word-monitor

Tag: comisia europeana

  • Acord final în privinţa reformei PAC

    Parlamentul European (PE), Consiliul de Miniştri ai Uniunii Europene (UE) şi Comisia Europeană (CE) au reuşit să ajungă marţi noaptea la un acord în vederea finalizării reformei Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada după 2013, relatează AFP.

    Cele trei instituţii ajunseseră în luna iunie la un acord politic, însă până la finalizarea reformei, cu deschideri spre o PAC mai “verde” şi mai durabilă, rămâneau de definit câteva puncte, printre care descreşterea subvenţiilor acordate celor mai mari exploataţii.

    Era necesar un compromis final înainte de votul, programat pe 30 septembrie, al comisiei pentru agricultură din Parlamentul European. Eurodeputaţii, care au obţinut câteva concesii în plus pentru o repartizare mai echitabilă a sprijinului, ameninţau, în caz contrar, cu un blocaj care ar fi putut întârzia acordarea unei părţi din subvenţii agricultorilor.

    Acordul la care s-a ajuns marţi confirmă liniile generale ale noii PAC, convenite în luna iunie. El permite adoptarea oficială a reformei de către UE până la sfârşitul anului, conform calendarului stabilit în iunie.

    Repartizarea anvelopei PAC, ce absoarbe circa 38% din bugetul european, “va asigura ca niciun stat să nu primească mai puţin de 75% din media comunitară până în 2019”, se arată într-un comunicat al Comisiei. “În cadrul unui stat membru sau al unei regiuni, se vor reduce diferenţele nivelurilor de susţinere de la o exploataţie la alta: susţinerea financiară pe hectar nu va putea fi mai mică de 60% din media subvenţiilor alocate până în 2019 în aceeaşi zonă administrativă sau agronomică”.

    “Va fi încurajată puternic implicarea tinerilor, urmând să le fie alocată o subvenţie suplimentară de 25% în primii cinci ani”, mai afirmă comunicatul. În plus, statele membre vor putea acorda subvenţii mai mari zonelor defavorizate.

    În ceea ce priveşte ecologizarea, “vor fi investite peste 100 miliarde de euro între 2014 şi 2010 pentru a ajuta agricultura să facă faţă problemelor legate de sol, apă, biodiversitate şi schimbările climatice”.

    Astfel, 30% din plăţile directe vor viza aplicarea de către agricultori a trei practici agricole benefice pentru mediu: “diversificarea culturilor, menţinerea unor păşuni permanente şi conservarea” zonelor de interes ecologic începând din 2018 sau măsuri de mediu “considerate cel puţin echivalente”.

    Cel puţin 30% din fondurile de dezvoltare rurală “vor fi alocate unor măsuri agricole de mediu, susţinerii agriculturii biologice sau a proiectelor legate de investiţii şi a măsurilor inovative benefice pentru mediu”.

    Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, arată că “aceste decizii constituie un răspuns puternic al UE pentru a face faţă problemelor care vizează securitatea alimentară, schimbările climatice, dezvoltarea şi locurile de muncă.

  • Măcat pentru o zi, deplasaţi-vă „sănătos”

    Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi informează că Direcţia Generală de Mediu din cadrul Comisiei Europene organizează anual în perioada 16-22 septembrie Săptămâna Mobilităţii Europene (European Mobility Week). Aceasta este o campanie care are ca scop sensibilizarea oamenilor, astfel încât aceştia să folosească transportul public, bicicletă, mersul pe jos în detrimentul maşinilor personale. De asemenea, campania încurajează oraşele europene să promoveze aceste modalităţi de transport şi să investească în infrastructura regională.
    Utilizarea excesivă a autoturismelor duce la deteriorarea calităţii vieţii în oraşele noastre. Simptomele acestei probleme sunt: zgomotul, poluarea aerului, congestionarea traficului şi reducerea spaţiului public. Având în vedere precaritatea unor resurse ca energia, terenurile, apa şi materiile prime, se conştientizează din ce în ce mai mult nevoia de a găsi forme alternative de transport mai puţin poluante, cu un consum redus de resurse, prin care să se poată reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
    Ediţia din acest an are sloganul „Clean Air – It’s your move!” – „Aerul Curat – Mişcarea Ta!”) şi marchează cea de-a 12-a aniversare a Săptămânii Europene a Mobilităţii.
    Fie că mergeţi la şcoală, în parc cu prietenii sau la serviciu, în perioada 16-22 septembrie lăsaţi maşina în garaj sau în parcare. Renunţaţi cel puţin pentru o zi la maşinile proprii şi utilizaţi mijloacele de transport în comun sau bicicletele, participând astfel la campania europeană de protejare a mediului şi de conservare a resurselor naturale ale Terrei. Alăturându-ne oraşelor europene, sunteţi invitaţi ca cel puţin pentru o zi să vă deplasaţi „sănătos”.

  • 116.111 – Telefonul care poate salva viaţa unui copil

    Puţini ştiu de existenţa acestui număr pe care îl poate apela oricine are cunoştinţă de situaţii dificile în care sunt implicaţi copii. Situaţiile dificile înseamnă situaţii în care copiii sunt bătuţi, sunt exploataţi prin muncă, sexual, sunt abuzaţi emoţional sau sunt neglijaţi. Mamă, tată, mătuşă, unchi, vecin, dascăl, chiar şi necunoscut, oricine poate suna să ceară ajutor pentru un copil aflat în dificultate.

    În ceea ce priveşte numărul apelurilor efectuate din Galaţi către 116.111, acesta nu poate fi confirmat decât în situaţia cazurilor în care a fost necesară şi colectarea de date personale în vederea intervenţiei, iar apelanţii au dorit să le ofere. Astfel, baza de date a Asociaţiei Telefonul Copilului arată că în perioada 1 ianuarie – 31 august din judeţul nostru a fost înregistrat un număr de 43 de astfel de apeluri.

    Un alt număr de telefon la care pot fi semnalizate astfel de situaţii este cel pus la dispoziţie de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Telefonul Copilului la nivel judeţean este 0236.983.

    Copiii noştri sunt abuzaţi!

    Cei care au sunat să ceară ajutorul pentru copii au fost martorii abuzului celor mici sub toate formele. Au fost depistate 17 cazuri de abuz dintre care două cazuri de abuz emoţional, 12 situaţii de abuz prin neglijare, două cazuri de trafic uman, chiar şi un caz de abuz sexual, dar şi şapte cazuri de intimidare. Au mai fost înregistrate două cazuri de consiliere juridică privind încredinţarea minorului, cincisprezece cazuri în care s-a oferit consiliere psihologică (relaţionare deficitară copil – părinţi, probleme sentimentale ale adolescenţilor, tulburări de comportament), şi două cazuri de violenţă în familie.

    Cazurile copiilor care au ajuns în atenţia asistenţilor sociali şi psihologilor Asociaţiei Telefonul Copilului au fost rezolvate. Aceştia au oferit consiliere psihologică şi juridică personalizată, respectiv îndrumare pentru fiecare caz înregistrat. „În unele cazuri a fost necesară şi intervenţia instituţiilor abilitate la nivel local, iar consultanţii noştri au monitorizat fiecare dintre situaţiile transmise către acestea”, ne-a spus directorul executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului, Cătălina Florea.

    Într-un top al apelurilor, conform cazurilor înregistrate la 116.111, judeţul Galaţi se află pe locul 28.

    Asociaţia Telefonul Copilului este singura organizaţie neguvernamentală, non-profit, din România, care pune la dispoziţia copiilor şi părinţilor o linie telefonică de asistenţă la nivel naţional, „Telefonul Copilului – 116.111”. Apelul este gratuit în reţelele Romtelecom şi Cosmote. 7 zile din 7, între orele 08.00-00.00, asistenţii sociali şi psihologii Asociaţiei Telefonul Copilului răspund apelurilor la 116.111. În cei peste 11 ani de existenţă, telefonul copilului 116.111 a sunat de mai mult de aproape două milioane de ori.

    116.111 este implementat şi în alte 19 state europene, fiind numărul unic european rezervat de Comisia Europeană serviciului „telefonul copilului”, în urma propunerii formulate de Child Helpline International, alianţa internaţională în care Asociaţia Telefonul Copilului este atât membră cu drepturi depline, cât şi deţinătoarea vice-preşedinţiei acesteia pentru regiunea Europa.

  • CEZ reclamă România la Comisia Europeană

    CEZ reclamă România la Comisia Europeană

    Grupul ceh de utilităţi CEZ a anunţat că a depus o plângere la Comisia Europeană cu privire la decizia României de a amâna acordarea unor certificate verzi, măsura care ar putea costa compania cehă până la 66 milioane euro pe an, transmite Reuters.
    Guvernul de la Bucureşti a decis la începutul lunii iunie să reducă ajutoarele acordate pentru energiile regenerabile. Conform actului normativ, recuperarea certificatelor verzi se va face începând cu 31 martie 2017 pentru centralele hidro şi solare, respectiv începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele eoliene.
    Potrivit calculelor Reuters, din cauza modificărilor, o parte importantă din veniturile companiei CEZ provenind din schema de sprijin, până la 1,7 miliarde coroane (66 milioane euro) pe an, va fi amânată până în 2018-2020. În plus, până atunci, valoarea certificatelor ar putea scădea, iar România ar putea ajusta în continuare schema de sprijin.
    CEZ, care operează în România cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, a apreciat miercuri ca schimbarea regulilor în mod retroactiv contravine principiilor de bază ale Uniunii Europene. „În acest moment, este imposibil să cuantificăm pierderile posibile, pentru că nu am pierdut niciunul dintre certificatele acordate, ci doar au fost amânate până în 2018-2020”, se arată în comunicatul CEZ. „Această măsură contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celui referitoare la libera mişcare a capitalului”, adaugă CEZ.
    Comisia Europeană a anunţat că urmăreşte situaţia din România şi investighează plângeri similare venite din partea altor companii implicate în sectorul energiilor regenerabile din România. „Mai multe reclamaţii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari sunt investigate de asemenea”, a declarat purtătoarea de cuvânt Marlene Holzner într-un comunicat. „Comisia îşi va prezenta opiniile cu privire la schemele de sprijin pentru energiile regenerabile precum şi cu privire la intervenţiile guvernamentale în sectorul energetic pe larg, în toamnă”, a adăugat Holzner.
    Şi alte ţări din UE, precum Germania, Marea Britanie sau Spania, au redus sau intenţionează să reducă subvenţiile pentru energiile regenerabile, după mai mulţi ani de sprijin guvernamental consistent.
    Producţia de energie din surse regenerabile este susţinută în România prin sistemul de certificate verzi.
    De la 1 iulie 2013, Guvernul a decis să amâne până în 2017-2018 acordarea unui număr de certificate verzi pentru energia eoliană, solară şi microhidrocentrale.
    Astfel, proiectele fotovoltaice primesc de la 1 iulie doar 4 certificate verzi pe MWh, faţă de 6 certificate până acum. Proiectele eoliene primesc doar un certificat din două, iar microhidrocentralele, două certificate din trei.
    Potrivit Ordonanţei de Urgenţă 57/2013, se amână temporar acordarea unui certificat verde pentru hidrocentralele noi cu o putere instalată de cel mult 10 MW, a unui certificat verde pentru centralele eoliene şi a două certificate pentru centralele electrice solare.
    Recuperarea certificatelor verzi amânate se va face începând cu 1 aprilie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi pentru cele solare şi începând cu 1 ianuarie 2018 pentru cele eoliene, eşalonat, cel mult până la 31 decembrie 2020.
    CEZ este prezent pe piaţa românească încă din anul 2005, odată cu preluarea companiei de distribuţie Electrica Oltenia SA. Afacerile Grupului CEZ în România sunt reprezentate de cele 8 companii – CEZ Distribuţie, CEZ România, CEZ Vânzare, CEZ Trade, Tomis Team, MW Invest, Ovidiu Development şi TMK Hydroenergy Power.

  • 16 şcoli din Galaţi, participante la proiectul “Europa, casa noastră”

    Reprezentanţa Comisiei Europene (RCE) în România, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, a lansat a treia ediţie a campaniei de informare şi comunicare “Europa, casa noastră”. Programul se adresează elevilor şi profesorilor din învăţământul primar, gimnazial şi liceal şi are drept scop derularea unor activităţi cu dimensiune europeană prin care elevii sunt încurajaţi să se informeze despre Uniunea Europeană, istoria, politicile ei, precum şi despre ultimele evoluţii din domeniul afacerilor europene.

    În prezent sunt înscrise în campanie 2.064 de unităţi de învăţământ, dintre care 16 din Galaţi.

    Elevii gălăţeni au realizat în cadrul campaniei activităţi prin intermediul cărora şi-au dezvoltat spiritul antreprenorial şi abilităţile de negociere în afaceri la târgul regional al firmelor de exerciţiu “Kretzulescu- Tradiţie şi contemporaneitate”, dar şi creativitatea şi imaginaţia la concursuri de desen, dans şi confecţii tradiţionale româneşti. Printre invitaţii speciali care au participat la activităţile cu elevii se numără Iulia Gheltz şi Mariana Beraru reprezentând Centrul Europe Direct Galaţi.

    Reprezentanţa Comisiei Europene (RCE) în România asigură un flux eficient de informaţii între aceasta şi cetăţenii şi autorităţile României. Misiunea RCE este de a contribui la o cât mai bună înţelegere a Uniunii Europene, a scopurilor, valorilor şi politicilor acesteia, aducând informaţia europeană cât mai aproape de cetăţeni, într-o formă adaptată nevoilor lor specifice.

  • „Precizările CE demonstrează că Guvernul şi MFP au acţionat corect şi profesionist în cazul rectificării bugetare”

    Precizările Comisiei Europene (CE) demonstrează că Guvernul României şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP) au acţionat corect şi profesionist în cazul rectificării bugetare, a declarat, pentru AGERPRES, Ionel Blănculescu, consilier onorific al premierului şi proprietarul unei companii de consultanţă financiară.

    „Asistăm de ceva timp, mai bine zis imediat după 30 iulie, data primei rectificări bugetare din acest an, la o polemică interesantă în ceea ce priveşte corectitudinea respectivei operaţiuni financiare. Implicate sunt două foarte importante instituţii ale statului român, Guvernul României şi Consiliul Fiscal (CF)”, a spus Blănculescu.

    Potrivit acestuia, obiectul polemicii îl reprezintă aparent modul diferit în care cele două instituţii evaluează sistemul de formare a veniturilor la bugetul de stat şi pe cale de consecinţă, arhitectura rectificării bugetare.

    „Dacă am ajusta datele Consiliului Fiscal cu informaţiile actualizate de la Ministerul Finanţelor am constata că diferenţele de opinii profesionale nu ar fi atât de evidente, cât s-au lăsat să se întrevadă. Să încercăm să dovedim afirmaţia. Consiliul Fiscal notează că execuţia veniturilor bugetare totale în primele 6 luni ale anului arată o «nerealizare semnificativă», echivalată cu un «eşec major» în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, în contextul în care bugetul prevede o majorare de 52,3% faţă de sumele atrase în anul 2012, iar execuţia la 6 luni relevă o diminuare de 5%. Studiul meu de caz, pentru a nu plictisi foarte mult cu cifre, îl efectuez numai pe un singur capitol de venituri bugetare, provenite din absorbţia fondurilor europene”, a precizat consilierul onorific.

    Acesta a mai spus că actualizând datele referitor la absorbţia fondurilor europene cu realitatea intrărilor de bani europeni de peste câteva zile, de la nivelul limită analizat de Consiliul Fiscal, valabil la 30 iunie, situaţia aflându-se într-o dinamică certă, se observă că în luna iulie, „deci în luna a 7-a, care nu a intrat în evaluările acestuia, de la Uniunea Europeană au intrat în ţară 730 milioane de euro, iar peste încă aproape o lună, în primele zile ale lui august, nivelul total al intrărilor a ajuns la 1,47 miliarde euro, adică aproximativ 60% din estimările extrem de ambiţioase ale anului 2013”.

    „Desigur, în baza acestor noi date financiare, concluziile Consiliului Fiscal se dovedesc eronate, fără însă a-l culpabiliza, mai mult vorbim cert de o performanţă guvernamentală şi anume triplarea, într-un timp relativ extrem de scurt, de la 7% la 21% a ratei de absorbţie a fondurilor europene. Aş îndrăzni să consider totuşi ca deplasată asocierea situaţiei semestrului I, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, cu un «eşec major», situaţia din teren contrazicând numai după câteva zile aserţiunea. Probabil, pe viitor, Consiliul Fiscal ar trebui să evite să genereze diverse încadrări, verdicte sau sentinţe şi să se rezume la activitatea de analiză şi evaluări macroeconomice”, informează Blănculescu.

    Acesta a precizat că folosirea extrapolării unei situaţii a veniturilor bugetare din semestrul I al anului pentru întreaga perioadă a acestuia, ca metodă de previziune financiară, folosită probabil de Consiliul Fiscal şi în cazul celorlalte capitole de venituri bugetare, cel puţin în cazul României, poate conferi surprize, ceea ce s-a mai văzut în ultimii ani, conducând la concluzii eronate.

    „Ne aducem aminte de «performanţele» pe această linie a reprezentanţei FMI din România, condusă în acele vremuri de Jeffrey Franks, care-şi schimbă trimestrial previziunile de creştere economică sau de deficit bugetar, lăsându-ne să ghicim care va fi până la sfârşitul anului varianta corectă. Se impune o comunicare mult mai eficientă între Ministerul Finanţelor Publice, în special secţiunea «Buget» şi Consiliul Fiscal, atât pe dimensiunea cantitativă, cât mai ales pe cea calitativă. În calitate de coordonator al Grupului Consultativ de la nivelul Primului Ministru realizez importanţa, apreciez şi respect în mod deosebit organizaţiile specializate în asigurarea condiţiilor de performanţă economică şi financiară pentru Guvernul României şi pe cale de consecinţă pentru mediul economic românesc”, a explicat consilierul onorific al premierului.

    Potrivit acestuia, Consiliul Fiscal reprezintă o instituţie extrem de respectabilă şi responsabilă în România, de recomandările şi sugestiile acesteia trebuind să ţinem cont, însă desigur în baza unor analize fiscal-bugetare permanent actualizate, activitatea financiară guvernamentală aflându-se într-o dinamică extrem de evolutivă, mai ales într-un an de creştere economică, de reconstrucţie a sistemelor naţionale fiscal-bugetare şi financiare, afectate de aplicarea în anii trecuţi a unui program eronat de austeritate, care a afectat major bazele economiei româneşti.

    „Chiar şi în prezenţa unor astfel de sincope, Consiliul Fiscal trebuie încurajat să continue demersurile de sprijin al politicii fiscal-bugetare a Guvernului, prin observaţii şi sugestii pertinente, înţelese, însuşite şi asumate de către responsabilii guvernamentali. Precizările de astăzi ale Comisiei Europene vin să confirme raţionamentul prezentat mai sus, demonstrând că Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice, au acţionat corect şi profesionist în cazul Rectificării Bugetare din 30 iulie 2013, iar precizările Consiliului Fiscal sunt binevenite, această instituţie având un rol crescând în asigurarea unor bune politici fiscale la nivel guvernamental, chiar dacă, în lipsa unor informaţii aflate într-o dinamică extrem de rapidă, concluziile sunt uneori pripite, dacă nu eronate sau mai bine zis depăşite, fără bineînţeles culpa organizaţiei, care realizează analizele şi evaluările pe baza unor informaţii devenite într-un termen foarte scurt, istorice”, a mai spus Blănculescu.

    Simon o’Connor, purtătorul de cuvânt al vicepreşedintelui CE, Olli Rehn, a declarat vineri pentru AGERPRES, că CE salută comentariile Consiliului Fiscal cu privire la rectificarea bugetară dar se simte confortabilă cu cifrele incluse în document, în condiţiile în care riscurile menţionate de Consiliul fiscal sunt reflectate în cifrele bugetare, în special în rezervele considerabile constituite în buget.

    „Rectificarea bugetară pe 2013 a fost discutată cu prilejul recentei vizite a misiunii FMI şi CE şi suntem confortabili cu cifrele incluse în rectificarea bugetară. Salutăm comentariile Consiliului fiscal şi rolul său în creştere pentru asigurarea unor politici fiscale bune. Riscurile menţionate în comentariile Consiliului fiscal sunt reflectate în cifrele bugetare, în special în rezervele considerabile constituite în buget”, a declarat Simon o’Connor.

    Consiliul Fiscal (CF) a apreciat, marţea trecută, în completările făcute la opinia preliminară privind proiectul de rectificare bugetară pe anul 2013, că există riscuri relevante în ceea ce priveşte încasările proiectate din TVA ca urmare a evoluţiei sub aşteptări a consumului privat.

    „În acelaşi timp pierderea de venituri ca urmare a reducerii cotei standard la pâine, făină şi grâu apare drept corect luată în considerare, Consiliul fiscal având estimări similare cu cele ale Ministerului de Finanţe. Totuşi, Consiliul fiscal îşi manifestă rezervele cu privire la dimensiunea impactului pozitiv asupra veniturilor bugetare al măsurilor compensatorii introduse (majorarea accizelor la alcool, produse de lux)”, se arată în document.

    CF susţine, totodată, că atingerea ţintelor în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene apare ca o provocare majoră, “ţintele fiind practic nerealiste, în contextul în care bugetul prevede o majorare de 52,3% faţă de sumele atrase în 2012, iar execuţia la 6 luni relevă o diminuare de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”.

    Premierul Victor Ponta a arătat, în deschiderea şedinţei de Guvern de miercurea trecută, că reprezentanţii Consiliului Fiscal au fost într-o mică eroare atunci când au prezentat punctul de vedere referitor la proiectul de rectificare bugetară pe anul 2013.

    „Domnul Gherghina este cel mai fericit când vede că vin banii de la Uniunea Europeană, şi pe bună dreptate. Poate prezentaţi datele oficiale, pentru că aceia de la Consiliul Fiscal au avut o mică eroare, în sensul în care 1,47 miliarde de euro încasaţi din 2,5 miliarde euro. (…) Mai discutaţi cu dânşii o dată, că nu e grav să greşeşti, ci să perseverezi”, a spus şeful Guvernului.

    La finele lunii iulie, autorităţile române şi misiunea Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene au ajuns la un acord la nivel tehnic în privinţa noului program de tip preventiv, care va fi pe o perioadă de 24 luni. Asistenţa financiară va fi de patru miliarde euro, acordată în mod egal de FMI şi CE.

  • Legislaţia europeană privind deşeurile, revizuită

    Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi anunţă că în vederea revizuirii politicilor şi legislaţiei privind deşeurile, Comisia Europeana a lansat spre consultare publică revizuirea unor obiective principale ce derivă dintr-o directivă cadru.

    Procesul de revizuire poate conduce la consolidarea ţintelor existente sau la introducerea de noi ţinte privind pregătirea pentru reutilizare, reciclare, valorificarea deşeurilor provenite din gospodării, a deşeurilor din construcţii şi demolări, a deşeurilor de ambalaje sau eliminarea prin depozitare a deşeurilor biodegradabile, a declarat directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Galaţi, Carmen Sandu. În baza consultării publice a tuturor factorilor interesaţi – autorităţi publice locale, operatori publici şi privaţi în domeniul deşeurilor, producători de deşeuri, publicul larg, se vor identifica ulterior opţiunile cheie pentru definirea noilor obiective pe problematica deşeurilor. Consultarea publică lansată de Comisia Europeană este deschisă până pe data de 10 septembrie.