, deoarece, chiar dacă economia ar fi crescut, le-ar fi redus lor controlul. Poate că există această concepţie şi la unele persoane de aici, care vor să aibă control complet asupra unei plăcinte mici, decât să crească plăcinta, dar ei să piardă abilitatea de a controla tot ce se întâmplă”, a explicat profesorul.
    Pe de altă parte, aceasta consideră că România “va continua să surprindă lumea cu rapiditatea cu care se dezvoltă”.
    Susţinător al preşedintelui Barack Obama, Walter Russel Mead este profesor de Relaţii Internaţionale la Bard College din statul New York, şi editor al revistei The American Interest. În perioada 1997-2010, a fost membru în Consiliul pentru Relaţii Externe al SUA.

  • Rejudecat pentru corupţie cu fonduri europene

    Omul de afaceri Adrian Negru, asociat şi administrator al mai multor societăţi comerciale, este judecat în prezent de Judecătoria Galaţi pentru folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave. Adrian Negru a mai fost trimis în judecată pentru fapte similare în cursul anului 2006, fiind condamnat de Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti la 7 ani de închisoare, pedeapsă ce a fost menţinută de Tribunalul Bucureşti, dar sentinţa nu este definitivă. Omul de afaceri mai are în derulare un alt proces de corupţie pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti, faptele fiind practic similare cu cele descrise anterior, iar Tribunalul Bucureşti a decis recent ca procesul să fie rejudecat de prima instanţă. Procurorii anticorupţie gălăţeni au descoperit că, în cursul anului 2004, firma lui Adrian Negru, SC FISHAGRO TOUR SRL Bucureşti, a devenit beneficiarul proiectului „Centrul de editare programe software şi de consultanţă IT pentru îmbunătăţirea mediului economic şi de afaceri”, proiect finanţat prin programul PHARE – RICOP.
    Dosarul rămâne la Galaţi
    Adrian Negru a cerut ca procesul de corupţie de la Galaţi să fie strămutat la o altă instanţă similară din ţară, dar judecătorii i-au respins cererea zilele trecute, astfel că o decizie în acest caz va fi luată de Judecătoria Galaţi. Adrian Negru este acuzat de procurorii anticorupţie că, în calitate de reprezentant legal al beneficiarului şi de manager de proiect, a folosit documente inexacte (state de plată fictive, raportări de cheltuieli nereale, neavând la bază documente justificative legale, oferte nereale, însoţite de documente nereale, însuşirea unei licitaţii fictive şi a unor achiziţii trucate), în baza cărora a încasat pe nedrept suma 92.166,46 euro, provenind din fonduri PHARE. Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE Bucureşti, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, s-a constituit deja parte civilă în proces cu suma amintită. În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui imobil aparţinând omului de afaceri. Administratorul SC FISHAGRO TOUR SRL riscă până la 20 de ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat.

  • Mita în sistemul medical, cel mai relevant caz de corupţie invocat de elevi, părinţi şi profesori

    Elevii, părinţii şi profesorii recunosc deopotrivă că mita în sistemul medical este cel mai relevant caz de corupţie pe care l-au trăit personal, aceasta surclasând următoarele două categorii invocate, respectiv mita în sistemul educaţional şi cea la poliţişti, potrivit unui studiu Avangarde.

    Cercetarea sociologică, considerată de iniţiatori parte a strategiei naţionale anticorupţie, are ca obiect diagnoza fenomenului de corupţie în educaţie, instruirea a peste 1.400 de persoane implicate în managementul instituţiilor din cadrul structurilor subordonate Ministerului Educaţiei Naţionale şi din administraţia publică locală cu atribuţii în educaţie, realizarea unui portal de sesizare online a faptelor de corupţie, realizarea de ghiduri de bune practici în prevenirea corupţiei şi realizarea unei strategii anticorupţie în educaţie.

    Potrivit studiului, la întrebarea “Care sunt principalele trei lucruri care vă vin in minte când vă gândiţi la corupţie?”, pe primul loc se situează categoria definită ca “mită, şpagă, cadouri, atenţii”, la care 19% dintre răspunsurile părinţilor şi profesorilor şi 17% dintre cele ale elevilor indică faptul că aceştia au recurs la astfel de acte pentru a obţine ceva.

    Pe locul al doilea se situează categoria “politică, politicieni, parlament, guvern”, care atinge un maxim în cazul profesorilor (15%), aceştia fiind urmaţi de elevi (11% dintre ei au invocat această categorie) şi de părinţi, cu 10%.

    La întrebarea legată de cele mai relevante cazuri de corupţie trăite personal de către respondenţi, cele mai multe răspunsuri au indicat mita în sistemul medical, menţionată ca primă opţiune atât de elevi (12%), cât şi de părinţi (25%) şi profesori (22%).

    Următoarele două categorii menţionate se află la mare distanţă de prima. Astfel, 4% dintre elevi, 3% dintre profesori şi doar 1% dintre părinţi au dat, ca prim răspuns, mita în sistemul educaţional, ponderile fiind, de asemenea, foarte mici şi în cazul categoriei mită la poliţişti.

    La capitolul diferenţei dintre mica şi marea corupţie, cei mai mulţi respondenţi au identificat prima categorie cu sumele mici de bani şi cu “atenţiile” date în diferite instituţii (spitale, şcoli, poliţie, primărie).

    În privinţa marii corupţii, 40% dintre elevi şi 11% la sută dintre părinţi au asociat noţiunea cu politica, guvernul şi parlamentul. În rândul părinţilor, marea corupţie este asociată, în primul rând, cu “sume de bani mari, contracte ilegale valoroase” (33%), după care urmează “”politica, guvernul, parlamentul” (26%).

    Respondenţii au fost rugaţi apoi să enumere actele de corupţie în funcţie de gravitate. Astfel, a acorda o sumă de bani unui magistrat pentru clasarea/încetarea unui dosar penal a fost considerată de toate categoriile ca fiind cel mai grav act de corupţie, notat cu 10 în cea mai mare măsură (48% de către elevi, 67% părinţi, 75% profesori ). Următoarea situaţie, ca gravitate, este “a încasa mită pentru a trece cu vederea neregulile financiare, din funcţia de controlor fiscal”( 44% elevi, 58% părinţi, 64% profesori ).

    Cel mai mic scor – la care notele de 10, reprezentând gravitatea maximă, au fost date de 17% dintre elevi, 22% dintre părinţi şi 23% dintre profesori – îl reprezintă situaţiile în care au fost încasate sume de bani de la elevi, în schimbul orelor de meditaţie

    În ceea ce priveşte răspândirea corupţiei în mediul educaţional, 8% dintre părinţi susţin că există corupţie în foarte mare măsură, urmaţi de elevi (5%) şi de profesori (4%).

    Respondenţii au spus, de asemenea, că nu ar depune reclamaţii dacă li s-ar cere şpagă, pentru că oricum nu ar fi nimeni pedepsit.

    Studiul a urmărit şi răspunsurile privind frecvenţa cheltuielilor adiţionale în şcoli, din banii părinţilor. Astfel, legat de plăţi suplimentare pentru reparaţii, 34% elevi susţin că acestea sunt efectuate semestrial, pe când profesorii susţin în cea mai mare măsură că aceste plăţi nu sunt făcute niciodată.

    Plăţile suplimentare pentru fondul clasei sunt recunoscute în cea mai mare măsură de către elevi (42%), urmaţi de părinţi (36%) şi profesori (28%).

    La categoria plăţii profesorilor pentru atenţie specială acordată elevului, ponderea elevilor care admit că acestea sunt făcute lunar (8%) este egală cu cea a părinţilor, în timp ce profesorii susţin acelaşi lucru în proporţie de doar 6%. În schimb, 80% dintre părinţi susţin că aceste plăţi nu au loc niciodată, urmaţi de profesori (77%) şi apoi de elevi (76%).

    În ceea ce priveşte răspunsul la întrebarea dacă refuzul de a face “plăţi suplimentare” are un impact negativ asupra notelor elevului, 51% dintre profesori au răspuns “niciodată”, 34% dintre elevi au spus că doar câteodată, în timp ce 16% dintre părinţi susţin că în majoritatea cazurilor, şi tot părinţii, în proporţie de 5%, susţin că întotdeauna.

    Cercetarea sociologică a fost realizată la comanda Universităţii “Titu Maiorescu” în cadrul proiectului “Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare”, al cărui beneficiar este Ministerul Educaţiei Naţionale.

    Datele au fost culese în perioada 23 iulie – 20 august, folosind un eşantion de 1.560 de persoane (550 de elevi; 500 de părinţi; 510 specialişti în domeniul educaţiei din învăţământul preuniversitar – profesori, directori, inspectori ISJ şi personal al consiliilor de administraţie din unităţi de învăţământ). Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia studiată, cu o eroare maximă tolerată de +/-2,48%, pentru un interval de încredere de 95%.

  • S-a finalizat expertiza în dosarul de corupţie al primarului de la Brăhăşeşti

    Expertiza ce vizează autenticitatea înregistrărilor convorbirilor telefonice care îl privesc pe Vasile Băiculescu, primarul de la Brăhăşeşti, a fost depusă la dosar, urmând ca părţile să ridice obiecţii, dacă vor considera necesar să facă acest lucru. Edilul a pus de la început sub semnul îndoielii înregistrările audio efectuate de procurorii DNA, acestea reprezentând piesa de rezistenţă a întregului dosar de corupţie. Tribunalul Galaţi a decis recent să menţină sechestrul asigurător pe bunurile SC Tralma SRL Corod, societate al cărui administrator este inculpat în dosarul de corupţie. Asta după ce avocaţii convinseseră instanţa să ridice sechestrul asigurător instituit de procurori în 2011 asupra unui teren de 10.000 de metri pătraţi situat în comuna gălăţeană Drăgăneşti, astfel că Marcel Peneoaşu, administrator al SC Tralma SRL Corod poate folosi acum suprafaţa amintită. Băiculescu este judecat pentru a doua oară într-un proces de corupţie, fiind trimis în judecată după ce procurorii DNA au stabilit că, în cursul anilor 2009-2010, acesta le-a cerut lui Marcel Peneoaşu, administrator al SC Tralma SRL Corod, judeţul Galaţi, şi unei alte persoane, reprezentant legal al unei alte societăţi comerciale, diverse sume de bani, ce depăşesc 10.000 euro, dar şi efectuarea de lucrări suplimentare faţă de contractele încheiate cu Consiliul Local al Comunei Brăhăşeşti.
    Peste 50.000 de euro mită contra recepţii de lucrări
    Banii şi lucrările au fost cerute pentru ca Băiculescu să recepţioneze lucrările executate de cele două firme, să accepte la plată facturile emise şi să aprobe plata sumelor necesare onorării acestor facturi. Vasile Băiculescu a fost acuzat şi că, în cursul anului 2007, a cerut în mod repetat de la un gălăţean suma de 27.842 de euro, reprezentând 10% din valoarea a două contracte de lucrări cu Consiliul Local Brăhăşeşti pentru modernizarea unui drum şi construirea unei grădiniţe. În acelaşi an, Băiculescu a repetat scenariul, pretinzând de la o altă persoană suma de 25.086,13 de euro, reprezentând 10% din valoarea a trei contracte încheiate între societatea administrată de denunţător şi primărie, contracte care aveau ca obiectiv reabilitarea a două şcoli din comună. Primarul din Brăhăşeşti nu are prea multe motive de bucurie în prezent, după ce, în urma unei cereri formulate chiar de el, nu mai are voie să-şi exercite mandatul de primar, cel puţin până când procesul penal nu se va finaliza.

  • Poliţistul-tâlhar va face închisoare

    Norocul l-a părăsit pe Ioan Talica, judecat şi condamnat alături de Viorel Mizdrea, fost poliţist la Secţia 4 de Poliţie din Galaţi, pentru tâlhărie şi violare de domiciliu. Foştii oameni ai legii au primit un an şi 10 luni de închisoare pentru tâlhărie şi 8 luni pentru violare de domiciliu, după ce au jefuit un contrabandist de ţigări, Ion Sandu. Prin contopire, instanţa le-a aplicat o pedeapsă de câte doi ani, dar cu suspendarea executării, sentinţa fiind schimbată săptămâna trecută de către Curtea de Apel Galaţi în executare efectivă a pedepsei cu închisoarea pentru Ioan Talica. Totul a pornit în seara zilei de 28 noiembrie 2010, când Talica şi Mizdrea s-au nimerit “întâmplător” la locuinţa lui Ion Sandu, un contrabandist de ţigări, exact în momentul în care acesta încheia o tranzacţie cu un alt contrabandist. Deşi nu aveau mandat de percheziţie, poliţiştii au intrat cu forţa în locuinţa acestuia şi, sub ameninţarea unui pistol, au plecat cu 40 de cartoane de ţigări şi 600 de lei. Interesant de amintit este că Ion Sandu, contrabandistul căruia i se furaseră ţigările, a primit de la Viorel Mizdrea cei 150 de lei drept daune morale la care fuseseră obligaţi cei doi poliţişti. Asta după ce bărbatul ceruse valoarea ţigărilor de contrabandă, 5.800 de lei, dar şi daune morale de 5.000 de lei.
    Trei ani de închisoare şi pentru corupţie
    Fostul poliţist la secţia 4 de Poliţie din Galaţi a scăpat de închisoare într-un alt dosar penal în care fusese inculpat. Acesta fusese condamnat iniţial de Tribunalul Galaţi la patru ani de închisoare după ce a cerut bani „de-o friptură” unui gălăţean. Pedeapsa a fost confirmată şi de Curtea de Apel Galaţi, după ce instanţa a respins apelul lui Talica, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să îi reducă pedeapsa omului legii de la patru la trei ani de închisoare şi să suspende executarea ei sub supraveghere. Totul a pornit după ce fostul poliţist a oprit un gălăţean, Constantin Bucur, care transporta motoscuterul unui prieten. Talica i-a cerut bani ca să nu îi facă dosar penal pentru că nu purta cască şi nu avea actele de identitate la el. Neştiind că cele două fapte constituie contravenţii şi nu infracţiuni, omul s-a conformat, dar Talica a vrut mai mulţi bani şi s-a târguit ca la piaţă, însă a sfârşit prin a fi prins de ofiţerii anticorupţie.

  • Judecătorii se pronunţă în dosarul omului de afaceri acuzat de trafic de influenţă

    Dosarul de corupţie al omului de afaceri Nicolae Marin, trimis în judecată pentru complicitate la trafic de influenţă alături de militarul Daniel Troacă, a fost finalizat de Tribunalul Galaţi, sentinţa fiind amânată pentru finalul lunii septembrie 2013. Judecătorii au decis să disjungă dosarul faţă de omul de afaceri, hotărând să îl judece separat, pentru corupţie, faţă de acesta luându-se măsura obligării de a nu părăsi ţara. Cei doi au fost acuzaţi de procurorii anticorupţie că i-ar fi propus fostului deputat Mihail Boldea că îl pot scoate din arest în schimbul unei importante sume de bani. Anchetatorii au aflat că în perioada aprilie – iunie 2012, Daniel Troacă a pretins de la o persoană aflată în stare de arest preventiv suma de 400.000 lei, susţinând că, în schimbul banilor, va interveni pe lângă reprezentanţi ai autorităţilor judiciare (ofiţer de poliţie, procuror) pentru ca aceştia să nu ceară instanţei de judecată prelungirea arestării preventive pentru persoana în cauză. Daniel Troacă a fost ajutat de omul de afaceri Nicolae Marin, care i-a intermediat o întâlnire cu ofiţerul de Poliţie şi care a acceptat să intermedieze şi remiterea unei tranşe din banii pretinşi către ofiţerul de poliţie şi procuror.

    Condamnat pentru corupţie şi proxenetism

    Daniel Troacă, plutonier la Unitatea Militară 01551 din Galaţi, a fost deja condamnat de Curtea de Apel Galaţi la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru fapta amintită anterior, acesta luând recent decizia de a nu mai ataca hotărârea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că sentinţa a rămas definitivă în ceea ce îl priveşte. Instanţa menţinuse decizia Tribunalului, iar Troacă rămâne în continuare în arest preventiv. Daniel Troacă a fost condamnat şi pentru proxenetism de către Judecătoria Galaţi la trei ani şi patru luni de închisoare. Militarul transformase apartamentul soacrei sale într-un adevărat bordel, unde „activau” la un moment dat trei minore, cu vârste cuprinse între 15 şi 17 ani. Anchetatorii au descoperit că Troacă a obţinut 19.000 de lei din proxenetism, judecătorii dispunând ca banii să fie confiscaţi în folosul statului.

  • Fostul director al DGASPC Galaţi va afla abia în 2014 dacă face închisoare

    Fostul director al DGASPC Galaţi va afla abia în 2014 dacă face închisoare

    Marinela Dobrea, fostul director al DGASPC Galaţi, a primit un răstimp neaşteptat de mare din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie înainte de a afla dacă va ajunge după gratii sau nu. Aceasta fusese condamnată anterior de Tribunalul Galaţi la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul de corupţie în care era judecată de mai bine de doi ani, dar Curtea de Apel a fost de părere că sentinţa este prea blândă, hotărând recent să îi majoreze pedeapsa la patru ani, iar aceasta să fie executată efectiv în regim de detenţie.

    Dobrea a fost judecată alături de alte şapte persoane pentru prejudicierea instituţiei cu aproape 700.000 de lei, după ce s-a descoperit că aceasta achiziţionase diverse bunuri la preţuri supraevaluate. Este vorba de încălţăminte şi cazarmament pentru copii, dar procurorii anticorupţie i-au trecut în cont Marinelei Dobrea şi favorizarea  anumitor societăţi atunci când s-a desfăşurat procedura de achiziţii publice pentru servicii de întreţinere, curăţenie şi pază. Alături de Dobrea a ajuns pe lista inculpaţilor şi fiica sa, Lucia Raluca Dobrea, printre acuzaţii numărându-se abuzul în serviciu, spălarea de bani şi falsul, dar şi neglijenţa în serviciu.

    Despăgubiri civile de peste 850.000 de lei

    Şi în cazul Luciei Dobrea judecătorii au hotărât să majoreze pedeapsa aplicată iniţial, de la trei ani la trei ani şi 10 luni de închisoare, ce ar urma să fie executată efectiv de aceasta. Judecătorii instanţei supreme au decis ca sentinţa definitivă în acest caz să fie dată la sfârşitul lunii ianuarie 2014, după ce majorări de pedepse au fost decise de magistraţii gălăţeni şi în cazul Alinei Ştefania Radu, de la doi ani şi opt luni la trei ani şi trei luni, aceasta urmând să ajungă, de asemenea, după gratii, precum şi în cazul Lenuţei Bălan, de la doi ani şi şase luni la doi ani şi nouă luni de închisoare, dar pedeapsa acesteia a fost suspendată condiţionat. Adrian Serghe şi Sandor Borsos au fost singurii cărora li s-au redus pedepsele la trei luni de închisoare, pedepsele fiind suspendate condiţionat. Marinela Dobrea, fiica sa, Lucia Raluca Dobrea, Alina Ştefania Radu, Sandor Borsos, Lenuţa Bălan, Caranfil Iulian Mitincu şi Adrian Serghe au fost obligaţi să plătească despăgubiri civile de peste 850.000 de lei către Direcţia pentru Protecţia Copilului Galaţi şi Ministerul Finanţelor Publice prin Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE.