word-monitor

Tag: condamnare

  • A dispărut după ce a furat banii asociaţiei pe care o administra

    Fostul administrator al asociaţiei 245 din Galaţi, Elena Fotache, condamnată la opt luni de închisoare cu suspendare pentru delapidare în formă continuată de către Judecătoria Galaţi, s-a volatilizat. Acesta nu a mai fost de găsit nici de către locatarii păgubiţi, nici nu s-a mai prezentat la proces şi nici nu a mai atacat decizia primei instanţe, mai ales după ce a primit doar câteva luni de închisoare cu suspendare. Doar Parchetul a atacat cu recurs decizia, în încercarea de a obţine o condamnare cu executare efectivă pentru un prejudiciu ce se apropie de 130.000 de lei. Proprietarii de apartamente ce fac parte din asociaţia 245 s-au interesat la Apaterm şi Apă Canal, de unde au aflat că datoria către cele două societăţi totaliza peste 153.000 de lei, reprezentând datoriile şi penalităţile. Asta în condiţiile în care locatarii nu ştiau absolut nimic de o asemenea datorie şi nici nu existau rău platnici la întreţinere. De altfel, la panoul de afişaj al datoriilor la întreţinere apărea un debit total mult mai mic, de doar 38.962 de lei. Când oamenii au luat-o la întrebări pe Elena Fotache, fostul administrator a recunoscut că nu a rezistat ispitei de a lua din banii asociaţiei pentru a-şi rezolva nişte probleme personale, dar s-a obligat să îi restituie într-un an de zile.
    Au rămas buni de plată
    Proprietarii au reclamat-o la Poliţie, pe lista de acuzaţii numărându-se furtul, înşelăciunea, abuzul în serviciu, falsul intelectual şi uzul de fals. În urma unei expertize contabile, s-a constatat că prejudiciul cauzat Asociaţiei de Proprietari 245 în urma gestionării frauduloase a banilor proveniţi de la locatari se ridică la peste 128.000 de lei. Practic, Elena Fotache „uita” să mai plătească facturile către furnizorii de utilităţi, astfel că datoriile către aceste societăţi crescuseră de patru ori. Femeia a recunoscut şi în faţa procurorilor că a furat banii locatarilor, afişând datorii cu mult mai mici decât cele reale pentru a-i induce în eroare. Fostul administrator a motivat că spera să acopere prejudiciul după ce ar fi primit o moştenire, constând într-un teren şi o suprafaţă de pădure pe raza judeţului Bacău, numai că acest lucru nu s-a mai întâmplat. Judecătorii au obligat-o pe Elena Fotache să returneze cei 128.000 de lei pe care i-a furat, însă locatarii nu au mai reuşit să dea de fostul administrator, astfel că este posibil ca acum să rămână cu paguba.

  • Omul de afaceri implicat în cazul Boldea a fost condamnat

    Tribunalul Galaţi s-a pronunţat la sfârşitul săptămânii trecute în cazul omului de afaceri Nicolae Marin, trimis în judecată pentru complicitate la trafic de influenţă alături de militarul Daniel Troacă. Judecătorii au decis să disjungă dosarul faţă de omul de afaceri, hotărând să îl judece separat, pentru corupţie, faţă de acesta luându-se la acel moment măsura obligării de a nu părăsi ţara. Cei doi au fost acuzaţi de procurorii anticorupţie că i-ar fi propus fostului deputat Mihail Boldea că îl pot scoate din arest în schimbul unei importante sume de bani. Anchetatorii au aflat că în perioada aprilie – iunie 2012, Daniel Troacă a pretins suma de 400.000 lei de la Mihail Boldea, aflat în stare de arest preventiv, susţinând că, în schimbul banilor, va interveni pe lângă reprezentanţi ai autorităţilor judiciare (ofiţer de poliţie, procuror) pentru ca aceştia să nu ceară instanţei de judecată prelungirea arestării preventive pentru fostul deputat. Daniel Troacă a fost ajutat de omul de afaceri Nicolae Marin, care i-a intermediat o întâlnire cu ofiţerul de Poliţie şi care a acceptat să intermedieze şi remiterea unei tranşe din banii pretinşi către ofiţerul de poliţie şi procuror.

    Are liber să părăsească ţara

    Nicolae Marin a primit opt luni de închisoare pentru trafic de influenţă, iar magistraţii au decis să-i suspende condiţionat pedeapsa. În plus, Tribunalul Galaţi a luat şi decizia de revoca măsura obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de omul de afaceri, astfel că acesta poate părăsi România când doreşte, chiar dacă procesul nu a primit încă un verdict definitiv. Daniel Troacă, plutonier la Unitatea Militară 01551 din Galaţi, a fost deja condamnat de Curtea de Apel Galaţi la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru fapta amintită anterior, acesta luând recent decizia de a nu mai ataca hotărârea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că sentinţa a rămas definitivă în ceea ce îl priveşte. Instanţa menţinuse decizia Tribunalului, iar Troacă îşi ispăşeşte deja pedeapsa.

  • O nouă condamnare la pedepse grele cu închisoarea pentru membrii clanului BUA

    Tribunalul Galaţi a finalizat vineri, 20 septembrie, un alt dosar penal în care este implicat clanul BUA, membrii acestuia primind între 9 şi 12 ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Totodată, judecătorii i-au obligat pe membrii clanului BUA să restituie banii societăţilor păgubite, fiind vorba de aproape 270.000 de lei.

    Unul dintre conducătorii clanului, Gheorghe Feraru, ne-a contactat ieri, susţinând că se află în prezent în Anglia cu familia după ce autorităţile române i-au luat în colimator.

    „Nu am fugit, dar mi-am dus familia din România, pentru că ce ni se întâmplă nouă este un abuz. Am fost condamnaţi doar pe ceea ce a spus Parchetul, fără să se ţină cont şi de probele pe care le-am adus noi. Am ajuns exact ca nişte maidanezi, fără casă, fără nimic. Acum am primit şi pedepsele astea, de parcă suntem nu ştiu ce criminali. O să revin în România ca să termin cu aceste dosare penale şi sper să se ia în sfârşit în considerare şi ce spunem noi, nu doar ce spune Poliţia şi Parchetul”, ne-a declarat Gheorghe Feraru.

    Instanţa supremă va da verdictul final

    Curtea de Apel Galaţi a judecat recent un alt proces membrilor clanului BUA, acuzaţi tot pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Judecătorii i-au condamnat la pedepse ce pleacă de la 5 ani şi ajung până la 13 ani de închisoare, totalizând peste 150 de ani de închisoare. Procurorii DIICOT susţin că, începând cu luna martie 2005, Bulgaru Aurel, Bulgaru Maximilian, Feraru Gheorghe, Feraru Tonel, Dobrică Mihalache, împreună cu Feraru Paris şi Ioniţă Nicuşor au reuşit să convingă mai multe persoane fără ocupaţie să contracteze diverse credite de la instituţii bancare, lucru negat constant de către aceştia. Ei se foloseau de documente falsificate, care atestau calitatea de salariaţi ai unor societăţi comerciale, cu venituri considerabile. Conform rechizitoriului, după obţinerea creditelor, sumele de bani erau luate de către membrii grupării, iar debitorii erau obligaţi să plece din ţară sau să nu divulge condiţiile reale în care obţinuseră creditele. Dosarul se află în prezent pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care vor decide dacă se impune ca pedepsele să fie menţinute.

  • Peste 700 de infractori condamnaţi nu mai sunt de găsit pentru a-şi ispăşi pedepsele

    Peste 700 de infractori condamnaţi nu mai sunt de găsit pentru a-şi ispăşi pedepsele

    Peste 700 de infractori periculoşi sunt în libertate în momentul de faţă pentru că instanţele de judecată i-au condamnat, dar organele de urmărire penală nu au reuşit să-i găsească pentru a-i trimite după gratii. Printre cei care se sustrag de la executarea pedepselor se numără escroci, ucigaşi şi proxeneţi. La Judecătoria Galaţi, în urmă cu trei ani erau date în urmărire 44 de persoane condamnate, pentru ca astăzi numărul lor să fie de şapte ori mai mare. Astfel, peste 300 de persoane condamnate se sustrag de la executarea pedepselor, situaţia fiind similară şi la Tribunalul Galaţi şi la celelalte judecătorii arondate, unde au fost date în urmărire alte 400 de persoane, ce au de ispăşit pedepse între 2 şi 15 ani de închisoare. În total, pedepsele pe care le au de executat infractorii care fug de justiţie depăşesc 1.000 de ani de puşcărie.
    De exemplu, Emil Liviu Andrici (44 de ani) are de executat 12 ani de închisoare pentru înşelăciune, însă nimeni nu a reuşit să îi dea de urmă.
    Nici proxeneţii nu sunt de găsit. Ionel Coman (33 de ani) este căutat pentru a ispăşi o pedeapsă de patru ani de închisoare după ce a racolat şi transportat mai multe tinere în Turcia, de pe urma cărora a obţinut bani şi bunuri obligându-le să practice prostituţia.
    Unii gălăţeni s-au specializat pe ţepe aplicate la diverse societăţi comerciale, iar după ce s-au văzut cu banii, escrocii au dispărut ca măgarul în ceaţă. Este cazul Gianinei Elena Doroftei (40 de ani), condamnată la şapte ani de închisoare pentru delapidare după ce a cauzat un prejudiciu de 50.688.850 lei.
    Numărul infractorilor care reuşesc să scape de braţul legii este din ce în ce mai mare, iar autorităţile nu par să aibă un plan pentru limitarea fenomenului. Faţă de anii trecuţi, numărul infractorilor condamnaţi care nu sunt de găsit a crescut de aproape şase ori.

  • DNA vrea pedepse mai mari pentru Nati Meir şi fiul său

    DNA vrea pedepse mai mari pentru Nati Meir şi fiul său

    DNA Galaţi a atacat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărârea Curţii de Apel Galaţi, care a decis să îi reducă pedeapsa lui Meir de la şapte ani la cinci ani şi jumătate pentru trafic de influenţă, pedeapsa urmând să fie executată efectiv. Nati Meir a fost condamnat după ce în cursul anului 2008, în calitate de deputat, a pretins de la o denunţătoare 50.000 euro, spunându-i că va interveni pe lângă judecători de la Tribunalul Galaţi pentru ca aceştia să dispună eliberarea ei din arest în dosarul în care era judecată pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune. De asemenea, în cursul anului 2009 şi în lunile martie-aprilie din 2010, Nati Meir, prin intermediul fiului său, ar fi pretins suma de 65.000 euro de la cinci denunţători, cărora le-a spus că va interveni la magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru ca aceştia să dispună judecarea lor în libertate şi, ulterior, condamnarea la pedepse cu suspendarea executării, în două dosare în care respectivii erau acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune, respectiv complicitate la luare de mită.

    Condamnat şi pentru înşelăciune

    Fostul candidat la preşedinţia României a primit recent o altă veste proastă de la instanţa supremă după ce judecătorii au menţinut o condamnare la patru ani de închisoare într-un alt dosar, pentru înşelarea mai multor persoane cărora le promisese locuri de muncă în Israel. Nati Meir avea motive să se bucure pentru că fiul său, Or Meir, a scăpat de închisoare, cel puţin deocamdată, după ce Curtea de Apel i-a redus acestuia pedeapsa de la cinci ani la trei ani de închisoare, sancţiunea penală fiind suspendată sub supraveghere. Curtea de Apel Galaţi a hotărât şi ca Or Meir să nu părăsească Bucureştiul, cel puţin pe perioada procesului, dar acesta a primit în schimb acceptul să îşi schimbe domiciliul. Nati Meir şi Or Meir au fost eliberaţi din închisoare pe 11 aprilie 2011, după ce au stat în arest preventiv aproape un an, dar Nati Meir şi-a reluat imediat vechile obiceiuri, escrocând diverse persoane, astfel că a ajuns din nou după gratii.

  • Fostul director al DGASPC Galaţi va afla abia în 2014 dacă face închisoare

    Fostul director al DGASPC Galaţi va afla abia în 2014 dacă face închisoare

    Marinela Dobrea, fostul director al DGASPC Galaţi, a primit un răstimp neaşteptat de mare din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie înainte de a afla dacă va ajunge după gratii sau nu. Aceasta fusese condamnată anterior de Tribunalul Galaţi la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul de corupţie în care era judecată de mai bine de doi ani, dar Curtea de Apel a fost de părere că sentinţa este prea blândă, hotărând recent să îi majoreze pedeapsa la patru ani, iar aceasta să fie executată efectiv în regim de detenţie.

    Dobrea a fost judecată alături de alte şapte persoane pentru prejudicierea instituţiei cu aproape 700.000 de lei, după ce s-a descoperit că aceasta achiziţionase diverse bunuri la preţuri supraevaluate. Este vorba de încălţăminte şi cazarmament pentru copii, dar procurorii anticorupţie i-au trecut în cont Marinelei Dobrea şi favorizarea  anumitor societăţi atunci când s-a desfăşurat procedura de achiziţii publice pentru servicii de întreţinere, curăţenie şi pază. Alături de Dobrea a ajuns pe lista inculpaţilor şi fiica sa, Lucia Raluca Dobrea, printre acuzaţii numărându-se abuzul în serviciu, spălarea de bani şi falsul, dar şi neglijenţa în serviciu.

    Despăgubiri civile de peste 850.000 de lei

    Şi în cazul Luciei Dobrea judecătorii au hotărât să majoreze pedeapsa aplicată iniţial, de la trei ani la trei ani şi 10 luni de închisoare, ce ar urma să fie executată efectiv de aceasta. Judecătorii instanţei supreme au decis ca sentinţa definitivă în acest caz să fie dată la sfârşitul lunii ianuarie 2014, după ce majorări de pedepse au fost decise de magistraţii gălăţeni şi în cazul Alinei Ştefania Radu, de la doi ani şi opt luni la trei ani şi trei luni, aceasta urmând să ajungă, de asemenea, după gratii, precum şi în cazul Lenuţei Bălan, de la doi ani şi şase luni la doi ani şi nouă luni de închisoare, dar pedeapsa acesteia a fost suspendată condiţionat. Adrian Serghe şi Sandor Borsos au fost singurii cărora li s-au redus pedepsele la trei luni de închisoare, pedepsele fiind suspendate condiţionat. Marinela Dobrea, fiica sa, Lucia Raluca Dobrea, Alina Ştefania Radu, Sandor Borsos, Lenuţa Bălan, Caranfil Iulian Mitincu şi Adrian Serghe au fost obligaţi să plătească despăgubiri civile de peste 850.000 de lei către Direcţia pentru Protecţia Copilului Galaţi şi Ministerul Finanţelor Publice prin Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE.