word-monitor

Tag: comisia europeana

  • Eurosur, operaţional de luni

    Sistemul european de supraveghere a frontierelor (Eurosur) a devenit operaţional de luni, urmând să asigure statelor membre UE instrumente mai bune pentru prevenirea infracţiunilor transfrontaliere precum traficul de persoane şi cel de droguri, dar şi pentru prevenirea unor tragedii în Marea Mediterană.
    „Aş dori să salut lansarea Eurosur. El reprezintă un răspuns cu adevărat european pentru a salva vieţile migranţilor care călătoresc pe nave supraaglomerate şi nesigure, pentru a evita alte tragedii în Marea Mediterană şi, de asemenea, pentru a opri ambarcaţiunile rapide care transportă droguri. Toate aceste iniţiative depind într-o mare măsură de schimbul de informaţii în timp util şi de eforturile coordonate dintre agenţiile naţionale şi europene. Eurosur oferă acest cadru, cu respectarea deplină a obligaţiilor internaţionale”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, citată într-un comunicat al Comisiei Europene (CE).
    Eurosur este instituit treptat, începând din 2 decembrie 2013, cu cele 18 state membre ale UE de la frontierele externe meridionale şi orientale, inclusiv România, şi cu Norvegia, ţară asociată spaţiului Schengen. Celelalte 11 state membre ale UE şi celelalte ţări asociate spaţiului Schengen vor participa la Eurosur începând cu 1 decembrie 2014. În anii următori vor continua însă să fie actualizate diferite componente ale Eurosur, notează executivul comunitar.
    Structura de bază a Eurosur este reprezentată de „centrele naţionale de coordonare”, prin intermediul cărora sunt obligate să coopereze şi să îşi coordoneze activităţile toate autorităţile naţionale care au responsabilităţi în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor, precum poliţia de frontieră, poliţia, paza de coastă, marina militară. Aceste autorităţi naţionale fac schimb de informaţii privind incidentele care se produc la frontierele externe terestre şi maritime, privind situaţia şi poziţia patrulelor, precum şi de rapoarte analitice şi de informare, prin intermediul „tablourilor situaţionale naţionale”.
    Datorită acestui schimb de informaţii, statul membru în cauză poate să reacţioneze mult mai rapid în cazul oricăror incidente legate de migraţia ilegală şi de infracţionalitatea transfrontalieră sau care prezintă un risc pentru viaţa migranţilor, se menţionează în comunicatul CE.
    Agenţia pentru gestionarea cooperării operaţionale la frontierele externe ale UE — Frontex — joacă un rol important în centralizarea şi analizarea informaţiilor din „tabloul situaţional european” culese de statele membre, identificând astfel eventualele schimbări ale rutelor sau noi metode folosite de reţelele infracţionale. Acest tablou situaţional european conţine, de asemenea, informaţiile colectate în cursul operaţiunilor comune ale Frontex. În plus, Frontex sprijină statele membre în detectarea navelor mici, cooperând îndeaproape cu alte agenţii ale UE, cum ar fi Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă şi Centrul Satelitar al UE.
    Eurosur ar urma să permită statelor membre să reacţioneze mai rapid nu numai în cazul unor incidente izolate, ci şi în cazul unor situaţii critice care au loc la frontierele externe. În acest scop, frontierele externe terestre şi maritime au fost împărţite în „secţiuni frontaliere”, fiecăreia dintre acestea fiindu-i atribuit un „nivel de impact” scăzut, mediu sau ridicat, similar cu un semafor. Această abordare permite identificarea punctelor critice la frontierele externe, determinând o reacţie standardizată la nivel naţional şi, dacă va fi nevoie, la nivel european.
    O atenţie specială este acordată asigurării respectării drepturilor fundamentale şi a obligaţiilor care decurg din dreptul internaţional, regulamentul privind Eurosur stipulând în mod clar că statele membre şi Frontex trebuie să respecte pe deplin principiile nereturnării şi demnităţii umane în cazul persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională. În acelaşi timp, pentru că schimbul de informaţii în cadrul Eurosur este limitat la informaţiile operaţionale, cum ar fi localizarea incidentelor şi a patrulelor, posibilitatea de a face schimb de date cu caracter personal este foarte limitată.

  • România va ajunge anul viitor pe primul loc în UE în ceea ce priveşte reducerea inflaţiei

    România va ajunge anul viitor pe primul loc în UE în ceea ce priveşte reducerea inflaţiei

    România va ajunge anul viitor pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte reducerea inflaţiei, arată Cristian Socol, consilierul premierului Victor Ponta, într-o analiză publicată de contributors.ro.
    Potrivit Eurostat, indicele armonizat al preţurilor de consum în România se va cifra, anul viitor, la 2,5%, în condiţiile în care, în 2009, inflaţia a fost de 5,6%. Astfel, dinamica ratei inflaţiei în perioada 2009 — 2014 arată că România a consemnat o reducere de 3,1 puncte procentuale în perioada menţionată, cea mai mare scădere din rândul statelor Uniunii Europene.
    De altfel, potrivit consilierului prim-ministrului, şi Raportul asupra Inflaţiei elaborat de Banca Naţională a României arată că rata de creştere a preţurilor va coborî la minime istorice în 2014. „În august 2014, România va ajunge la un minim istoric de 1,36% variaţie medie anuală, ceea ce este sub obiectivul de stabilitate a preţurilor stabilit de Banca Centrală Europeană de 2% inflaţie pe an. Chiar am putea intra în zona periculoasă a unor inflaţii prea mici, cu efecte macroeconomice perverse”, subliniază Cristian Socol.
    Sursa citată explică, în context, că balanţa riscurilor cu privire la factorii ce influenţează inflaţia înclină puternic spre reducerea acesteia anul viitor, presiuni de scădere a ratei de creştere a preţurilor fiind deficitul de cerere, o inflaţie importată mai mică, reducerea preţului petrolului pe pieţele mondiale (conform cotaţiilor futures), cererea redusă de energie, reducerea TVA la alimente şi un an agricol normal.
    Cristian Socol menţionează, în acest sens, prognoza de toamnă a Comisiei Europene (publicată la începutul aestei luni — n.r.) care confirmă ca România are un puternic proces dezinflaţionist (reducere a ratei inflaţiei).
    „Astfel, dacă ne uităm la dinamica ratei inflaţiei după metodologia UE, observăm că România va atinge anul viitor cea mai bună performanţă din UE în reducerea ratei inflaţiei din perioada postcriză (2009/2014). Estimările sunt în linie cu analizele publicate de Banca Naţională a României cu privire la atingerea în 2014 a unor minime istorice ale ratei inflaţiei”, precizează Cristian Socol.
    Potrivit previziunilor de toamnă publicate în 5 noiembrie de Comisia Europeană, nivelul estimat al ratei anuale a inflaţiei în 2013 este de 3,3%, în 2014 rata inflaţiei ar urma să scadă la 2,5% pentru ca, în 2015, acest indicator să ajungă la 3,4%. În primăvară, Comisia Europeană estima că nivelul ratei anuale a inflaţiei pentru 2013 se va situa la 4,3%, iar în 2014 la 3,1%.

  • Din 2016 nu vor mai fi primite documente pe hârtie pentru accesarea banilor europeni

    Din 2016 nu vor mai fi primite documente pe hârtie pentru accesarea banilor europeni

    Documentele privind accesarea fondurilor europene vor fi depuse, din 2016, exclusiv în format electronic, pentru reducerea birocraţiei, a anunţat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
    „Din 2016 nu vor mai fi primite documente pe hârtie. Nu se mai primesc documente pe hârtie în relaţia dintre stat şi beneficiari. Vor fi folosite numai documente în format electronic. Trebuie să facem totul ca beneficiarii să nu mai simtă nicio povară. Vrem un sistem cât mai simplificat, cu reguli cât mai simple, dar foarte clare”, a spus Eugen Teodorovici, într-o conferinţă pe tema absorbţiei fondurilor europene.
    Acesta consideră că anul 2014 va fi un an cu un mare risc de a fi pierdute mari sume din bani europeni.
    „Riscul de anul viitor va fi enorm. Vrem o implicare totală, pentru că va fi foarte complicat. Este un risc enorm să se piardă bani, pentru că sunt sume foarte mari care trebuie atrase. Este vorba, între altele, de 2,2 miliarde euro la proiectele pe resurse umane, două miliarde la proiectele de mediu, două miliarde de euro pe alte programe”, a precizat Teodorovici.
    Valoarea fondurilor structurale şi de coeziune returnate României se ridica la peste 4,8 miliarde de euro, echivalentul a peste 25% din totalul fondurilor structurale şi de coeziune alocate. În acelaşi timp, valoarea sumelor solicitate Comisiei Europene pentru a fi rambursate României se ridica la peste 5 miliarde de euro, la data de 7 noiembrie, rata de absorbţie curentă depăşind nivelul de 26%.

  • Unele state UE se opun modificărilor privind utilizarea fondurilor structurale; România va pierde bani

    Unele state UE se opun modificărilor privind utilizarea fondurilor structurale; România va pierde bani

    România riscă să piardă 2,3 miliarde de euro din banii comunitari, dacă aşa-numita regulă “n+3” privind utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune nu va fi aplicată în cazul ţării noastre, aşa cum a propus Comisia Europeană, a afirmat vineri ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Acesta a explicat, în cadrul Atelierului de afaceri europene al PSD, că sunt state membre ale Uniunii Europene care se opun modificărilor avute în vedere de Comisia Europeană, printre care extinderea perioadei de utilizare a banilor europeni, care presupune reducerea pragurilor de dezangajare.

    “Există însă şi semnale negative cu care România s-a confruntat în ultima perioadă, şi aici aş menţiona două proiecte importante susţinute de europarlamentarii români: opoziţia unor state membre faţă de formarea Fondului european de solidaritate, astfel încât sumele să poată fi alocate în regim de urgenţă, şi încercarea unor state membre de a limita modificările Regulamentului 1.083 privind utilizarea fondurilor structurale. După cum semnalele vin dinspre Bruxelles şi din zona europeană, sunt destul de multe discuţii care nu ne avantajează, iar în situaţia în care această regulă de extindere nu se va aplica pentru România, va fi, pot spune, un dezastru pentru că se poate pierde o sumă de peste 2,3 miliarde de euro”, a precizat ministrul.

    Ministrul Fondurilor Europene a explicat că, în ultima perioadă, România s-a concentrat pe reformarea sistemului de gestionare a fondurilor europene, pe deblocarea programelor operaţionale şi pe revizuirea parţială a legislaţiei aferente. “Până în prezent ne-am concentrat pe reforma sistemului de gestionare a fondurilor europene, am creat şi vom crea mecanisme de finanţare suple şi eficiente, am deblocat programele operaţionale, am simplificat procedurile şi am revizuit parţial legislaţia aferentă. Am reuşit să recuperăm decalaje mari în rata de absorbţie. Astăzi, România a depăşit 26%, ţinta noastră pentru anul acesta este de cel puţin 30%, iar dacă păstrăm acelaşi trend avem şansa ca la final de 2015 să obţinem o sumă cel puţin la fel de consistentă ca toate celelalte state europene, numai că, din păcate, eficienţa acestor fonduri pe care le avem până la acest moment nu va fi atât de însemnată precum la celelalte state care au folosit această sumă în prima parte a perioadei de implementare”, a spus Teodorovici.

    El a adăugat că, după perioada de preaderare şi după şapte ani de apartenenţă la UE, poate spune că solidaritatea europeană funcţionează, pentru că presupune efort comun, legi transpuse, proiecte implementate, instituţii create, toate împreună cu parteneri europeni. “Solidaritatea europeană funcţionează pentru că presupune o viziune a unui viitor comun mai bun şi mai sigur pentru toţi cetăţenii şi desigur că presupune gestionarea unui buget comun după reguli comune şi în numele unei strategii comune”, a adăugat Teodorovici.

  • Practicile Comisiei Europene, în dezbaterea ITM Galaţi

    Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi a găzduit ieri o sesiune de informare a producătorilor, importatorilor şi distribuitorilor de produse, privind bunele practici şi noutăţile legislative referitoare la punerea pe piaţă a produselor. „Pe parcursul anului 2013 s-au desfăşurat două sesiuni de informare în acest domeniu, urmărindu-se astfel recomandările CE privind implicarea inspectorilor de muncă în promovarea unei mai bune respectări a legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă, în primul rând prin educaţie şi prin difuzarea de informaţii şi îndrumări adecvate. Sesiunile de informare şi conştientizare se adresează producătorilor, importatorilor şi distribuitorilor de produse, reglementate de 8 directive pentru care Inspecţia Muncii este organism de supraveghere a pieţei. Scopul supravegherii pieţei este de a se asigura că prevederile directivelor europene sunt uniform aplicate în cadrul Comunităţii Europene. (…) Mai mult, supravegherea pieţei este importantă pentru interesele operatorilor economici, pentru că îi ajută să elimine competiţia neloială”, a declarat inspectorul şef al ITM Galaţi, Ionel Petrea.

    Temele abordate în cadrul acţiunii la care au participat 24 de agenţi economici au avut la bază materiale de interes comun. Dintre participanţi, 4 agenţi economici au calitatea de producător de echipamente individuale de protecţie. Pentru că se apropie perioada de comercializare a articolelor pirotehnice, s-au reiterat comercianţilor obligaţiile pe care le au cu privire la condiţiile de depozitare şi de desfacere a obiectelor pirotehnice şi de distracţie.

  • Comisia Europeană reaminteşte că problema câinilor maidanezi din România nu este de competenţa sa

    Comisia Europeană reaminteşte că problema câinilor maidanezi din România nu este de competenţa sa

    Problema câinilor comunitari din România nu este de competenţa Uniunii Europene (UE), dar comisarul european pentru sănătate, Tonio Borg, a răspuns pe site-ul său scrisorilor venite în special de la cetăţenii români referitor la această chestiune, a declarat marţi Frederic Vincent, purtătorul său de cuvânt, în cadrul briefingului de presă cotidian al Comisiei Europene.

    Întrebat de presa străină de ce comisarul european pentru sănătate nu a abordat chestiunea „cea mai arzătoare a masacrului câinilor fără stăpân din România” la prima conferinţă a CE privind bunăstarea animalelor de companie organizată luni la Bruxelles, Frederic Vincent a răspuns: „Nu este de competenţa UE, dar comisarul Tonio Borg a răspuns preocupărilor cetăţenilor asupra acestei chestiuni. Pe site-ul său există o declaraţie a comisarului ca răspuns la scrisorile pe care le-a primit de la cetăţeni, în special din România, referitor la această chestiune”.

    În declaraţia postată pe site-ul său şi care este nedatată, comisarul Tonio Borg spune că a aflat cu regret şi tristeţe despre moartea copilului de patru ani atacat de o haită de câini maidanezi în urmă „cu câteva săptămâni” şi asigură familia îndoliată de compasiunea sa.

    „Lucru de înţeles, acest eveniment tragic a atins inimile şi minţile multor români şi s-a format un sentiment predominant că trebuie să se facă ceva pentru a evita ca o astfel de tragedie să se mai producă. Reacţia guvernului român a fost să adopte o lege care să le permită autorităţilor locale să eutanasieze câinii maidanezi care au fost ţinuţi într-un adăpost mai mult de 14 zile”, menţionează Tonio Borg în declaraţia sa.

    Înaltul oficial european susţine că respectă decizia Parlamentului României şi recunoaşte că respectiva chestiune nu este reglementată de legislaţia UE, dar îi reaminteşte României obligaţiile sale internaţionale ca urmare a faptului că este membră a Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală (OIE).

    „De fapt, i-am scris ministrului sănătăţii Eugen Nicolăescu, care este responsabil pentru controlul câinilor maidanezi în România, la 1 octombrie, şi i-am reamintit de recomandările OIE care consideră eutanasia o măsură care poate fi luată numai în combinaţie cu alte măsuri de control al populaţiei de câini maidanezi, şi numai în ultimă instanţă”, se mai menţionează în declaraţia lui Tonio Borg.

    În scrisoarea către Eugen Nicolăescu, postată şi ea pe site-ul Comisiei, se menţionează, la capitolul „alte măsuri”, „educaţia şi legislaţia pentru responsabilizarea proprietarilor, înregistrarea câinilor şi controlul reproductiv prin contracepţie şi sterilizarea chimică sau chirurgicală”.

  • Consiliul UE a aprobat României un nou program de asistenţă financiară preventivă de 2 miliarde euro

    Consiliul UE a aprobat României un nou program de asistenţă financiară preventivă de 2 miliarde euro

    Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avizat pe 27 septembrie scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi a aprobat încheierea unui nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv. Totodată, Banca Mondială a pus la dispoziţia României 1 miliard de euro, opţiunea de accesare a fondurilor fiind valabilă până în decembrie 2015. România a tras miercuri 700 milioane de euro din acest împrumut.

    În condiţiile actuale din piaţă, România nu intenţionează să acceseze fondurile UE, dar asistenţa preventivă va consolida stabilitatea macroeconomică, bugetară şi financiară şi, prin continuarea reformelor structurale, să sporească rezistenţa şi potenţialul de creştere a economiei.

    Dacă riscurile luate în considerare se vor materializa, România ar putea să nu mai poată acoperi necesarul de finanţare externă din resursele de finanţare disponibile. Aceste riscuri sunt asociate, între altele, cu datorii externe importante, o poziţie extrem de negativă a investiţiilor nete şi efectele unor evoluţii negative în zona euro. Într-un astfel de scenariu de stres, necesarul de finanţare rezidual ar putea să fie acoperit prin activarea asistenţei financiare preventive pe termen mediu, potrivit deciziei adoptate de Consiliul UE.

    Comisia Europeană va conveni cu autorităţile din România, după consultări cu Comitetul Economic şi Financiar, condiţiile de politică economică ataşate asistenţei financiare. Aceste condiţii urmează să fie incluse într-un memorandum de înţelegere. Astfel, adoptarea bugetelor şi aplicarea politicilor trebuie să corespundă obligaţiilor asumate de România în Pactul de Stabilitate şi Creştere, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu până în 2015 şi menţinerea ulterioară a acestuia. România trebuie să menţină măsurile convenite în cadrul celor două programe anterioare cu UE şi FMI şi să implementeze elementele rămase neîndeplinite. Guvernanţa fiscală trebuie consolidată, inclusiv prin implementarea Tratatului de Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă, astfel încât să fie asigurată consolidarea fiscală. O atenţie deosebită trebuie acordată întăririi planificării bugetare multianuale, introducerii unui sistem eficient de control, îmbunătăţirii colectării taxelor şi a procesului de bugetare a capitalului.

    Autorităţile UE consideră necesară aplicarea planurilor de acţiune adoptate ca reacţie la concluziile evaluărilor efectuate de Banca Mondială în perioada 2010-2011. România trebuie să elimine arieratele şi să întărească mecanismele de control bugetar în sectorul sănătăţii, prin îmbunătăţirea raportărilor şi a monitorizării. În sectorul sănătăţii sunt necesare un plan strategic de acţiune, raţionalizarea structurii de spitalizare şi creşterea activităţilor de asistenţă primară. O altă măsură avută în vedere de autorităţile europene este îmbunătăţirea managementului datoriei publice, pentru reducerea riscurilor. Cadrul decizional din sistemul bancar trebuie întărit, ca şi planurile pentru situaţii neprevăzute ale Băncii Naţionale a României şi guvernanţa corporatistă a Fondului de Garantare a Depozitelor. Totodată, trebuie accelerat procesul de curăţare a bilanţurilor contabile ale băncilor şi menţinerea disciplinei de creditare, în sectorul bancar. România trebuie să restructureze companiile de stat, inclusiv prin vânzări de participaţii, şi să îmbunătăţească guvernanţa acestora. De asemenea, trebuie adoptate măsuri de îmbunătăţire a mediului de afaceri, inclusiv prin reducerea poverii administrative pentru firmele mici şi mijlocii, şi măsuri de facilitare a accesului acestora la finanţare.

    Consiliul Director al FMI a avizat pe 27 septembrie scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi a aprobat încheierea noului acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv. Prim-adjunct al directorului executiv al FMI, Nemat Shafik, a afirmat la acea dată că în cadrul ultimelor două acorduri cu Fondul România a redus dezechilibrele fiscale şi de cont curent mari şi a început reforme structurale în mai multe domenii. În scrisoarea de intenţie transmisă Fondului, Guvernul s-a angajat să îndeplinească mai multe condiţii prealabile şi criterii de referinţă structurale.

  • O delegaţie a serviciilor secrete germane va merge în SUA

    Oficiali de rang înalt ai serviciilor secrete germane se vor deplasa în Statele Unite, în această săptămână, în urma dezvăluirilor referitoare la interceptarea comunicaţiilor cancelarului Angela Merkel. Trimiterea acestei delegaţii a fost decisă joi, în urma întrevederii pe care ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a avut-o cu ambasadorul SUA la Berlin, convocat după ce presa a relatat că Agenţia americană pentru Securitatea Naţională (NSA) a intercepat telefonul mobil al Angelei Merkel. “Reprezentanţi de rang înalt se vor deplasa în Statele Unite pentru a accelera discuţiile cu Casa Albă şi NSA pe tema acuzaţiilor făcute recent”, a declarat un purtător de cuvânt al cancelarului german, Georg Streiter.

    Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a cerut clarificări “totale şi sincere” în legătură cu presupusele activităţi americane de interceptare a telefonului mobil al cancelarului Angela Merkel. “Aşteptăm să se facă lumină, în mod total şi sincer” în acest caz, a declarat Westerwelle, după convocarea ambasadorului american din Berlin. Casa Albă a refuzat să comenteze dacă serviciile secrete americane au interceptat în trecut convorbirile telefonice ale cancelarului Germaniei, Angela Merkel. Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei SUA, Jay Carney, a declarat că nu va comenta “acuzaţiile specifice care au fost făcute”.

    Miercuri, Carney afirmase că “Statele Unite nu monitorizează şi nu vor monitoriza comunicaţiile cancelarului german”, o formulare care nu exclude astfel de activităţi în trecut. Carney a menţinut joi această formulare. “Nu am nimic în plus de spus. Vom analiza modul în care colectăm datele prin serviciile de informaţii pentru a ajunge la un echilibru între preocupările în materie de securitate ale cetăţenilor americani şi ale aliaţilor şi preocupările privind protejarea vieţii private”, a explicat oficialul american.

    Tot miercuri, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, i-a transmis Angelei Merkel că serviciile de informaţii americane nu au interceptat telefonul cancelarului german, după ce Berlinul a cerut clarificări în legătură cu această posibilitate. Biroul cancelarului german a comunicat miercuri că există informaţii că telefonul mobil al Angelei Merkel a fost interceptat de serviciile secrete americane. În acest context, cancelarul german l-a sunat miercuri pe preşedintele SUA, Barack Obama, pentru a cere clarificări. “Cancelarul i-a transmis preşedintelui Obama că, dacă informaţiile se vor confirma, această situaţie este total inacceptabilă”, a declarat purtătorul de cuvânt al cancelarului german.

    “Temerile noastre s-au confirmat”

    “Acuzaţiile ne arată încă o dată că temerile noastre s-au confirmat”, a declarat Thomas Oppermann, preşedinte al Comitetului Parlamentar de Control, care se ocupă cu monitorizarea serviciilor federale de informaţii ale Germaniei. “Activităţile de monitorizare ale NSA au fost complet scăpate de sub control şi este evident că ele se desfăşoară dincolo de orice fel de verificări democratice”, a continuat social-democratul de centru-stânga.

    Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, ministrul german al justiţiei, a cerut guvernului Merkel să suspende acordul SWIFT dintre UE şi SUA, pe baza căruia are loc transferul unor informaţii bancare de la UE către autorităţile antiteroriste ale SUA. “Noile suspiciuni întrec orice limite. Scandalul NSA nu s-a încheiat”, a declarat ea, făcând apel la instituţiile UE să “ia rapid o decizie” în această chestiune.

    Elita politică şi comentatorii din presă din Germania şi-au exprimat joi adânca îngrijorare cauzată de acuzaţiile conform cărora serviciile secrete americane au pus sub urmărire telefonul mobil folosit de cancelarul Angela Merkel. Purtătorul de cuvânt al acesteia a confirmat că ea l-a sunat furioasă miercuri noaptea pe preşedintele american Barack Obama pentru a discuta aceste suspiciuni, care au apărut în urma unei anchete efectuate de Spiegel.

    Ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a făcut joi dimineaţa un pas ieşit din comun, convocându-l pe ambasadorul american John B. Emerson.

    Critici dure au venit de asemenea şi din partea ministrului german al apărării, Thomas de Maiziere. “Dacă este adevărat ceea ce auzim acum, acesta ar fi un lucru cu adevărat rău”, a declarat el la postul de televiziune ARD. “Americanii sunt şi rămân prietenii noştri apropiaţi, însă acest lucru este complet inacceptabil.” De Maiziere a adăugat că şi el a avut bănuieli timp de ani de zile că propriul său telefon este ascultat. “Totuşi, nu mă aşteptam să fie americanii”, a precizat el. Întrebat care ar putea fi eventualele repercursiuni asupra relaţiilor americano-germane şi americano-europene, de Maiziere a afirmat: “Nu putem să ne întoarcem pur şi simplu la starea obişnuită a lucrurilor. Există acuzaţii şi în Franţa.” Relaţiile diplomatice dintre Franţa şi SUA s-au răcit după ce s-a aflat că milioane de apeluri telefonice ale francezilor au fost monitorizate de către serviciile de informaţii ale SUA.

    Jurnaliştii germani au reacţionat şi ei cu furie. “Cu greu ne-am putea imagina un afront mai mare din partea unei ţări prietene”, scrie ziarul de centru-stânga Süddeutsche Zeitung într-un comentariu publicat pe prima pagină, care acuză guvernul Merkel că a încercat iniţial să minimalizeze scandalul spionajului american.

    “Însă noile acuzaţii îi pun de asemenea într-o nouă lumină pe Obama şi comunitatea americană de informaţii. În timpul vizitei sale în Germania, preşedintele SUA a promis solemn o cooperare bazată pe încredere. Dar până şi Merkel pare să-şi fi pierdut acum credinţa în acest lucru. E greu chiar şi să-ţi imaginezi cum s-or fi comportând serviciile de informaţii ale lui Obama cu statele ostile, atunci când vezi cum se comportă ei faţă de cei mai apropiaţi aliaţi.”

    Publicaţia conservatoare Frankfurter Allgemeine Zeitung i-a avertizat pe cititori că nu a fost încă demonstrat nimic în legătură cu telefonul mobil al cancelarului, însă a subliniat în acelaşi timp măsura în care scandalul de spionaj a lovit deja în relaţiile diplomatice. “După cum reiese din reacţia rece a lui Obama, guvernul de la Washington pare să nu fi priceput încă amploarea daunelor care continuă să fie cauzate de activitatea serviciilor americane de informaţii în Europa. Ei au răcit relaţia transatlantică – şi încă în mare măsură.”

    Consilier: Spionajul american a creat tensiuni “considerabile”, dar activităţile sale sunt legitime

    Consilierul preşedintelui Statelor Unite pentru securitate internă şi luptă împotriva terorismului a admis joi că programul american de supraveghere a creat tensiuni “considerabile” cu unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi, însă a oferit asigurări că activităţile sale sunt legitime.

    Dezvăluirile din ultimele luni “au creat tensiuni considerabile în relaţiile noastre cu unii dintre partenerii noştri străini cei mai apropiaţi”, admite Lisa Monaco, consilierul preşedintelui american Barack Obama pentru securitate internă şi luptă împotriva terorismului, într-un editorial publicat de cotidianul american USA Today. “Deşi colectăm acelaşi gen de informaţii ca şi toate celelalte ţări, comunitatea noastră de informaţii este supusă mai multor restricţii şi supravegheri în comparaţie cu orice altă ţară în istorie”, scrie ea. “Preşedintele a ordonat să examinăm capabilităţile noastre de supraveghere, inclusiv faţă de partenerii noştri străini”, a adăugat Monaco, amintind că mijloacele comunităţiie americane de informaţii sunt cu siguranţă “de neegalat”, dar “nu fără limite”.

    Această luare de poziţie a unui membru al anturajului preşedintelui Obama intervine în momentul în care are loc, la Bruxelles, o reuniune a şefilor de stat şi de guvern din UE, care se prezenta iniţial ca un summit consacrat, în special, economiei digitale.

    Dezvăluirile despre amploarea spionajului american, inclusiv împotriva cancelarului german, au tulburat summitul, Angela Merkel şi François Hollande denunţând practici “inacceptabile”. Scandalul a luat amploare joi seara, după ce cotidianul britanic The Guardian a publicat un articol potrivit căruia Agenţia Naţională de Securitate americană (NSA) a ascultat 35 de lideri ai planetei. Potrivit noilor documente publicate în cotidianul britanic, NSA “a interceptat convorbirile telefonice a 35 de lideri ai planetei, după ce un oficial al administraţiei americane i-a transmis numerele de telefon”. La originea acestor dezvăluiri se află fostul consultant al NSA Edward Snowden, refugiat în prezent în Rusia. Potrivit acestui document intern, care datează din 27 octombrie 2006, NSA “încurajează oficiali de rang înalt din cadrul Executivului să partajeze agendele lor de adrese cu agenţia”. Unul dintre aceşti oficiali a transmis NSA “200 de numere, dintre care 35 ale liderilor planetei”, menţionează membri NSA într-un document. Totuşi, ei subliniază că aceste interceptări au dat puţine rezultate.

    The Guardian susţine că a contactat administraţia Obama în legătură cu acest document, dar aceasta a refuzat să comenteze. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei americane, Jay Carney, a declarat că nu va comenta “acuzaţiile specifice care au fost făcute”, în legătură cu posibila interceptare în trecut a convorbirilor telefonice ale lui Merkel.

    Barroso atenţionează că spionajul poate duce la totalitarism

    Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durao Barroso, a afirmat joi că dreptul la viaţa privată şi protecţia datelor sunt “foarte importante” pentru Uniunea Europeană, pentru că europenii au experienţa faptului că spionajul poate conduce la totalitarism. “Într-o parte a Germaniei exista o poliţie politică ce spiona viaţa oamenilor în fiecare zi. Astfel că ştim ce înseamnă totalitarismul. Şi ştim ce se întâmplă atunci când statul foloseşte puteri care intervin în viaţa persoanelor”, a afirmat Barroso în cadrul unei conferinţe de presă atunci când a fost întrebat despre presupusa spionare de către SUA a cancelarului Angela Merkel. “În Europa considerăm că dreptul la intimitate este un drept fundamental. Este un subiect foarte serios, nu putem pretinde că ar fi o temă neimportantă”, a subliniat el, fără a se referi în nici un moment direct la cazul SUA. De aceea, preşedintele Executivului comunitar a pledat pentru adoptarea rapidă a noii normative a UE care să consolideze protejarea datelor pe internet.

  • CE vrea norme mai stricte la nivel UE privind modul în care pot fi dezactivate armele de foc

    Comisia Europeană (CE) a prezentat, luni, propuneri privind modul în care se poate reduce numărul actelor de violenţă cu arme de foc în Europa, arătând că în ultimii ani au fost comise atacuri armate tragice, în special în Norvegia, Belgia, Finlanda, Franţa sau Italia. “Toate ţările sunt afectate de acest fenomen. În UE, în ansamblu, peste o mie de persoane sunt victime ale omuciderilor comise cu arme de foc, în fiecare an, şi o jumătate de milion de arme de foc declarate pierdute sau furate în UE continuă să fie dispărute”, se arată în comunicatul transmis de CE. Cu aceeaşi ocazie, CE a publicat rezultatele unui sondaj Eurobarometru care arată că şase din zece europeni consideră că numărul infracţiunilor care implică arme de foc ar putea să crească în următorii cinci ani. De asemenea, 55 la sută dintre europeni doresc să se adopte reglementări mai stricte în ceea ce priveşte persoanele cărora li se permite să deţină, să cumpere sau să vândă arme de foc.
    “În fiecare săptămână aflăm de noi acte de violenţă comise cu arme de foc. Cu toate acestea, dezbaterile privind utilizarea ilegală şi traficul de arme în Europa sunt îngrijorător de calme. Dezbaterile din SUA privind prevalenţa armelor de foc sunt adesea mai vizibile, în contextul în care ar trebui să ne concentrăm pe situaţia europeană. Avem multe de făcut aici, în Europa, pentru a ne asigura că revolverele, puştile şi armele de asalt nu ajung în posesia infractorilor”, a declarat comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström.
    Comisia propune idei pentru a soluţiona deficienţele existente în UE la nivelul întregului ciclu de viaţă al armelor, inclusiv producerea, vânzarea, deţinerea, comerţul, depozitarea şi dezactivarea, respectând, în acelaşi timp, tradiţia îndelungată privind utilizarea legală a armelor de foc, de exemplu, în cadrul tirului sportiv şi al vânătorii. “Adoptarea unor norme comune mai stricte, la nivelul UE, privind modul în care pot fi dezactivate armele de foc ar putea garanta faptul că armele de foc scoase din uz rămân inoperabile. Comisia va analiza posibilitatea unei abordări comune privind modalitatea de marcare a armelor cu un număr de serie în momentul fabricării, pentru a contribui la depistarea celor utilizate de infractori. Este necesar să se ia în considerare elaborarea unor acte legislative ale UE, cu norme minime comune privind sancţiunile penale, pentru a se garanta că actele de violenţă cu arme de foc sunt descurajate efectiv în toate statele membre şi că nu există lacune juridice pentru traficanţi”, se arată în comunicat. Potrivit sursei citate, astfel de norme ar putea prevedea care dintre infracţiunile comise cu arme de foc ar trebui să facă obiectul unor sancţiuni penale (fabricarea ilicită, traficul, ştergerea sau modificarea, fără drept, a marcajelor, deţinerea ilegală de arme de foc şi intenţia de a furniza arme de foc) şi ar putea, de asemenea, specifica nivelul sancţiunilor care ar trebui impuse de către statele membre.
    Reducerea numărului de acte de violenţă comise cu arme de foc ar putea fi realizată, de asemenea, prin înăsprirea Directivei UE privind piaţa internă, în ceea ce priveşte deţinerea de arme în statele membre, de exemplu prin restricţionarea accesului la anumite modele de arme pentru uz civil deosebit de periculoase.
    De asemenea, controalele privind comercializarea şi fabricarea ilegală de arme de foc ar trebui să fie aplicate în mod adecvat, în acest sens urmând să fie colectate mai multe informaţii cu privire la noile provocări tehnologice, cum ar fi vânzările online de arme sau imprimarea tridimensională a unor componente ale armelor de foc, dar şi cu privire la modalităţile de reducere a riscului livrărilor ilegale de arme de foc prin intermediul serviciilor poştale.
    Comisia va analiza, de asemenea, modul în care poate fi redus riscul de deturnare din ţări terţe prin asistenţă tehnică, inclusiv prin întărirea sistemelor de control privind exportul de arme, eliminarea rutelor de contrabandă şi o mai bună gestiune a stocurilor de arme militare.
    Aceste propuneri urmează să fie discutate cu Parlamentul European, cu statele membre şi cu părţile interesate, pentru a se evalua diferitele opţiuni, inclusiv acţiunile legislative.

  • CE a plătit României cereri de rambursare în valoare de 196 de milioane de euro pe POS CCE

    Comisia Europeană a dat curs unor cereri de rambursare de 196 de milioane de euro trimise încă din decembrie pe Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), dar blocate din cauza întreruperii plăţilor pe POS CCE, a declarat marţi Shirin Wheeler, purtătoarea de cuvânt a comisarului european pentru politică regională, Johannes Hahn.
    „Am procesat în această săptămână pentru rambursare cereri blocate în valoare de 196 milioane de euro. Aşteptăm şi mai multe cereri de rambursare până la finalul lunii”, a afirmat Shirin Wheeler, precizând că cererile de rambursare au fost depuse în decembrie 2012.
    „Acum, odată cu procesarea cererilor de rambursare, fondurile sunt reintroduse în sistem, ceea ce va permite ca noi proiecte să fie finanţate, în folosul cetăţenilor şi beneficiarilor investiţiilor. Cererile de rambursare se referă la mai multe axe prioritare ale POS CCE, în special referitoare la cercetare şi energie, dar şi la susţinerea IMM-urilor”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a lui Johannes Hahn.
    CE a anunţat la 8 octombrie deblocarea plăţilor pe POS CCE, care erau întrerupte din iulie 2012, deşi programul a intrat oficial în presuspendare din luna octombrie a anului trecut. Purtătoarea de cuvânt a comisarului european pentru politică regională, Shirin Wheeler, declara încă de atunci că serviciile CE au primit cereri de rambursare în valoare de 196 milioane de euro pe POS CCE.
    “Comisia Europenă a ridicat presuspendarea Programului Competitivitate datorită măsurilor complete de corecţie luate de autorităţile române. Cererile de rambursare pot fi din nou procesate şi aceste investiţii valoroase pentru România vor reîncepe”, a declarat Johannes Hahn săptămâna trecută, în ziua în care plăţile pe ultimul program operaţional sectorial presuspendat al României au fost reluate.