Tag: cancer

  • Sucul de portocale are potenţialul de a preveni dezvoltarea cancerului

    Consumul zilnic de suc de portocale ar putea ajuta la prevenirea unora dintre cele mai temute probleme medicale ale secolului. Potrivit oamenilor de ştiinţă această băutură are capacitatea de a preveni cancerul. Motivul pentru care sucul de portocale are multe efecte pozitive asupra sănătăţii umane este acela că băutura conţine mulţi antioxidanţi şi flavonoizi. Studii anterioare au indicat că sucul de portocale poate reduce riscul de apariţie a leucemiei la copii, ajutând totodată în procesul de prevenire prin chimioterapie a cancerelor mamare, hepatice şi de colon.

    Totuşi, oamenii de ştiinţă au explicat şi că efectele biologice ale sucului de portocale asupra corpului uman sunt foarte influenţate de compoziţia sa. La rândul său, compoziţia depinde de condiţii precum clima, solul, metodele de stocare a fructului după culegere, dar şi cât de copt este acesta.

    Chiar dacă sucul de portocale este benefic sănătăţii, specialiştii au notat că, la fel ca în orice situaţie, „ce-i mult strică”. Mai exact, ei au subliniat că un consum excesiv de suc de portocale îi poate afecta în special pe diabetici şi pe cei cu hipertensiune şi probleme renale, producându-le alergii alimentare sau infecţii, în cazul în care sucul nu a fost pasteurizat. „Consumul excesiv de orice aliment, chiar şi de alimente foarte sănătoase, poate duce la dezechilibrul statutului oxidativ”, au notat autorii studiului în jurnalul Nutrition and Cancer.

  • Depresia nu creşte riscul de a dezvolta cancer

    Depresia nu creşte riscul de a dezvolta cancer

    Studii realizate pe un eşantion de peste 14.000 de persoane, timp de 15 ani, au ajuns la concluzia că este imposibil de stabilit o legătură între depresie şi cancer, informează cotidianul francez Le Figaro.
    Oamenii afirmă uneori şi gândesc adeseori că o stare depresivă creşte riscul de a dezvolta cancer. „Aceasta este o părere extrem de veche şi înrădăcinată. Ea se regăseşte chiar în scrierile socratice”, subliniază Cedric Lemogne, profesor de psihiatrie şi cercetător în cadrul Inserm. Numai că, după cum a relevat noul studiu, „această idee este una falsă”, subliniază Lemogne.
    Pentru a verifica respectivul dicton popular, omul de ştiinţă francez, ale cărui studii pe marginea subiectului au fost publicate în revista The American Journal of Epidemiology, a cercetat mai întâi toate lucrările cele mai serioase cu privire la această teză. Niciuna dintre ele nu a reuşit vreodată să confirme sau să infirme vreo legătură de cauză şi efect între depresie şi cancer.

    În aceste condiţii, Lemogne şi-a aţintit atenţia spre marea comunitate Gazel (foştii angajaţi ai EDF-GDF), creată în 1989 de o echipă din Villejuif şi care numără puţin peste 14.200 de participanţi. Acest grup oferă în acelaşi timp date valide despre apariţia cancerului, dar şi despre depresii inventariate. „Interesul pentru acest gen de grup este determinat de faptul că permite înmagazinarea de date cu o evoluţie extrem de satisfăcătoare”, continuă omul de ştiinţă.
    Primele evidenţe ale depresiilor au fost efectuate, în cadrul grupului, în 1993, apoi reînnoite la fiecare trei ani, timp de 15 ani. Întreruperile în activitatea profesională din raţiuni de depresie au fost luate de asemenea în considerare. „Începând din acest moment, s-a monitorizat dacă persoanele depresive aveau risc mai mare ca alte persoane de a dezvolta cancer”, explică Cedric Lemonge. S-a constatat că nu există nicio asociere semnificativă între stările de depresie şi cele cinci tipuri de cancer luate în considerare: de prostată, mamar, de colon, limfom şi leucemie.
    În schimb, această concluzie nu exclude faptul că persoanele care sunt anunţate că au dezvoltat cancer să sufere simptome depresive. „Depresia afectează una dintre patru persoane bolnave de cancer, ceea ce este mult”, subliniază Cédric Lemogne. „De multe ori, anturajul persoanelor bolnave de cancer le spune că trebuie să lupte, ca şi cum ar fi anormal sau periculos ca ele să se simtă abătute”, în condiţiile în care este important mai ales ca ele să-şi urmeze tratamentul pentru cancer şi pentru depresie, insistă medicul.

    Chiar dacă starea de depresie nu influenţează dezvoltarea cancerului, aceasta nu înseamnă că o problemă psihosomatică nu poate influenţa starea de sănătate a unei persoane: „S-a demonstrat deja că stresul la locul de muncă poate provoca infarcturi de miocard”. Totuşi, acest lucru nu presupune aceleaşi mecanisme.
    Sprijinul din partea celor apropiaţi este, în schimb, primordial pentru persoanele bolnave de cancer, după cum aminteşte un studiu american publicat săptămâna trecută. Acesta a demonstrat că mariajul creşte în mod substanţial şansele de vindecare pentru persoanele bolnave de cancer.
    Nu este deloc sigur că studiile efectuate de Inserm vor duce la o schimbare radicală a mentalităţilor. Fără îndoială, va trebui să treacă mult timp ca să dispară ideea privind legătura între depresie şi cancer, în condiţiile în care numărul de cazuri de cancer în sânul populaţiei franceze este în creştere şi se încearcă astfel explicarea inexplicabilului, conchide Le Figaro.

  • Rata deceselor cauzate de cancer în România, peste media europeană

    Rata deceselor cauzate de cancer în România este de 388 de cazuri la suta de mii de locuitori, peste media europeană de 352 de cazuri, conform Jurnalului European de Cancer, iar zeci de medicamente oncologice de ultimă generaţie nu sunt disponibile încă pacienţilor din România, potrivit asociaţiei de profil.
    Reprezentanţii Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) arată că statisticile Jurnalului European de Cancer înseamnă creşterea de două ori a numărului de decese în România comparativ cu anul 2009, când se înregistrau 182 de cazuri la suta de mii de locuitori.
    “Deşi sunt cifre îngrijorătoare, acestea nu trebuie să ne surprindă, întrucât problemele cu care se confruntă bolnavii de cancer şi-au găsit puţine soluţii în ultimii ani. Datele arată că, în cazul pacienţilor cu cancer la sân, în aproximativ 70% din cazuri celulele canceroase se răspândesc la nivelul oaselor. În cazul pacienţilor cu cancer de prostată în stadiu avansat, riscul este de peste 90%. Pe lista de aşteptare se află medicamente inovatoare, rezultate a biotehnologiei de vârf care previn fracturile, compresia măduvei spinării sau nevoia de radiaţii la nivel osos în cazul acestor pacienţi cu metastaze osoase.
    Deşi acestea sunt disponibile în regim compensat de mai mulţi ani în statele europene, nu sunt disponibile şi pacienţilor români. Situaţia este similară pentru toate celelalte 25 de medicamente care se află în aşteptare”, a afirmat directorul ARPIM, Oana Martha Igrişan, într-un comunicat de presă.
    Potrivit medicului oncolog Alexandru Eniu de la Institutul de Cancer “Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca, dacă este depistat la timp, diagnosticat corespunzător şi tratat cu cele mai bune opţiuni, cancerul poate fi vindecat complet sau cel puţin transformat dintr-o boală cu un deznodământ fatal rapid într-o boală cronică.
    “Situaţia era cu totul alta cu ani în urmă. Spre exemplu, acum 10 ani, speranţa de viaţă a unei paciente diagnosticate cu cancer la sân în stadiul metastatic era limitată. Astăzi, datorită investiţiilor în campanii de educare şi informare şi mai ales datorită terapiilor de ultimă generaţie, avem cu toţii paciente ce trăiesc cu boala metastatică, cu o calitate bună a vieţii, mulţi ani de zile”, a afirmat medicul.

  • O analiză sanguină poate distinge nodulul pulmonar benign de cancerul pulmonar

    Un laborator american realizează o analiză pe multiple proteine din sânge ce permite diferenţierea, în peste 90% dintre cazuri, între un nodul benign din plămân de cancerul pulmonar, potrivit rezultatelor unui studiu, relatează AFP.
    Această tehnică, creată de laboratorul Indi (Integrated Diagnostics), se bazează între altele pe bioinformatică, tehnică prin care se pot analiza simultan milioane de combinaţii a 371 de marcări de potenţial cancer la plămân. Atunci când acest grup de proteine este detectat, concentraţia lor permite identificarea în funcţie de caz a unei mici leziuni pe plămân (până la trei centimetri) şi dacă aceasta este benignă sau nu în peste 90% din cazuri.
    Cercetătorii au analizat eşantioane ale plasmei sanguine care proveneau de la 143 de pacienţi care prezentau un nodul benign sau o tumoră în primele stadii de dezvoltare încă tratabilă, au explicat cercetătorii în lucrărilor lor apărute în revista Science Translational Medicine.
    „Acest studiu sugerează că această tehnologie este capabilă să detecteze semnul molecular al cancerului de plămân măsurând prezenţa a multiple proteine în sângele unui pacient”, a afirmat Paul Kearney, coordonator ştiinţific al Indi şi principal autor al studiului.
    Aceste proteine sunt legate de mai multe mecanisme de dezvoltare a cancerului, cum sunt creşterea şi proliferarea de celule, inflamarea plămânilor şi oxidarea celulară. „Medicii care tratează aceste cazuri au deseori cea mai mare dificultate în a decide calea de tratament după ce au descoperit un nodul în plămânul unui pacient, ca urmare a dificultăţii de a şti dacă această leziune prezintă sau nu un risc de a fi canceroasă”, notează pneumologul Kenneth Fang, responsabil al diviziei medicale a Indi şi unul dintre principalii coautori ai studiului.
    „Dat fiind faptul că medicii oncologi recurg frecvent la o biopsie sau o intervenţie chirugicală care comportă riscuri pentru a determina natura leziunii, există nevoia de diagnostic ce permite evitarea procedurilor”, a subliniat specialistul în pneumologie. „Aceste lucrări nu sunt decât un început, dar principiile pe care se bazează această tehnologie de diagnostic ar trebui să poată fi aplicate şi la alte tipuri de cancer şi patologii”, a apreciat el.
    O versiune a testului va fi disponibilă comercial la sfârşitul acestui an, a indicat un purtător de cuvânt al societăţii Indi, cu sediul la Seattle (statul Washington, nord-vest).

  • Poluarea prezentă în aer, clasificată drept cancerigenă

    Poluarea prezentă în aer, clasificată drept cancerigenă

    Centrul Internaţional de Cercetare a Cancerului (IARC), o agenţie specializată a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a anunţat că a clasificat poluarea prezentă în aer drept cancerigenă.
    „Experţii au concluzionat că există suficiente dovezi pentru a afirma că expunerea la poluarea din aer cauzează cancer la plămân. De asemenea, au notat o asociere pozitivă cu un risc crescut de cancer la vezica urinară”, a precizat IARC într-un comunicat citat de AFP.
    Acestea sunt concluziile la care au ajuns experţii reuniţi mai multe zile la Lyon pentru a analiza studiile efectuate pe mii de femei şi bărbaţi urmăriţi timp de mai multe decenii, a precizat dr. Dana Loomis într-o conferinţă de presă la Geneva.
    Se cunoaşte deja că poluarea aerului — cauzată în special de transport, generarea electricităţii, emisii industriale sau agricole şi încălzirea locuinţelor — creşte riscurile pentru o gamă largă de boli, precum cele respiratorii sau cardiovasculare. „Ştim acum că poluarea aerului nu este numai un risc major pentru sănătate în general, ci şi o cauză principală a deceselor în urma cancerului”, a afirmat, la rândul său, dr. Kurt Straif de la IARC, citat de Reuters.
    Deocamdată, datele nu au permis să se stabilească dacă un anumit grup al societăţii (femei sau bărbaţi, tineri sau vârstnici) sunt mai vulnerabili, scrie AFP. Însă, „cele mai expuse persoane (la aerul poluat) sunt cele mai vulnerabile”, a continuat dr. Straif.
    „Aerul pe care îl respirăm a fost contaminat cu un amestec de substanţe care cauzează cancerul”, a adăugat acesta.
    Cele mai recente date de care dispune centrul arată că, în 2010, 223.000 de persoane au decedat în urma unui cancer la plămân legat de poluarea aerului.
    Poluarea aerului se adaugă la alte peste 100 de substanţe care cauzează cancer, precum azbestul, plutoniul, praful de siliciu, radiaţia ultravioletă şi fumul de tutun.
    „Există modalităţi eficiente de a reduce poluarea aerului şi, dat fiind nivelul de expunere care afectează oamenii din întreaga lume, acest raport ar trebui să trimită un semnal puternic comunităţii internaţionale ca aceasta să ia măsuri”, a declarat directorul IARC, Christopher Wild, potrivit agenţiei de presă britanice.
    IARC îşi va publica aceste concluzii, în mod mai detaliat, în revista medicală britanică The Lancet.

  • România, pe ultimul loc în UE în ce priveşte media cheltuielilor de sănătate legate de cancer

    România, pe ultimul loc în UE în ce priveşte media cheltuielilor de sănătate legate de cancer

    Cancerul a costat în 2009 aproximativ 126 de miliarde de euro în cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, România situându-se pe ultimul loc în privinţa cheltuielilor pe locuitor, subliniază luni un studiu britanic care a ţinut cont de ponderea economică a cheltuielilor pentru sănătate, de costurile legate de absenţe, invaliditate şi de timpul consacrat îngrijirii celor apropiaţi, relatează AFP.
    Cercetători de la Universitatea Oxford au încercat pentru prima dată să cuantifice întreaga pondere economică a cancerului în Uniunea Europeană.
    „Cuantificarea greutăţii economice a cancerului în UE necesită, pe lângă evaluarea costurilor pentru sistemul de sănătate, o estimare a pierderilor la venituri din cauza incapacităţii de a munci (invaliditate sau moarte prematură), precum şi a îngrijirilor acordate gratuit bolnavilor de către cei apropiaţi”, explică oamenii de ştiinţă într-un articol publicat în revista britanică The Lancet.
    Estimările acestora se referă la 2009, anul cel mai recent pentru care există disponibile date complete, şi se bazează pe 150 de surse diferite. Costul global al cancerului în Europa celor 27 s-a ridicat la 126 de miliarde de euro, dintre care 51 de miliarde de euro pentru cheltuieli de sănătate în sens strict.
    „60% din greutatea economică se raportează la cheltuielile din afara sănătăţii, cu circa 43 de miliarde de euro pierderi în productivitate atribuite deceselor premature”, potrivit articolului.
    Studiul a evaluat la 9,43 de miliarde de euro cele 83 de milioane de zile de muncă pierdute în UE ca urmare a concediilor de boală sau incapacităţii de muncă antrenate de maladia canceroasă.
    Studiul contabilizează, de asemenea, cele aproximativ trei miliarde de ore de „îngrijiri” acordate bolnavilor de către prieteni şi familii cu o evaluare globală de 23,2 miliarde de euro a acestui timp consacrat de cei apropiaţi.
    Cheltuielile medicale pentru cancer în cadrul UE, evaluate la 51 de miliarde de euro, reprezintă 4% din totalul cheltuielilor de sănătate în Uniune.
    Din acest total, cheltuielile de spitalizare au ponderea cea mai mare (28,4 miliarde de euro), de peste două ori mai mult decât costul medicamentelor (13,6 miliarde euro).
    Dacă UE acordă în medie echivalentul a 102 euro pe cetăţean pentru cheltuielile de sănătate legate de cancer, disparităţile sunt puternice de la o ţară la alta, cu 52 de euro pe persoană în România, 97 de euro în Franţa şi 171 de euro în Germania.
    Cel mai mare volum al cheltuielilor legate de cancer se înregistrează în Statele Unite, subliniază studiul, cu un total de 157 de miliarde de euro (202 miliarde de dolari) în 2008, potrivit unei evaluări care exclude îngrijirile acordate de cei apropiaţi şi zilele de muncă pierdute, cu o medie de 196 de euro (225 USD) pe persoană.
    Spre comparaţie, bolile cardiovasculare au un cost global mult mai ridicat, în Europa cu 195 de miliarde de euro (conform unui alt studiu), deşi ponderea în termeni de pierdere a productivităţii este mult mai importantă în cazul cancerului.

  • Peste 400 de copii mor anual în România din cauza diferitelor tipuri de cancer

    Peste 400 de copii mor în România în fiecare an din cauza diferitelor tipuri de cancer, unele dintre acestea “tratabile”, statisticile arătând că ţara noastră are cea mai ridicată rată de mortalitate în rândul copiilor din această cauză.

    Potrivit unui comunicat de presă al MediHelp, numărul copiilor bolnavi de cancer din România a crescut în ultimii ani, această boală rămânând principala cauză de mortalitate în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 1 şi 19 ani.

    Peste un sfert din cazurile de cancer se înregistrează în Europa, iar 15.000 dintre bolnavi sunt copii şi adolescenţi, ratele de supravieţuire în cazul acestei boli crescând la 80% în urma noilor tratamente din ţările dezvoltate.

    “Totuşi, 60.000 de copii din ţările în curs de dezvoltare mor în fiecare an din cauza diferitelor tipuri de cancer, de cele mai multe ori tratabile, iar în România peste 400 de copii mor în fiecare an din acelaşi motiv. O treime din formele de cancer întâlnite în rândul copiilor este reprezentată de leucemie, iar leucemia acută limfocitară (ALL) şi leucemia mieloidă acută (LMA) sunt cele mai frecvente. Cancerul cerebral şi alte tipuri de cancer ale sistemului nervos constituie o cincime din cazurile de cancer întâlnite în rândul copiilor. Deşi în ultimii 50 de ani progresele înregistrate în tratamentele cancerului la copii au fost enorme, aproximativ 25% dintre pacienţi mor din cauza acestei boli”, se precizează în comunicatul de presă.

    Din 2006 până în 2010, trei din 100.000 de copii au murit din cauza cancerului în Uniunea Europeană, dar în multe ţări din nordul şi vestul Europei mortalitatea în rândul copiilor este sub acest nivel.

    “Statisticile sunt alarmante. Orice părinte ar trebui să ia în considerare încheierea unei asigurări private de sănătate cu acoperire internaţională, cel puţin pentru copilul său. Planurile oferite de noi pentru copii sau adolescenţi asigură acoperire oricând şi oriunde în lume, pentru orice problemă medicală, inclusiv cazurile grave de cancer, pornind de la o sumă anuală de 142 de euro”, a declarat coordonatorul marketing şi PR MediHelp Internaţional, Alida Coman.

    MediHelp Internaţional este cel mai important furnizor de asigurări private de sănătate din Europa Centrală şi de Est şi este prezent pe piaţa din România începând cu 1999.