word-monitor

Tag: CNAS

  • Dau în judecată Casa de Asigurări de Sănătate

    Dau în judecată Casa de Asigurări de Sănătate

    26 de medici de familie din judeţul Galaţi, medici care activează în cadrul unor centre de permanenţă, s-au văzut siliţi să dea înapoi sume variind de la 8.000 la 117.000 lei pentru o eroare a statului. După cum vă informam săptămâna trecută, un act contradictoriu emis în 2008 de Ministerul Sănătăţii a determinat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să dea medicilor din centrele de permanenţă mai mulţi bani decât ar fi trebuit. Eroarea a fost descoperită recent de un control al Curţii de Conturi, care a cerut Casei Naţionale să dea banii înapoi. La rândul ei, Casa Naţională, după ce a pierdut procesul intentat Curţii de Conturi, se vede nevoită să ceară caselor judeţene să solicite medicilor să dea banii înapoi.
    „Nu vorbim aici de sume mici. Şi nu sumele ar fi problema, dar penalităţile, din 2008 încoace, sunt uneori mai mari decât ce a primit medicul de la stat. Noi am discutat şi la nivelul Casei Judeţene. Situaţia este similară în ţară. Dar colegii mei nu vor da niciun ban. Nu au de unde. Şi, în plus, este greşeala Ministerului Sănătăţii, în prima fază, dar şi parţial a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. În fiecare judeţ dar şi în Galaţi vom da în judecată casele judeţene de asigurări de sănătate deoarece ele vor trimite notificările de plată”, a precizat dr. Dumitru Mărăşescu, preşedintele filialei locale a Asociaţiei Patronatelor Medicilor de Familie şi vicepreşedinte la nivel naţional.
    Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Galaţi are toată disponibilitatea la dialog cu medicii de familie în acest caz, dar trebuie respectată decizia unei instanţe.
    „Noi vom trimite notificările către medicii în cauză. Este o hotârărea a unei instanţe care a dat dreptate Curţii de Conturi în dauna Casei Naţionale, aşa că nu avem ce face aici, pe plan local. Vom aproba şi eşalonări ale plăţii sumelor pe care trebuie să le înapoieze medicii de familie. Asta, bineînţeles, dacă între timp situaţia nu evoluază altfel”, a precizat dr. Elena Vrabie, directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Galaţi.
    Medicii sunt cumplit de dezamăgiţi de ceea ce li se întâmplă.
    „Nu cred că asta trebuia să se întâmple unor medici care în fiecare an, de Crăciun, de Revelion sau de Paşte, au asigurat asistenţă medicală şi au degrevat spitalele de cazuri. Dacă mă refer strict la Corod, aici foarte mulţi lucrează în străinătate. Evident că atunci când vin de sărbători acasă şi păţesc ceva vin la noi, la centrul de permanenţă, la cabinet, nu mai ajung la spital. Rezultaul e că pentru toate gărzile pe care le-am făcut am de dat înapoi 62.000 de lei. Deşi am semnat un contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, se pare că nu mai are nicio valoare. Nu are nimeni dreptul să ne ia aceşti bani, mai ales că noi am plătit impozite pentru ei şi asigurări de sănătate. Niciunul dintre ceilalţi colegi medici, care se află în situaţia mea, nu este dispus să restituie banii. Nici nu am avea de unde. Va trebui să ajungem în instanţă”, a declarat dr. Florentina Floareş, medic de familie în Corod, care are de plătit 62.000 de lei dar cu penalizări ajunge la 117.000 lei, sumă imposibil de „adus de acasă” pentru o eroare care nu îi aparţine.

  • Scoaterea medicamentelor ieftine din sistemul de compensare va avea efecte catastrofale

    Scoaterea medicamentelor ieftine din sistemul de compensare va avea efecte catastrofale asupra pacienţilor şi producătorilor locali de medicamente, susţine Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

    APMGR, asociaţie ce reprezintă interesele principalilor investitori de resort prezenţi pe piaţa românească, atrage atenţia că eliminarea medicamentelor ieftine din lista de medicamente compensate ar afecta grav populaţia cu venituri reduse şi majoritatea pacienţilor cronici din România. În plus, o astfel de măsură ar avea efecte economice catastrofale asupra producătorilor de medicamente generice, care sunt singurii investitori din industria farmaceutică cu capacităţi de producţie în România, se arată într-un comunicat.

    “Privim cu îngrijorare ultimele declaraţii ale reprezentanţilor CNAS şi Ministerului Sănătăţii care iau în considerare limitarea accesului populaţiei la medicamente cu preţ accesibil. Într-o ţară în care salariul mediu net ajunge la doar 1.600 RON, o cheltuială în plus cu medicamentele, fie că este vorba de 200 RON, fie că este vorba de 50 RON, poate reprezenta o povară financiară de nesuportat” , a declarat preşedintele APMGR, Dragoş Damian, citat în comunicat.

    O astfel de măsură va afecta în special pacienţii cronici din România – pe cei care suferă de afecţiuni cardiovasculare, digestive, de afecţiuni ale sistemului nervos sau de afecţiuni reumatice, susţine APMGR. În opinia asociaţiei, impactul bugetar al eliminării medicamentelor compensate ar fi extrem de redus, dar efectele asupra stării de sănătate a populaţiei ar fi extrem de grave, având în vedere că peste 50% din volumul de medicamente cu prescripţie medicală utilizate în România sunt medicamente cu preţ redus, de până la 10 RON. “În tratamentul afecţiunilor sistemului cardiovascular, cauză majoră de mortalitate, medicamentele sub 30 de lei reprezintă peste 85% din numărul pastilelor vândute. În schimb, România ar putea avea pierderi economice importante având în vedere că o astfel de măsură ar afecta grav producătorii de medicamente cu capacităţi de producţie din România: 60% din totalul medicamentelor sub 10 RON sunt produse în România. Aceşti producători, în exclusivitate producători de medicamente generice, asigură peste 8.000 de locuri de muncă şi contribuie cu circa 1,5% la PIB”, se mai arată în comunicat.

    APMGR arată că nu poate fi de acord cu o actualizare a listei de medicamente compensate bazată exclusiv pe alocări bugetare, care ar afecta accesul majorităţii populaţiei la tratament cu preţ accesibil şi distrugerea industriei farmaceutice locale şi a producătorilor de medicamente generice.

    Asociaţia reaminteşte că a propus Guvernului, în septembrie o serie de măsuri care, printr-o mai bună utilizare a variantelor generice de tratament, pot duce la economii de aproximativ 100 de milioane de euro pe an, care să permită inclusiv actualizarea listei medicamentelor compensate. Aceste măsuri includ aplicarea unei taxe clawback diferenţiate, care să protejeze industria producătoare de medicamente generice şi să asigure în continuare accesul populaţiei la medicamente cu preţuri accesibile.

    “Avem speranţa că vom continua să lucrăm împreună cu Ministerul Sănătăţii pentru a pune în practică măsurile agreate în Protocolul încheiat la începutul anului, în beneficiul pacienţilor şi al economiei româneşti”, a mai spus preşedintele APMGR.

    Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Cristian Buşoi, a declarat, în septembrie, că ar trebui să existe o departajare între taxa de clawback pentru medicamentele originale şi pentru cele generice, odată cu introducerea noii liste de medicamente compensate. Buşoi a adăugat că, la nivelul Ministerului Sănătăţii, există un grup de lucru privind taxa clawback, la întrunirile căruia participă şi un reprezentant al CNAS, dar deocamdată nu s-a ajuns la o concluzie. Preşedintele CNAS este de părere că anul viitor, dacă nu şi în 2015, ar trebui să fie menţinută taxa clawback în România, neexistând altă soluţie bugetară.

    Noua listă a medicamentelor compensate trebuie adoptată până la 31 decembrie, astfel încât să poată deveni operaţională la începutul anului viitor, anunţa, în 31 iulie, ministrul Eugen Nicolăescu, după ce anterior a dat ca posibile termene de intrare în vigoare 1 iulie şi 1 august.

  • Dispozitive de protezare pentru cei aflaţi pe listele de aşteptare

    Pe listele de aşteptare ale Casei de Asigurări de Sănătate Galaţi figurează sute de oameni care aşteaptă să primească ajutor de la stat pentru a intra în posesia unui dispozitiv de protezare. Din păcate, nu mereu s-au alocat de la buget sume mulţumitoare.

    „Sunt dosare depuse şi din 2009 ori 2010 care nu au putut fi rezolvate din cauza finanţării. Dar acum au sosit fonduri, aşa că putem asigura rezolvarea dosarelor depuse, inclusiv a celor vechi. Asta deoarece Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a alocat fonduri suficiente acum  pentru dispozitive medicale. Acum, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Galaţi redactează deciziile pentru toţi solicitanţii. În prima fază s-au redactat 393 decizii pentru solicitările din anii 2009-2010. În ceea ce priveşte protezele auditive, sunt 142 de solicitări din anul 2009 şi 132 din anul 2010. Mai avem şi solicitări pentru lentilele intraoculare, sunt 40 de solicitări din 2009 şi şase din anul 2010. Pentru fotoliile rulante sunt depuse 73 de dosare încă din anul 2010”, a precizat dr. Elena Vrabie, directorul CJAS Galaţi.

    Gălăţenii aflaţi în aceste situaţii le pot clarifica la reprezentanţii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Galaţi. Cei care au depus dosare pentru  dispozitive medicale în anii 2009-2010 se pot prezenta pentru ridicarea deciziilor, care au o valabilitate de 30 de zile. Se estimează că până la mijlocul săptămânii viitoare se vor redacta şi deciziile pentru dosarele depuse în anii 2011-2012.