word-monitor

Tag: boli cardiovasculare

  • Administrarea preventivă a medicamentelor anticolesterol, recomandată de cardiologii americani

    Cardiologii americani recomandă administrarea preventivă a medicamentelor anticolesterol pentru adulţii sănătoşi, dar care prezintă un risc crescut de boli cardiovasculare, se arată în Ghidul clinic actualizat al Colegiului american de cardiologie (ACC).
    Un adult din trei din Statele Unite, care nu a fost încă diagnosticat cu boli cardiovasculare sau care nu a avut un accident vascular cerebral, prezintă un risc suficient de ridicat pentru a primi tratament preventiv cu statine, se arată în Ghidul clinic al cardiologilor americani, a cărui ultimă actualizare datează din 2004.
    “Cea mai mare parte a atacurilor cardiace şi cerebrale ar putea fi evitate dacă oamenii ar conştientiza riscul şi ar urma sfaturile pe care noi le considerăm eficiente pentru reducerea acestuia”, a arătat David Goff, profesor de sănătate publică la Universitatea din Colorado, care a participat la actualizarea Ghidului clinic.
    Factorii de risc cei mai des întâlniţi care contribuie la ateroscleroză – cauzată de acumularea plăcilor în artere – sunt vârsta, nivelul de colesterol, tensiunea arterială, fumatul şi diabetul.
    “Bolile cardiovasculare cauzate de ateroscleroză sunt prima cauză a mortalităţii şi o cauză majoră de handicap, precum şi o sursă enormă de cheltuieli pentru îngrijiri medicale”, a precizat Donald Lioyd-Jones, profesor de medicină preventivă la Facultatea de Medicină a Universităţii Northwestern din Illinois.

  • România ocupă locul trei în Europa atât la incidenţă, cât şi la mortalitatea secundară bolilor cerebrovasculare

    România ocupă locul trei în Europa atât la incidenţă, cât şi la mortalitatea secundară bolilor cerebrovasculare

    România ocupă locul trei în Europa, după Bulgaria şi Macedonia, atât la incidenţă, cât şi la mortalitatea secundară bolilor cerebrovasculare, adică accidentul vascular cerebral, a informat Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

    Statisticile oficiale arată că, în România, rata mortalităţii din cauza accidentului vascular cerebral este de 1.276 pacienţi/100.000 locuitori, aceasta fiind o valoare mare comparativ cu alte ţări europene, în care rata mortalităţii din aceeaşi cauză este de 300 de pacienţi/100.000 locuitori.

    “Incidenţa bolilor neurologice este în România de aproape patru ori mai mare decât în alte ţări ale Uniunii Europene. Bolile cerebrovasculare ucid de patru ori mai mulţi români decât alţi cetăţeni europeni şi de şapte ori mai mulţi decât în SUA”, se arată în comunicat.

    Studiile arată că disfuncţiile neuropsihice afectează mai mult de 160 de milioane de europeni — adică 38% din populaţia Europei — în fiecare an. Totodată, mai mult de un sfert din populaţia adultă (cuprinzând persoane cu vârsta între 18 şi 65 de ani) a suferit la un moment dat, pe parcursul ultimului an, o tulburare psihică (anxietate, tulburări ale comportamentului alimentar). Prevalenţa bolilor neuropsihice este mai crescută în rândul femeilor (cu excepţia abuzului de alcool), relevă datele oferite de SSNN.

    S-a estimat că aproximativ 83 de milioane de oameni suferă de boli neuropsihice, dar şi acest număr subestimează numărul real al pacienţilor, având în vedere faptul că au fost luate în considerare doar persoanele sub 65 de ani. Afecţiunile neuro-psihice determină 19% din cazurile cu dizabilităţi, comparativ cu procentul de dizabilităţi secundare afecţiunilor cardio-vasculare — 4%. Dintre acestea, cele mai severe sunt: tulburarea depresivă — 5,6%, dependenţa etanolică — 3,3%, automutilările — 2%, boala Alzheimer şi alte demenţe — 2%.

    În România, cea mai frecventă cauză de deces este reprezentată de bolile cardiovasculare, urmată de accidentul vascular cerebral şi cancerul pulmonar. Accidentul vascular cerebral reprezintă principala cauză de dizabilitate permanentă.

    “Există mulţi factori favorizanţi pentru apariţia bolilor neurologice. De exemplu, pentru accidentul vascular cerebral sunt ateroscleroza (depunerile de colesterol la nivelul vaselor de sânge), hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, creşterea colesterolului şi/sau trigliceridelor, fumatul, bolile cardiace, consumul exagerat de băuturi alcoolice, vârsta înaintată”, precizează comunicatul.

    Potrivit sursei citate, specialiştii români vor participa, în perioada 31 octombrie — 3 noiembrie, la Praga, la Congresul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii.

    Vor participa personalităţi medicale din Israel, SUA, Italia, Germania, Suedia, Rusia, Cehia, Austria şi, nu în ultimul rând, din România. Principalele teme discutate sunt ultimele descoperiri din domeniul bolilor vasculare cerebrale, traumatismelor craniocerebrale şi bolilor neurodegenerative.

    “Aceşti savanţi se străduiesc să descifreze mecanismele moleculare ale bolilor neurologice, descoperirile lor stând la baza diagnosticului precoce şi al tratamentului eficient. De asemenea, este important să menţionăm aportul neurologiei româneşti la această manifestare, dovedind în acest fel că avem oameni valoroşi, recunoscuţi pe plan internaţional”, susţine prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele SSNN şi al Societăţii de Neurologie din România.

  • Consumul constant de struguri şi afine scade riscul diabetului de tip 2

    Consumul constant de struguri şi afine reduce riscul de a dezvolta un diabet de tip 2. Nu acelaşi lucru se poate spune despre sucurile de fructe, din cauza zahărului adăugat, scrie passionsante.be.

    La acest rezultat s-a ajuns după o cercetare de mare anvergură. Câteva echipe de cercetători americani au studiat datele privitoare la aproape 200.000 de persoane, observate timp de mulţi ani. La început niciun participant nu suferea de diabet, de boli cardiovasculare sau de cancer.

    La intervale periodice se adunau date despre obiceiurile alimentare şi îndeosebi despre consumul de fructe. Au fost înregistrate simultan şi cazurile de diabet apărute. Ținându-se seama de stilul de viaţă şi de factorii clasici de risc de diabet, s-a constatat că anumite fructe asigurau un indice de protecţie semnificativ.

    În general, consumul a trei porţii de fructe pe săptămână scade riscul de diabet şi, indirect, de boli cardiovasculare. Acest lucru este valabil îndeosebi în ceea ce priveşte afinele (-26%), strugurii (-12%), prunele (-11%), merele şi perele (-7%), precum şi bananele (-5%). Şi prunele uscate, piersicile, caisele şi portocalele sunt asociate cu o „tendinţă” de reducere a riscului.

    Dimpotrivă, se arată în Le Quotidien du Medecin, „când cele trei porţii de fructe sunt înlocuite cu suc de fructe în aceeaşi cantitate, riscul creşte cu 8%”, cel mai probabil din cauza zaharurilor adăugate — factori de risc — şi printr-o acţiune diferită (în privinţa efectului protector) între fructe şi sucuri, încheie passionsante.be.

  • Ajutându-i pe alţii, ne protejăm arterele

    Activităţile de voluntariat îi ajută pe cei care beneficiază de ele, dar şi pe cei care le practică. Cei din urmă au o presiune arterială mai bună, scrie passionsante.be.

    Voluntariatul contribuie la o stare psihică, dar şi fizică bună – este ceea ce a constatat o echipă de la Universitatea Carnegie-Mellon (Pittsburgh), după un studiu efectuat pe circa o mie de persoane adulte. La începutul cercetării, toate aveau un nivel bun al tensiunii arteriale. Prin conversaţii individuale s-a putut determina profilul participanţilor, cu accent pe activităţile de voluntariat (de orice natură, dar totalizând cel puţin 200 de ore anual).

    După patru ani, cercetătorii au făcut noi măsurători, descoperind că voluntarii prezentau un risc cu 40% mai mic să aibă hipertensiune. Un specialist arată că „voluntariatul permite menţinerea legăturilor sociale, lupta împotriva izolării şi a închiderii în sine, lucruri extrem de importante pentru sănătate în ansamblu, îndeosebi la persoanele vârstnice”.

    Alte studii au arătat că şi tinerii profită din plin de activităţile de întrajutorare, având parametri cardiovasculari mai buni, încheie passionsante.be.