word-monitor

Tag: boli cardiace

  • Patru motive pentru care micul dejun este considerat cea mai importantă masă a zilei

    Deşi micul dejun este considerat cea mai importantă masă a zilei, aproximativ 18% dintre bărbaţii şi respectiv 13% dintre femeile cu vârsta între 35 şi 54 de ani sar peste această masă, informează LiveScience.com.

    Există însă, conform medicilor şi specialiştilor în alimentaţie, dovezi clare care susţin faptul că nu trebuie sărit peste această masă.

    Astfel, femeile care sar peste micul dejun întâmpină un risc mai ridicat de a se îmbolnăvi de diabet, conform unui studiu publicat recent în revista American Journal of Clinical Nutrition. Femeile care nu mănâncă micul dejun întâmpină un risc de aproximativ 6 ori mai mare de a se îmbolnăvi de diabet decât cele care servesc micul dejun în fiecare zi.

    În ceea ce priveşte bolile de inimă, luarea micului dejun corespunde unei incidenţe mai reduse a maladiilor cardiace în cazul bărbaţilor cu vârste între 45 şi 82 de ani, conform unui studiu publicat în luna iulie în revista Circulation. Acelaşi studiu indică faptul că persoanele care sar peste micul dejun au mai frecvent probleme legate de hipertensiune, rezistenţă la insulină şi au niveluri mai ridicate ale zahărului în sânge.

    Un studiu publicat în anul 2005 de Journal of the American Dietetic Association indica faptul că micul dejun are o influenţă benefică asupra memoriei.

    Un alt studiu recent publicat în revista Obesity a ajuns la concluzia că persoanele care mănâncă de dimineaţă slăbesc mai uşor decât persoanele care consumă acelaşi număr de calorii pe zi, dar sar peste micul dejun.

  • De fapt grăsimea nu îngraşă!

    Mâncarea grasă nu dăunează sănătăţii, este de părere Mark Hyman, medic nutriţionist, care invocă în sprijinul afirmaţiei sale mai multe studii. Adevăratul vinovat pentru kilogramele în plus şi bolile cardiovasculare ar fi zahărul şi nu grăsimea, relatează huffingtonpost.fr.
    Într-un studiu apărut în 2010 în American Journal of Clinical Nutrition se arăta deja că nu există o legătură cauzală între bolile inimii şi consumul de grăsimi saturate. Un articol publicat în luna octombrie în British Medical Journal afirma că grăsimile saturate au fost incriminate din anii ’70, când un studiu a stabilit o corelaţie între consumul de grăsimi şi rata bolilor cardiovasculare. „Corelaţia nu înseamnă cauzalitate”, spune Aseem Malhotra, cardiolog la Spitalul Universitar Croydon din Londra.
    Niciun studiu recent nu a putut dovedi că există o legătură între grăsimile saturate şi bolile cardiace. S-a demonstrat chiar că grăsimea are un efect protector. Într-unul din primele studii despre obezitate, apărut în 1956 în The Lancet, se comparau trei grupuri de voluntari supuşi unor regimuri diferite. Unul a consumat 90% materii grase, altul 90% proteine, iar ultimul 90% glucide. În pofida tuturor aşteptărilor, cea mai mare pierdere în greutate s-a înregistrat în grupul care a consumat grăsimi.
    Doctorul Malhotra mai spune că adoptarea unui regim mediteranean după o criză cardiacă ar fi de trei ori mai eficient decât consumul de medicamente.
    Profesorul David Haslam, preşedintele Forumului naţional britanic împotriva obezităţii, este de părere că actualele studii dovedesc că glucidele rafinate şi îndeosebi zahărul sunt responsabile de acumularea de grăsime în sânge.
    Alţi cercetători au stabilit că, deşi este adevărat că micşorarea consumului de grăsimi saturate poate duce la scăderea colesterolului, este vorba de fapt despre colesterolul „bun”, care nu pune nicio problemă. În schimb, când oamenii mănâncă mai puţin gras, au tendinţa să consume mai mult amidon sau zahăr, ceea ce face să crească riscul de colesterol ‘rău’, care produce crize cardiace.
    Un alt studiu, din 2009, a arătat că 75% din pacienţii spitalizaţi pentru crize cardiace nu aveau un nivel al colesterolului anormal, dar sufereau de pre-diabet sau de diabet de tip 2.
    „Nu grăsimea îngraşă, ci zahărul. Consumul de grăsimi vă poate ajuta să rămâneţi sănătoşi. Mâncaţi atunci grăsimi de bună calitate, alimente proaspete şi neindustriale şi restul să nu vă îngrijoreze!”, încheie Mark Hyman, autorul articolului din Huffington Post, ce recomandă grăsimi de bună calitate ce se găsesc în nuci, peştele gras, uleiul de măsline şi avocado.

  • Aspirina este mai indicată seara decât dimineaţa

    Aspirina este mai indicată înainte de culcare decât dimineaţa. Sângele se coagulează astfel mai puţin în primele ore ale zilei, scăzând riscul unui accident vascular cerebral sau cardiac, relevă un studiu realizat de Tobias van Bunten de la Centrul medical universitar din Leyden (Olanda), citat de agenţia Belga.
    Studiul a fost prezentat la Dallas (Texas, SUA), la sesiunea ştiinţifică a American Heart Association, cel mai important congres internaţional pe tema bolilor cardiace şi vasculare. El arată că, la persoanele care iau o aspirină înainte să se culce, plachetele sanguine sunt mai puţin active dimineaţa, astfel încât se formează mai încet cheaguri de sânge. Prin urmare, scad riscurile de accident cardiac sau vascular cerebral. Cercetătorul a precizat că studiul său trebuie aprofundat.
    Persoanelor care prezintă riscuri de accident cardiac sau vascular cerebral li se prescrie adesea aspirină în doze mici, aceasta având efect anticoagulant şi fiind folosită pe termen lung pentru scăderea riscului de infarct miocardic.