Prima trupă profesionistă de teatru independent din Galaţi, Social Art Theatre, invită gălăţenii la premiera spectacolului inedit “Doggystyle”, care va fi pus în scenă duminică, 24 noiembrie, începând cu ora 19.00, la pub-ul Yoobi, situat pe strada Domnească nr. 29. Regia şi textul spectacolului “Doggystyle” sunt semnate de Radu Horghdidan şi din distribuţie fac parte Florin Toma, Radu Horghidan, Petronela Buda şi Vlad Ajder.
Piesa de teatru este prima producţie a trupei menţionate şi îşi propune să reprezinte o satiră inspirată de polemica dintre iubitorii de câini şi cei care nu vor să mai vadă animalele pe străzile din România. “Doggystyle” aşază această dezbatere naţională în jurul unei scări de bloc, un spaţiu în care fiecare dintre noi recunoaşte personajele: şeful de scară, tanti Viorica de la parter şi, bineînţeles, maidanezul blocului. Dincolo de amuzament, în piesă sunt semnalate şi ironizate o serie de fenomene şi atitudini întâlnite în societatea noastră – sărăcie, prostie, incoerenţă, intoleranţă.
“Asistăm la procesul intentat lui Grivei, maidanezul blocului C5, şi descoperim împreună ce se întâmplă când românul ia atitudine, care sunt mecanismele care-i dictează acţiunile şi existenţa când e prins într-un univers atât de vast precum cel al blocului C5. Spectacolul «Doggystyle» înfăţişează eroi ai banalului într-o luptă epică pentru salvarea lui Grivei sau pentru salvarea întregii naţiuni”, declară Radu Horghidan, preşedintele Asociaţiei Social Act Theatre.
De asemenea, publicul va primi o serie de materiale informative oferite de reprezentanţii Asociaţiei “Ajutaţi-l pe Lăbuş”. Biletul de intrare la premiera “Doggystyle” costă 15 lei şi nu acoperă consumaţia. Reprezentaţia inaugurală va fi urmată de un after-party. După premiera din 24 noiembrie 2013, spectacolul se va juca în continuare la “Yoobi”, la date ce vor fi stabilite şi comunicate în perioada imediat următoare.
Tag: caini maidanezi
-
Comisia Europeană reaminteşte că problema câinilor maidanezi din România nu este de competenţa sa
Problema câinilor comunitari din România nu este de competenţa Uniunii Europene (UE), dar comisarul european pentru sănătate, Tonio Borg, a răspuns pe site-ul său scrisorilor venite în special de la cetăţenii români referitor la această chestiune, a declarat marţi Frederic Vincent, purtătorul său de cuvânt, în cadrul briefingului de presă cotidian al Comisiei Europene.
Întrebat de presa străină de ce comisarul european pentru sănătate nu a abordat chestiunea „cea mai arzătoare a masacrului câinilor fără stăpân din România” la prima conferinţă a CE privind bunăstarea animalelor de companie organizată luni la Bruxelles, Frederic Vincent a răspuns: „Nu este de competenţa UE, dar comisarul Tonio Borg a răspuns preocupărilor cetăţenilor asupra acestei chestiuni. Pe site-ul său există o declaraţie a comisarului ca răspuns la scrisorile pe care le-a primit de la cetăţeni, în special din România, referitor la această chestiune”.
În declaraţia postată pe site-ul său şi care este nedatată, comisarul Tonio Borg spune că a aflat cu regret şi tristeţe despre moartea copilului de patru ani atacat de o haită de câini maidanezi în urmă „cu câteva săptămâni” şi asigură familia îndoliată de compasiunea sa.
„Lucru de înţeles, acest eveniment tragic a atins inimile şi minţile multor români şi s-a format un sentiment predominant că trebuie să se facă ceva pentru a evita ca o astfel de tragedie să se mai producă. Reacţia guvernului român a fost să adopte o lege care să le permită autorităţilor locale să eutanasieze câinii maidanezi care au fost ţinuţi într-un adăpost mai mult de 14 zile”, menţionează Tonio Borg în declaraţia sa.
Înaltul oficial european susţine că respectă decizia Parlamentului României şi recunoaşte că respectiva chestiune nu este reglementată de legislaţia UE, dar îi reaminteşte României obligaţiile sale internaţionale ca urmare a faptului că este membră a Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală (OIE).
„De fapt, i-am scris ministrului sănătăţii Eugen Nicolăescu, care este responsabil pentru controlul câinilor maidanezi în România, la 1 octombrie, şi i-am reamintit de recomandările OIE care consideră eutanasia o măsură care poate fi luată numai în combinaţie cu alte măsuri de control al populaţiei de câini maidanezi, şi numai în ultimă instanţă”, se mai menţionează în declaraţia lui Tonio Borg.
În scrisoarea către Eugen Nicolăescu, postată şi ea pe site-ul Comisiei, se menţionează, la capitolul „alte măsuri”, „educaţia şi legislaţia pentru responsabilizarea proprietarilor, înregistrarea câinilor şi controlul reproductiv prin contracepţie şi sterilizarea chimică sau chirurgicală”.
-
Câinii comunitari, neatractivi pentru iubitorii de animale
Cei circa 500 de maidanezi care sunt adăpostiţi în cele două padocuri ale Ecosal nu au stârnit interesul gălăţenilor iubitori de animale, astfel că de la apariţia legii care permite eutanasierea şi ale cărei prevederi au intrat în vigoare începând de ieri, niciun patruped nu a fost adoptat. În mod paradoxal, deşi mulţi gălăţeni s-au arătat nemulţumiţi de apariţia legii care prevede posibilitatea eutanasierii câinilor maidanezi, noile prevederi nu au condus la scăderea numărului de patrupede care sunt adăpostite în cele 2 padocuri ale Ecosal.
„De la apariţia legii şi până săptămâna trecută doar două persoane s-au prezentat la padocurile Ecosal, unde s-au interesat de condiţiile în care ar putea adopta un câine comunitar, însă nimeni nu a luat niciun câine acasă”, ne-a declarat directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu. Acesta susţine că, potrivit informaţiilor pe care le are, pe străzile din Galaţi s-ar afla circa 16.000 de câini comunitari, în timp ce reprezentanţii asociaţiilor de iubitori de animale susţin că numărul lor ar fi mult mai mic, de circa 6.000. Directorul Ecosal ne-a mai precizat că la padocurile societăţii au început lucrările de remediere a deficienţelor constatate în urma controlului efectuat de către Direcţia Sanitar-Veterinară Galaţi şi că odată cu finalizarea lor societatea ar putea primi noul aviz sanitar-veterinar pentru funcţionarea adăpostului.
-
Problema câinilor maidanezi poate fi rezolvată fără eutanasie
Românii au înnebunit. Pot spune că ei chiar au fost cuprinşi de delir în legătură cu problema câinilor maidanezi. Din cauza unei singure situaţii care, ce-i drept, a avut un final tragic, trebuie condamnaţi la moarte toţi câinii maidanezi de pe străzi? Într-adevăr, era şi timpul să fie luată o decizie în legătură cu maidanezii, pentru că nu le este nici lor bine dacă rămân pe străzi – ori mor de foame, ori sfârşesc sub roţile maşinilor, ori sunt chinuiţi de câte un răuvoitor fără suflet. Dar nici nu sunt de acord cu eutanasierea lor. Sau mai mult, cu masacrul care are loc în multe judeţe din ţară – oamenii care au aflat de cazul lui Ionuţ au pornit la o vânătoare de patrupede pe care să le omoare cu ce au la îndemână – bâte, topoare, otravă sau chiar foc. Nici chiar aşa.
Nu spun că e normal ca maidanezii să umble liberi pe străzi, unii dintre ei fiind chiar agresivi şi, în felul ăsta, li se alătură alţii, dând naştere unei adevărate haite periculoase. Însă nu sunt de acord nici cu exterminarea lor după o metodă demnă de epoca primitivă, ca atunci când bărbaţii satului plecau să ucidă fiara care îngrozea localnicii. Soluţii există pentru a-i împăca şi pe cei care vor să dispară de pe străzi, şi pe cei care vor să-i lase în viaţă. De asemenea, pe lângă soluţii, cu siguranţă sunt şi banii necesari. Nu ştiu dacă au fost luate în seamă protestele împotriva deciziei de a eutanasia câinii din adăposturi dacă nu sunt adoptaţi după 14 zile. Dar cred că au fost trecute cu vederea, pentru că, în general, la noi în ţară, protestele sunt ignorate. Adevărul e că dreptatea e undeva la mijloc – câinii nu ar trebui să umble liberi pe stradă, dar au şi ei dreptul la viaţă. Cât de greu poate fi să se construiască padocuri pentru câini, după ce au fost sterilizaţi? Ei nu cer lux, ci doar un acoperiş şi puţină mâncare pe zi. Acest lucru este posibil şi nu o să facă o gaură în buget. Aşa cum spunea cineva la o emisiune tv pe această temă – dacă-i putem asigura unui politician un salariu exagerat, e clar că putem ţine în viaţă şi un câine într-un padoc.
În oraşul nostru încă nu a început masacrul câinilor şi, sper eu, că nici nu o să înceapă. Aşa cum am mai spus, soluţii pentru a mulţumi ambele tabere, sunt. Un edil inteligent trebuie să le aplice.
-
Petiţie contra câinilor maidanezi, pe reţelele de socalizare
Moartea tulburătoare a copilului din Bucureşti care a sfârşit în colţii maidanezilor nu a lăsat fără reacţie nici mediul online. De două zile, pe o reţea de socializare circulă o petiţie care cere ca toţi câinii care nu sunt adoptaţi în 30 de zile din momentul în care au fost prinşi şi duşi în adăposturi să fie eutanasiaţi. Petiţia este cât se poate de transparentă şi nu lasă loc de interpretări. “Nu vrem să fie returnaţi în teritoriu după ce au fost sterilizaţi şi crotaliaţi, pentru că reprezintă un real pericol public pentru populaţie, după cum demonstrează cazurile copiilor şi adulţilor ucişi de maidanezi, precum şi numărul în creştere al persoanelor atacate şi muşcate, costurile îngrijirilor medicale pentru victime fiind mult mai mari decât costurile eutanasierii câinilor comunitari”, se arată în textul cererii.Pe câteva pagini se aduc argumente pro-eutanasiere, printre care numărul victimelor făcute de câini: aproximativ 16 mii în 2012, şi 12 mii în 2011. Petiţia a fost semnată de aproape 7.500 de persoane în doar 3 zile. -
Aşteptând o tragedie
Trebuie să moară cineva pentru ca un lucru greşit să fie îndreptat, să se facă ceva. Numai că în România nici moartea nu pare a determina autorităţile să îşi facă treaba. Aşa s-ar zice, dacă luăm în calcul că abia după ce un copil în vârstă de numai patru ani a fost sfâşiat de maidanezi, din nou, opinia publică a redescoperit problema maidanezilor. Toţi strigă că e normal să se facă ceva concret astfel încât oamenii să nu mai fie carne pentru câini. Din păcate, este a treia oară când un om îşi pierde viaţa, numai în Bucureşti, în colţii câinilor şi doar vorbe multe au curs, nimic efectiv nu s-a întâmplat.Nu sunt niciun partizan al măcelăririi câinilor – mulţi sunt agresivi tot din cauza oamenilor – dar nici nu cred că trebuie să mergem pe stradă, noi şi mai ales copiii, cu frica în sân că un câine ne va ataca. Sunt oraşe în ţară în care, cu mulţi bani, e adevărat, problema agresivităţii şi numărului câinilor vagabonzi nu se mai pune. Fie că i-au sterilizat, adoptat şi eutanasiat doar pe cei violenţi, fie că au eutanasiat câinii pentru care nimeni nu îşi asuma responsabilitatea şi păreau a fi agresivi, cert e că lucrurile stau oarecum mai echilibrat. Numai că Galaţiul face parte dintre oraşele care nu au luat vreo măsură efectivă legată de câinii vagabonzi, poate pe principiul că în ultimii ani la noi aceştia nu au omorât pe nimeni. Sutele de gălăţeni muşcaţi de câini probabil că nu sunt consideraţi a fi destul de importanţi ca să se facă ceva.Eu cred că o menţinere constantă în jurul cifrei de 1.000 a numărului gălăţenilor muşcaţi anual de câinii vagabonzi ar trebui să pună pe gânduri şi autorităţile gălăţene. Sper că nu aşteaptă să moară cineva pentru a lua vreo măsură. Asta deoarece cred că ar trebui să considere că fiecare om muşcat de un maidanez în oraş e un semnal de alarmă pentru autorităţi. Tot ele – că de aia, vrem, nu vrem, îi plătim – ar trebui să găsească şi o cale de echilibru pentru limitarea fenomenului.Calitatea de iubitor de animale nu cred că o exclude pe aceea de iubitor de oameni. Oricât am spune că unii câini sunt provocaţi să atace, sunt şi specimene care nu mai au ce căuta pe străzi. Şi asta ar trebui să se ia în calcul şi la Galaţi, înainte ca o tragedie să se întâmple şi la noi.