word-monitor

Tag: comisia europeana

  • România este pe ultimul loc în UE la cumpărături pe Internet

    România s-a situat anul trecut pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte cumpărăturile online, în condiţiile în care 75% din cetăţenii din UE cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani au utilizat internetul în ultimele 12 luni iar aproape 60% dintre aceştia au raportat că au cumpărat online, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
    Cel mai ridicat procent de cumpărători online s-a înregistrat în Marea Britanie (82% dintre utilizatorii de internet), Danemarca şi Suedia (ambele cu 79%), Germania (77%), Luxemburg (73%) şi Finlanda (72%) iar cel mai scăzut nivel a fost în România (11%), Bulgaria (17%), Estonia şi Italia (ambele cu 29%).
    Cu ocazia desemnării anului 2013 drept An European al Cetăţenilor de către Comisia Europeană, săptămâna 14-20 octombrie este dedicată ‘cumpărăturilor online’.
    În 2012, cele mai multe cumpărături online au fost în domeniul vestimentar şi articolelor sportive, urmat de rezervarea vacanţelor şi a călătoriilor, achiziţionarea de cărţi şi reviste, precum şi cumpărarea de alimente şi articole de băcănie. În rândul statelor membre, cel mai ridicat procent al utilizatorilor de Internet care au efectuat achiziţii online în domeniul îmbrăcăminţii şi articolelor sportive s-a înregistrat în Marea Britanie (51%) şi Germania (49%). Cele mai multe rezervări de vacanţe şi călătorii au fost în Suedia (60%) şi Danemarca (56%) iar cele mai semnificative achiziţii de cărţi, reviste s-au înregistrat în Luxemburg (47%) şi Germania (41%). În Marea Britanie (21%) s-a înregistrat cel mai ridicat procent al achiziţiilor de alimente şi articole de băcănie.

  • România, pe lista proiectelor de interes comun a Comisiei Europene

    CE a inclus mai multe proiecte energetice la care participă şi România, între care AGRI şi un gazoduct pe traseul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, pe o listă de 250 de “proiecte de interes comun” la nivelul UE, care pot beneficia de finanţare totală de aproape 6 miliarde euro în perioda 2014-2020.
    Proiectele pot avea acces la sprijin financiar prin intermediul mecanismului Conectarea Europei, în cadrul căruia a fost alocat un buget de 5,85 miliarde de euro pentru “infrastructurile de transport energetic transeuropene în perioada 2014-2020”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene (CE).
    Astfel, proiectele care vizează Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector (AGRI) şi sunt eligibile pentru fonduri europene includ gazoductul Constanţa – Arad – Csanadpalota (Ungaria) şi terminalul de gaze naturale lichefiate de la Constanţa. AGRI face parte din coridorul energetic prioritar Gas East.
    România este inclusă, de asemenea, în două seturi de proiecte în cadrul coridorului sudic de transport al gazelor naturale (Southern Gas Corridor).
    UE vrea să finanţeze un set de proiecte de infrastructură de transport scalabilă, precum şi echipamente pentru livrarea pe piaţa UE a minim 10 miliarde de metri cubi pe an din regiunea Mării Caspice, prin Georgia şi Turcia. Sunt posibile două rute, prin Europa de Sud-Est către Austria şi prin Marea Adriatică către Italia, notează Comisia.

    Astfel, ar putea beneficia de finanţare europeană în acest context un gazoduct care să lege UE de Turkemnistan prin Turcia, Georgia, Azerbaidjan şi Marea Caspică, o staţie de pompare a gazului natural în Grecia, gazoductul Grecia – Albania – Italia (Trans-Adriatic Pipeline – TAP), un gazoduct Grecia-Italia prin Marea Adriatică (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia – ITGI), precum şi o conductă Bulgaria-România-Ungaria-Austria.
    Gazoductul Bulgaria-România-Ungaria-Austria inclus de UE în lista proiectelor eligibile pentru fonduri europene prevede construcţia unei conducte noi cu o lungime de 1.318 kilometri şi o capacitate zilnică de livrare de 6,1 milioane metri cubi pe zi în Bulgaria, România şi Ungaria, respectiv 52 milioane metri cubi în Austria. Capacitatea iniţială de transport ar fi de 23 miliarde de metri cubi pe an.
    Gazoductul TAP a fost ales în această vară de companiile care dezvoltă o exploatare de gaze la Şah Deniz (Azerbaidjan) ca rută de transport a gazelor naturale azere către Europa. Proiectul a concurat cu Nabucco Vest, în care era implicată şi România, pentru livrarea în Europa a gazelor naturale din faza a doua a exploatării câmpului Şah Deniz. Nabucco Vest ar fi tranzitat Bulgaria, România, Ungaria şi ar fi ajuns în Austria. Gazoductul ar fi avut o lungime de 1.315 kilometri şi o capacitate de până la 24 miliarde metri cubi pe an.
    Un alt set de proiecte de infrastructură energetică vizează o capacitate scalabilă de transport de gaze naturale din regiunea Caspicii (Azerbaidjan şi Turkmenistan) către România şi include construcţia unui gazoduct submarin între Azerbaidjan şi Turkmenistan (Trans-Caspian Gas Pipeline – TCP), modernizarea unei conducte între Azerbaidjan şi Turcia (South-Caucasus Pipeline), precum şi un gazoduct submarin care să lege Georgia de România (cunoscut în prezent sub numele White Stream).
    Conexiunea dintre Georgia şi România ar traversa o distanţă de 1.250 de kilometri (din care 1.115 kilometri offshore) şi ar avea o capacitate zilnică de 46 milioane de metri cubi pe zi (16 miliarde de metri cubi pe an).
    Printre proiectele incluse pe lista Comisiei se află şi extinderea facilităţilor de înmagazinare ale companiei Depomureş, controlată de GDF Suez, de la 300 la 600 de milioane de metri cubi.
    Comisia intenţionează să susţină şi integrarea regională a sistemului de tranzit de gaze naturale al României, precum şi introducerea fluxului reversibil la staţia de la Isaccea (Tulcea). Astfel, planurile prevăd lucrări la staţia de măsurare a gazelor naturale Isaccea şi modernizarea staţiei de comprimare Siliştea (Brăila). Proiectul implică, de asemenea, construcţia unei conexiuni între conducta DN 1000 (Bulgaria) şi sistemul naţional de transport din România, cu o capacitate zilnică de 14 milioane de metri cubi şi posibilitatea de a măsura volumele de gaze naturale livrate în ambele direcţii.
    România este prezentă pe listă şi cu proiecte pentru creşterea capacităţii de transport de energie electrică în cadrul unor seturi de proiecte cu Bulgaria şi Serbia.
    Astfel, în grupul de proiecte cu Bulgaria, România are inclusă construcţia liniilor interne Cernavodă-Stâlpu, Gutinaş-Smârdan şi Gădălin-Suceava. În cadrul setului de proiecte cu Serbia, România poate obţine finanţare europeană pentru linia de interconexiune Reşiţa-Pancevo, precum şi pentru liniile interne Porţile de Fier-Resiţa, Reşiţa-Timişoara/Săcălaz şi Arad-Timişoara/Săcălaz.
    Pentru ca un proiect să poată fi inclus în listă, acesta trebuie să ofere beneficii semnificative pentru cel puţin două state membre, să contribuie la integrarea pieţei şi la intensificarea concurenţei, să sporească siguranţa aprovizionării şi să reducă emisiile de CO2, se arată în comunicat.
    Comisia va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a măsurilor de acordare a autorizaţiilor şi execuţia proiectelor. Lista proiectelor de interes comun va fi actualizată la fiecare doi ani, pentru a include noile proiecte necesare şi a le elimina pe cele învechite.

  • Simplificarea procedurilor şi reducerea structurilor vor scădea cazurile de fraudă cu fonduri europene

    Simplificarea procedurilor şi reducerea structurilor vor scădea cazurile de fraudă cu fonduri europene

    Simplificarea majoră a procedurilor şi reducerea structurilor vor conduce la scăderea cazurilor de fraudă cu fonduri europene, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, cu prilejul lansării unui raport SAR privind fraudarea fondurilor europene.
    “Fraudele se întâmplă probabil din mai multe motive, este vorba de sistem, de legislaţie, de ceea ce este în sistem — documente, structuri. Încercăm, ca minister, să acţionăm pe toate aceste paliere, să scoatem din sistem structurile care nu justifică prezenţa”, a spus Teodorovici.
    El a afirmat că procedurile şi documentele clare şi un sistem suplu, cu numărul minim de structuri cerut de prevederile europene ar duce la scăderea statisticilor SAR privind cazurile de fraudă.
    “Organismele Intermediare /OI/, azi, sunt foarte multe. Când s-a stabilit numărul lor nu s-a argumentat temeinic numărul structurilor şi numărul de personal. Orice persoană sau structură care nu îşi justifică prezenţa în sistem nu are ce să caute, creează costuri suplimentare, întârzieri şi astfel de situaţii”, a adăugat Teodorovici.
    Ministrul a menţionat că în aceste zile va apărea în Monitorul Oficial procedura simplificată major pentru achiziţiile efectuate de companiile private care au contracte de finanţare cu statul şi care prevede doar obligaţia anunţării pe site-ul MFE a intenţiei de achiziţie. Prin faptul că economiile vor rămâne în companie, cel care achiziţionează va fi descurajat să nu aleagă oferta cea mai bună, fără însă a i se impune acest lucru.
    “Toate programele operaţionale blocate pe aceste motive, inclusiv cazuri ce fraude, astăzi funcţionează. Este un semnal că reprezentanţii Comisiei Europene au perceput ca pe o schimbare în bine ceea ce s-a întâmplat (în ultima perioadă — n.a.) în sistem”, a mai spus Teodorovici.
    Societatea Academică din România (SAR) a organizat, luni, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene, o conferinţă de presă prilejuită de lansarea unui raport SAR având ca teme principale vulnerabilităţile fondurilor europene şi soluţiile pentru eliminarea acestora.

  • Pe cine deranjează imigranţii bulgari şi români

    Pe cine deranjează imigranţii bulgari şi români

    Comisia Europeană trebuie să înceapă să se ocupe de problema aşa-numiţilor “imigranţi din sărăcie” din Europa de Est, care creează probleme foarte mari într-o serie de landuri germane, insistă ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich. Pentru “Die Welt”, el declară că îndeosebi în rândul migranţilor din Bulgaria şi România există şi persoane care abuzează de dreptul lor la libera circulaţie şi ajung în Germania pentru a profita de sistemul social al ţării.
    O serie de publicaţii de limbă germană scriu despre asta, că ministrul german de interne insistă din nou pentru introducerea interdicţiei privind intrarea a doua oară în ţară a persoanelor care o dată au fost deja extrădate din cauza unor abuzuri. “Libera circulaţie a persoanelor nu înseamnă că omul are libertatea de a se muta într-un alt stat datorită ajutoarelor sociale mai mari de acolo”, se spune în unul dintre comentariile lui Hans-Peter Friedrich pe acest subiect. El face apel la autorităţile din Bulgaria şi România să aibă o atitudine mai serioasă vizavi de această problemă şi să înceapă să folosească banii din fondurile sociale europene conform destinaţiei acestora.
    În acest sens, Reuters aminteşte că Hans-Peter Friedrich şi omologii săi din Marea Britanie, Olanda şi Austria au trimis recent Comisiei Europene o scrisoare comună pentru a se lua măsuri împotriva migranţilor din Bulgaria şi România. Deocamdată, însă, Bruxelles-ul nu vede motive întemeiate de intervenţie, aminteşte France Presse.
    AFP îl citează pe comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor, care, săptămâna trecută, a declarat pentru revista “Spiegel” că cei mai mulţi dintre românii şi bulgarii din Germania lucrează, plătesc impozite şi asigurări şi au o contribuţie importantă la creşterea economică a ţării. “Economia Germaniei este în creştere, există multe locuri de muncă neocupate şi aici vin în principal tineri. De aceea, văd doar avantaje pentru ambele părţi”, se arată în poziţia comisarului european.
    În Germania, numărul imigranţilor din Bulgaria şi România creşte semnificativ după aderarea celor două state la UE, în anul 2007. Conform datelor Serviciului Federal de Statistică, în ţară, în anul 2011, au sosit 148.000 de persoane din cele două state balcanice. Comparativ vorbind, în anul 2007, numărul acestora a fost de doar 64.000 de persoane.
    Germania nu este sigurul stat din UE care se plânge de un aflux de imigranţi din Europa de Est. Marea Britanie şi Olanda insistă de asemenea pentru măsuri de stopare a afluxului. În afară de asta, landurile germane către care se îndreaptă cei mai mulţi dintre imigranţi înregistrează şi o creştere a infracţionalităţii în zonele cu migranţi. În acest sens, presa germană aminteşte că în oraşul francez Nantes a început un proces judiciar împotriva a 27 de persoane din Croaţia, provenite din trei familii de romi, care s-au “plimbat” în ultimii trei ani în Germania, Belgia şi Franţa. Împotriva lor au fost formulate acuzaţii de furt, prostituţie şi trafic de persoane.

  • Postprivatizarea Combinatului, din nou pe tapet

    Preşedintele AVAS, Adrian Constantin Volintiru, le-a transmis o adresă sindicaliştilor de la Sindicatul Naţional Solidaritatea al Metalurgiştilor, în care precizează că, în urma celor două adrese pe care reprezentanţii sindicatului le-au transmis recent la instituţie, în cadrul următoarei şedinţe de dialog social vor fi invitaţi reprezentanţii sindicatului. În adresa semnată de preşedintele AVAS serată că va fi dezbătut subiectul legat de monitorizarea postprivatizare a contractului de vânzare-cumpărare a acţiunilor deţinute de stat la Sidex. Rămâne de văzut dacă în urma discuţiilor care vor fi purtate pe acest subiect, temă care a mai fost pusă pe tapet în ultimii ani în anumite ocazii, vor apare elemente noi. În adresă transmisă de preşedintele AVAS nu este precizată data când va avea loc întâlnirea, însă se mai arată că monitorizarea programelor de viabilizare a fost făcută de o comisie interministerială coordonată de Ministerul Economiei, care a ţinut permanent legătura cu experţii desemnaţi de Comisia Europeană.

  • După ce criza din Grecia a forţat FMI să colaboreze cu zona euro, acum se întrevede divorţul

    După ce criza din Grecia a forţat FMI să colaboreze cu zona euro, acum se întrevede divorţul

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi zona euro au fost aruncaţi unul în braţele altuia de declanşarea crizei datoriilor din Grecia la începutul anului 2010, însă acum oficiali din ambele tabere afirmă că s-ar putea ajunge la un divorţ, scrie cotidianul american Wall Street Journal (WSJ).
    Tensiunile acumulate în ultimii trei ani redevin de actualitate odată cu întâlnirea reprezentanţilor celor două părţi la Washington, la sfârşitul săptămânii trecute, pentru discuţii legate de nevoia Greciei de fonduri suplimentare şi reducerea îndatorării, notează publicaţia.
    “Divorţul dintre Europa şi FMI este real. (…) Fondul se întoarce la modul normal de a-şi desfăşura activitatea. Este o instituţie care este obişnuită să ia singură deciziile”, a declarat fostul director pentru Europa al FMI Antonio Borges într-un interviu în luna iulie, cu numai câteva luni înainte să moară de cancer la vârsta de 63 de ani. Borges a ajuns la FMI în noiembrie 2010, la şase luni după primul acord de ajutor financiar pentru Grecia. A plecat un an mai târziu invocând motive de sănătate. În interviu a admis că a părăsit Fondul după ce a fost marginalizat în privinţa programului financiar pentru Grecia.

    Fondul s-a alăturat Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene (BCE) pentru a forma “troica” creditorilor externi, responsabilă de supravegherea implementării programului convenit cu Grecia şi ulterior a acordurilor cu Irlanda, Portugalia şi Cipru. Totul a început bine. Când o echipă FMI a sosit în aprilie 2010 la Atena, oficialii europeni au descris venirea acestora ca fiind “aproape ca şi cum puşcaşii marini ai  SUA ar fi ajuns într-o zonă de război”. Fondul şi expertiza sa erau “de neînlocuit”, a spus Borges. Nu a durat mult însă până să apară tensiunile. FMI, spune fostul director pentru Europa, a adus un program standard, fără să ţină cont că opţiunile Greciei erau foarte limitate din cauza apartenenţei la zona euro. “Grecia este cel mai trist caz dintre toate. (…) Programul a fost greşit de la început”, a afirmat el.

    După trei ani, experţii troicii îşi aduc aminte de certuri privind proiecţiile economice ale Greciei, restructurarea sectorului bancar şi ratele de îndatorare. “A trebuit să negociem cifrele … Nu aşa rebuie să funcţioneze lucrurile”, a spus un oficial european, referindu-se la dezbaterile de mai multe ore pentru a stabili estimările economice pentru Grecia în acest an.
    O sursă majoră de tensiune a fost analiza de sustenabilitate a datoriei, întocmită de Fond şi bazată în mare parte pe raporturile datorie guvernamentală/PIB. Regulile Fondului împiedică instituţia să împrumute bani unei ţări care nu-şi poate plăti datoriile, astfel că analiza era crucială pentru ca FMI să poată împrumuta în continuare Grecia. Analiza nu a fost, însă, privită cu ochi buni de unii oficiali. Unul dintre experţii FMI a numit-o o glumă, un oficial al Comisiei Europene a descris documentul ca “poveste de adormit copii”, iar un oficial al Ministerului de Finanţe elen a spus că este “ridicolă din punct de vedere ştiinţific”. Borges a declarat, politicos, că a fost “foarte subiectivă”.
    Un raport FMI din luna iunie asupra primului pachet de ajutor financiar pentru Grecia a inclus şi o critică dură a rolului Comisiei Europene în cadrul Troicii. Fondul a admis, de asemenea, că nu a respectat propriile reguli atunci când a împrumutat Grecia. Raportul a fost primit foarte prost la Bruxelles, Olli Rehn, comisarul pentru afaceri economice, reacţionând cu furie. “Nu este corect ca FMI să se spele pe mâini şi să arunce apa murdară în capul Europei”, a spus el. Comisarul a respins ulterior controversa, afirmând că este “o furtună într-un pahar cu apă”. Rehn susţine ideea unui mecanism anticriză european, fără implicarea FMI, la fel ca alţi lideri importanţi, precum puternicul reprezentant al Germaniei în board-ul BCE, Jorg Asmussen, şi ministrul de Finanţe german, Wolfgang Schauble.

    Pe de altă parte, Fondul nu doreşte să-i scadă credibilitatea în Europa. Pentru a evita în oarecare măsură acest efect, FMI a împrumutat sume tot mai mici în noile acorduri de ajutor financiar, dar şi-a păstrat dreptul de veto, spre iritarea europenilor.
    De asemenea, instituţiile europene par în ultima perioadă tot mai încrezătoare în propriile forţe, în contextul calmării crizei, situaţie care le face să se simtă mai puţin dependente de FMI. Şeful Mecanismului European pentru Stabilitate, Klaus Regling, a evidenţiat această nouă atitudine atunci când a respins ca “lipsite de interes” ratele de îndatorare folosite de FMI la acordarea de împrumuturi. Aceste rapoarte, a afirmat el într-un interviu pentru WSJ, nu iau în calcul dobânzile foarte scăzute şi maturitatea datoriei Greciei către statele zonei euro. Era un indiciu deloc subtil că ţările din zona euro îşi regândesc angajamentul, asumat către FMI la sfârşitul anului 2012, de a şterge o parte din datoria Greciei.
    Şeful FMI, Christine Lagarde, a răspuns joi, de la sediul Fondului din Washington : “Nu am motive să mă îndoiesc că guvernele vor onora şi, dacă este nevoie, vor reitera angajamentele asumate”.
    Unul dintre motivele care au ţinut Fondul implicat în Europa este relaţia cu guvernul german. Parlamentul de la Berlin a condiţionat sprijinul pentru programe de ajutor de implicarea FMI. Axa Berlin-Washington a rezistat atâta timp cât interesele acestora au coincis, precum în 2012, când FMI a exercitat presiuni asupra creditorilor privaţi ai Greciei pentru a accepta pierderi. În prezent, afirmă oficialii consultaţi de WSJ, Merkel nu vrea să le spună germanilor, nici chiar după încheierea alegerilor parlamentare din septembrie, că guvernul de la Berlin nu va recupera în totalitate împrumuturile acordate Greciei, aşa cum cere FMI. “Dacă zona euro nu mai are nevoie de serviciile FMI, este cea mai bună veste posibilă”, a spus în iulie Lagarde.
    Momentul despărţirii s-ar putea să nu fie prea îndepărat, conchide cotidianul american.

  • Comisia Europeană intenţionează să reducă subvenţiile agricole în 2014

    Comisia Europeană (CE) a anunţat miercuri că, din motive de austeritate, are în vedere pentru 2014 o reducere cu 4% a plăţilor directe destinate agricultorilor, relatează AFP citând un purtător de cuvânt al CE.
    Ajustarea nu se va aplica în cazul României, Bulgariei şi Croaţiei, întrucât aceste state nu primesc încă întregul cuantum al plăţilor directe.
    Reducerea, anunţată în principiu de către CE în luna martie, va permite realizarea unor economii în valoare de 1,47 miliarde de euro.
    Măsura, legată de „disciplina financiară”, a fost determinată de rigoarea impusă în bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2014-2020, ce prevede o reducere cu 12% a fondurilor alocate pentru Politica Agricolă Comună (PAC), acestea fiind plafonate la suma de 373,2 miliarde de euro. Pentru 2014, a fost stabilit un plafon de 41,59 miliarde de euro pentru solicitările referitoare la 2013.
    Numai primii 2.000 de euro dintr-un ajutor nu vor fi afectaţi de reducere, această variantă fiind cea acceptată de Parlamentul European şi de miniştrii agriculturii. Comisia a propus iniţial o reducere de 5%, dar care să se aplice numai pentru sumele ce depăşesc primii 5.000 de euro acordaţi ca subvenţie.
    Comisia încă mai poate să propună Consiliului revizuirea acestui procent de 4% în cazul în care, până la sfârşitul lunii octombrie, se vor modifica şi previziunile pentru anul viitor legate de plăţile directe şi de măsurile care vor fi luate pe respectiva piaţă.

  • Majoritatea statelor UE sunt favorabile constituirii unui parchet european

    Majoritatea ţărilor europene sunt favorabile constituirii unui parchet european pentru a urmări fraudarea bugetului comunitar, ce provoacă pierderi anuale de circa 500 de milioane de euro, transmite agenţia EFE preluând declaraţii ale comisarului european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Viviane Reading, care a iniţiat un proiect în acest sens. Ideea a fost dezbătută pentru prima dată luni, în cadrul Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al UE, în paralel cu problema reorganizării Unităţii Europene de Cooperare Judiciară (Eurojust).

    Viviane Reading a declarat, la conferinţa de presă ce a urmat Consiliului JAI, că a fost „surprinsă” de faptul că, încă din prima zi de discuţii, constituirea acestei autorităţi beneficiază de un sprijin semnificativ din partea statelor membre.

    Printre ţările favorabile proiectului se numără Franţa, Spania, Italia, Austria, în timp ce, deocamdată, numai Danemarca şi Marea Britanie nu doresc să se alăture iniţiativei, menţionează agenţia EFE. Alte state, precum Polonia şi Ungaria, nu se opun ideii, dar şi-au exprimat clar dezacordul faţă de forma actuală a proiectului.

    În timpul dezbaterilor, unele delegaţii, cum este cea a Franţei, au insistat asupra necesităţii garantării independenţei acestui organism şi evitării conflictelor de interese cu alte instanţe.

    Parchetul european, care ar urma să-şi înceapă activitatea din 1 ianuarie 2015, va fi o autoritate descentralizată cu competenţă exclusivă în efectuarea de investigaţii şi urmărirea infracţiunilor ce afectează bugetul comunitar. În forma propusă, noul organism va dispune de o autoritate de investigare uniformă în întreaga Uniune, respectând sistemele juridice naţionale din statele membre.

    Viitorul parchet european ar urma să fie condus de un procuror european, care va avea patru adjuncţi, în subordinea sa urmând să fie un grup de procurori delegaţi din statele membre, aceştia din urmă având ca atribuţii efectuarea investigaţiilor pe teren şi iniţierea demersurilor legale.

    Dar, miniştrii europeni de justiţie încă mai au de negociat multe elemente în legătură cu noua instituţie, precum modalitatea de desemnare a procurorului european sau competenţele concrete pe care echipa din subordinea sa le va avea în efectuarea investigaţiilor.

    Parchetul european, propus în Tratatul de la Lisabona, a fost şi una dintre promisiunile făcute de preşedintele Comisiei Europene, Jose Durao Barroso. Constituirea parchetului european trebuie aprobată de toate statele membre UE, după primirea avizului din partea Parlamentului European. În lipsa unanimităţii, cel puţin nouă state membre vor avea posibilitatea să aplice mecanismul cooperării consolidate în acest domeniu.

    Potrivit Comisiei Europene, printre cele mai frecvente cazuri de fraudare a bugetului comunitar se numără furnizarea de date false pentru a obţine fonduri europene sau cele rezultate în urma conflictelor de interese din contractele publice şi numai 42,3% din acţiunile judiciare se încheie cu o condamnare a celor responsabili.

  • Comisia Europeană va finaliza în acest an investigaţia privind contractele Hidroelectrica cu Alro şi Mittal

    Comisia Europeană va finaliza în acest an investigaţia privind un posibil ajutor de stat în contractele Hidroelectrica cu Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, a declarat joi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la o conferinţă pe teme de concurenţă.
    Comisia Europeană a declanşat în urmă cu doi ani mai multe investigaţii privind contractele Hidroelectrica încheiate cu marii consumatori de energie, respectiv Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, şi cu traderii de energie, aşa-numiţii “băieţi deştepţi”.
    “Ne aşteptăm ca investigaţia privind contractele cu Alro şi ArcelorMittal să fie finalizată în acest an. Cea privind contractele cu traderii de energie ne aşteptăm să dureze până anul viitor”, a spus Chiriţoiu.
    Sâmbătă, la Sinaia, Chiriţoiu spunea că, din punctul de vedere al statului român, contractele Mittal şi Alro cu Hidroelectrica nu reprezintă ajutor de stat.
    “Vom transmite Comisiei Europene punctul de vedere al statului român, respectiv că, în opinia noastră, contractele cu Alro şi ArcelorMittal nu reprezintă ajutor de stat, ci sunt contracte comerciale normale. În ceea ce priveşte Alro, este un contract pe termen mediu şi lung, cu o formulă de calcul care ţine cont de preţurile internaţionale, ceea ce este un mecanism normal, aplicat şi în alte ţări. Celălalt contract, cel cu ArcelorMittal, este un contract încheiat pe bursă de energie OPCOM, în mod transparent”, a precizat Chiriţoiu.
    Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte contractele încheiate de Hidroelectrica cu traderii de energie, statul român s-a abţinut.
    “Ministerul Economiei, după ce s-a consultat cu noi (cu Consiliul Concurenţei — n.r.), a decis să se abţină. Noi nu suntem obligaţi să le răspundem, Comisia trage propriile concluzii”, a mai spus Chiriţoiu.
    Comisia Europeană a declanşat aceste investigaţii în urma unor plângeri depuse la Bruxelles, de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar la Hidroelectrica.
    Între timp, Hidroelectrica a intrat în insolvenţă, iar contractele cu traderii au fost denunţate în vara anului trecut.
    Contractul cu Alro prevede plata unui preţ la energie în funcţie de cotaţiile internaţionale ale aluminiului la Bursa de Metale de la Londra.
    Totodată, contractele cu ArcelorMittal Galaţi, care au fost valabile în 2010 şi 2011, au fost încheiate pe bursa de energie OPCOM în condiţii contestate de restul participanţilor la piaţă: ArcelorMittal a depus o solicitare de a cumpăra energie la un preţ atât de mic, încât doar Hidroelectrica putea să îi furnizeze electricitate în aceste condiţii. Preţul era cu 25% mai mic decât media pieţei.
    În decembrie 2010, când a fost încheiat contractul pentru anul 2011, pe lângă oferta de cumpărare a ArcelorMittal pe bursă mai erau şi alte solicitări de cumpărare de energie din partea altor companii, la preţuri mai bune, la care, dacă Hidroelectrica ar fi răspuns, ar fi avut un câştig mai mare.
    Restul participanţilor la piaţă au acuzat faptul că această tranzacţie, deşi efectuată pe bursă, a fost decisă înainte.
    Oficialii Ministerului Economiei declarau, la acea dată, că această tranzacţie a avut şi o componentă socială, în condiţiile în care combinatul din Galaţi are peste 8.000 de angajaţi, iar costurile ArcelorMittal cu energia sunt foarte mari.

  • „Facem eforturi să evităm dezangajarea în 2013 a fondurilor UE pe programele de pescuit şi de dezvoltare rurală”

    Ministerul Agriculturii face eforturi să evite dezangajările de fonduri în 2013 pe Programul Operaţional de Pescuit (POP), după ce peste 10 milioane de euro au fost dezangajate în 2012, a declarat marţi, la Bruxelles, Daniel Constantin, în marja unei conferinţe a Comisiei Europene (CE) privind evoluţiile din sectorul laptelui d
    Ministrul român al agriculturii a reamintit că plăţile pe POP au fost deblocate în luna mai şi că între timp a fost trimisă prima cerere de rambursare către CE.
    „CE deja a făcut plăţile pentru România, peste 50 de milioane de euro au venit dintr-o dată dintr-un pachet total de 230 de milioane de euro, mă refer la alocarea europeană pe acest program. Dacă anul trecut am avut ceva dezangajări pe acest program, pentru că lucrurile aşa au fost găsite la minister, anul acesta facem eforturi să nu pierdem niciun euro, deşi există un risc destul de mare. Cred că peste 10 milioane de euro au fost dezangajate în 2012, există un risc şi pentru 2013, dar prin măsurile care au fost luate cred că vom putea să evităm dezangajările respective”, a declarat Daniel Constantin în cadrul unui briefing de presă.
    El a adăugat că lucrurile stau mult mai bine în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), unde proporţia este 60% şi CE a rambursat deja 5 miliarde de euro.
    „Gradul de contractare depăşeşte 80% şi acolo facem eforturi să nu avem niciun fel de pierdere şi să cheltuim toţi banii şi mi-ar face plăcere ca pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală să avem un succes real şi să fie singurul program în care să nu avem dezangajări, deşi şi acolo există anumite penalităţi, mai mici sau mai mari, care vin în funcţie de măsurile respective. Dar lucrurile sunt pe drumul cel bun şi sper să putem să evităm astfel de penalităţi”, a mai afirmat Constantin.