word-monitor

Tag: bnr

  • Cinteză: Creditarea nu va fi revigorată până în septembrie – octombrie anul viitor, băncile nu riscă

    Creditarea nu va fi revigorată până în toamna anului viitor, întrucât băncile nu sunt dispuse să-şi asume riscuri noi în condiţiile în care va fi efectuată în 2014 o analiză a calităţii activelor în sistem, urmată de un test de stres, potrivit directorului de supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză. “Până nu ştim ce va aduce evaluarea calităţii activelor şi rezultatele testului de stres nu văd reluarea creditării. Cred că activatea de creditare nu va cunoaşte o revigorare până în septembrie-octombrie anul viitor”, a declarat joi Cinteză la un forum bancar. El a arătat că banca centrală nu mai poate solicita băncilor să constituie provizioane suplimentare, însă poate creşte cerinţa de capital, mai costisitoare pentru bancă decât provizionarea.
    Potrivit unui sondaj realizat de BNR printre primele zece bănci din sistemul bancar în funcţie de active, aşteptările în ce priveşte oferta de creditare în ultimul trimestru al anului sunt în scădere pentru împrumuturi imobiliare pentru populaţie, precum şi pentru finanţarea companiilor, dar în stagnare pentru creditele de consum.

  • Peste 700.000 de români au restanţe la bănci mai mari de o lună

    “Din datele oficiale ale BNR, astăzi, 715.705 clienţi persoane fizice au băncilor deţin restanţe mai mari de 30 de zile, implicit cu o sumă mult mai mică se află în curs de executare”, a precizat Dănescu, la dezbaterea proiectului de lege privind insolvenţa persoanelor fizice.
    În opinia oficialului ARB, o lege privind insolvenţa persoanelor fizice ar trebui să aibă la bază o cercetare şi acordul tuturor părţilor implicate, BNR, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru protecţia consumatorului şi ARB, fără să fie influenţată de presiuni de natură politică sau să fie afectată disciplina financiară. “O astfel de iniţiativă ar putea fi preluată, aplicată şi folosită prin lege împotriva legii”, a afirmat Dănescu.
    El a spus că numai în aparenţă există o presiune a creditorilor asupra debitorilor pentru plata ratelor restante şi că ar fi supuşi unor măsuri care nu le dau posibilitatea redresării financiare sau restructurării creditelor. “Noi credem că, dimpotrivă, această aparenţă nu corespunde realităţii deoarece băncile şi-au asigurat soluţii de restructurare a creditelor, prin norme şi reglementări, pentru a evita intrarea debitorilor în incapacitatea de plată şi începerea recuperării creanţelor prin proceduri judiciare”, a susţinut Dănescu.
    Potrivit oficialilor ARB, 20% din volumul creditelor acordate de bănci sunt restructurate, iar băncile încearcă întotdeauna să-şi ajute clienţii.
    Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, a spus că Tribunalul Municipiului Bucureşti are 35.000 de dosare nou intrate privind falimentul persoanelor, dar pe rol sunt 68.000 dosare de faliment.
    “Există problema resurselor justiţiei în ceea ce priveşte soluţionarea unor asemenea litigii. TMB are 35.000 de dosare nou intrate, dar pe rol sunt 68.000 de dosare de faliment. Procedurile sunt greoaie, trebuie găsită o modalitate mai flexibilă de soluţionare’, a afirmat Bordea.
    El a mai spus că trebuie ca magistraţii care se ocupă cu aceste probleme să fie specializaţi şi a apreciat că o soluţie ar fi ca pe lângă fiecare Curte de Apel să existe un tribunal specializat în ceea ce priveşte insolvenţa.
    Mai mulţi deputaţi din comisia juridică au dezbătut iniţiativa legislativă privind falimentul persoanelor fizice, iniţiată de deputatul minorităţilor naţionale Mircea Grosaru, stabilind că acest proiect, împreună cu alte două iniţiative legislative pe această temă depuse în 2010, să fie discutate la pachet cu noul Cod al insolvenţei.
    Grosaru a precizat că în termen de 45 de zile de la decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea noului cod al insolvenţei, Parlamentul trebuie să pună în acord articolele neconstituţionale. “Noi vom propune, şi au fost de acord şi ARB şi CSM, ca acest proiect privind insolvenţa persoanelor fizice să fie discutat ca parte componentă a Codului insolvenţei’, a spus Grosaru.
    Potrivit lui Grosaru, proiectul insolvenţei persoanelor fizice prevede ca atunci când o persoană acumulează datorii mai mari de 10.000 de euro pe care nu le poate achita către bănci sau către diverse persoane fizice sau juridice să se declare în insolvenţă printr-o declaraţie pe propria răspundere.

  • Inflaţia României a coborât în septembrie la acelaşi nivel cu cel din zona euro

    România a înregistrat în luna septembrie a rată anuală a inflaţiei de 1,1%, acelaşi nivel cu cel înregistrat în zona euro şi sub media din UE (1,3%), conform datelor publicate de Oficiul european de statistică (Eurostat).
    În schimb, România se situează pe primul loc în UE atunci când este vorba despre creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (octombrie 2012 — septembrie 2013), cu un avans de 4,1%.
    În cazul zonei euro este vorba de cea mai scăzută rată anuală a inflaţiei din ultimii trei ani şi jumătate. Creşterea preţurilor de consum în cele 17 state care utilizează moneda euro este mult sub ţinta de 2% avută în vedere de Banca Centrală Europeană. Inflaţia scăzută permite BCE să menţină dobânda de politică monetară la nivelul record de 0,5%.
    Comparativ cu luna august 2013 preţurile au crescut cu 0,5% în zona euro pe măsură ce preţul produselor alimentare, băuturilor alcoolice şi ţigaretelor a scăzut cu 0,4%, preţul serviciilor a scăzut cu 0,9% iar preţurile produselor industriale non-energetice a crescut cu 3,4%.
    Potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS), preţurile de consum s-au redus cu 0,6% în septembrie 2013 faţă de luna precedentă, iar rata anuală a inflaţiei (pe ultimele 12 luni) a scăzut la 1,88%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2013 a fost de 3,67%.
    Banca Naţională a României (BNR) a modificat în jos, la 3,1%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Anterior, BNR prognoza pentru finalul acestui an o inflaţie de 3,2%. Þinta de inflaţie pentru finalul anului este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

  • Cursul de schimb poate ajunge la 4,54 lei/euro la final de an

    Leul s-ar putea deprecia până la finalul anului, faţă de principalele valute, cursul de schimb pentru moneda europeană urmând să ajungă în jurul pragului de 4,54 lei, iar pentru dolar la 3,55 lei, potrivit unei analize a XTB Group.

    “Există premise puternice ca leul să se deprecieze faţă de moneda unică europeană şi de dolarul american, până la sfârşitul anului”, afirmă, miercuri, analiştii XTB Group.

    Conform analizei, cursul de schimb s-ar putea situa în jurul pragului de 4,54 lei/euro la finalul anului şi respectiv 3,55 lei/dolar în aceeaşi perioadă.

    Aceştia au atras atenţia că, deşi inflaţia se află pe un traseu descendent în România, iar ultimele estimări susţin o creştere economică de 2% pentru anul acesta, în următoarea perioadă leul ar putea cunoaşte o tendinţă mai largă de depreciere, cu mici episoade optimiste.

    „Scăderea preţului producţiei industriale, înregistrată în ultimele luni, sugerează că inflaţia îşi va continua trendul descendent. Astfel, Banca Naţională are loc să continue în lunile următoare (până la finalul anului) ciclul de relaxare a politicii monetare. Aceste scăderi ale dobânzii ar susţine economia reală şi, în condiţiile performanţei bune din agricultură, PIB-ul ar putea avansa cu 2%. Efectul advers al acestei politici BNR ar fi, însă, reducerea diferenţialului între dobânzile plasamentelor în zona euro şi cele din România, reducând, astfel, atractivitatea leului pentru investitori”, a explicat analistul-şef al XTB România, Claudiu Cazacu.

    Un alt aspect care susţine ipoteza deprecierii leului în perioada următoare este evoluţia dolarului american. Diminuarea sprijinului monetar al Rezervei Federale va orienta investitorii spre prudenţă, punând presiune pe leu şi pe celelalte monede central şi est europene, susţine analistul-şef al grupului XTB, Przemys³aw Kwiecien.

    Acesta mai arată că evoluţia pozitivă a leului din prima parte a anului s-a datorat excedentului de cont curent, performanţă mult peste cea din anii anteriori, beneficiind, în acelaşi timp, de repere macroeconomice relativ stabile în raport cu alte ţări din UE – deficit bugetar de sub 1% din PIB în primele şapte luni, ţintă de 2,1% din PIB în 2013, datorie publică sub 40% din PIB.

    Prudenţa investitorilor a fost deja vizibilă – fiind mult amplificată de dezechilibre macroeconomice specifice – în cazul monedelor statelor emergente. Dintre acestea, lira turcească şi rupia indiană au atins minime record în faţa dolarului american.

    “Active mai riscante, cumpărate în perioada ‘banilor ieftini’ devin puţin dezirabile în noul context, când capitalurile se retrag «spre bază». Deşi situaţia este diferită în România, între altele şi datorită ajustării contului curent (pe un deficit masiv în timpul crizei financiare, dar pe surplus acum), leul nu este total izolat”, este de părere Przemys³aw Kwiecien.

    Dolarul va avea, însă, o evoluţie pozitivă nu doar în raport cu valutele ţărilor emergente, ci şi cu moneda europeană, iar acest lucru este susţinut şi de faptul că volatilitatea ridicată din zona euro şi întârzierea apariţiei unor semne clare de creştere economică au determinat Banca Centrală Europeană să menţină un nivel al dobânzii de politică monetară la niveluri foarte scăzute. Mai mult, anunţurile pozitive din economia nord-americană şi schimbarea opticii de politică monetară a Rezervei Federale reprezintă avantaje care susţin aprecierea dolarului american faţă de Euro.

  • Moneda naţională câştigă teren în raport cu euro

    Leul a început săptămâna cu o apreciere în raport cu moneda unică. Banca Naţională a României a anunţat, luni, un curs de 4,4250 lei, în scădere cu 1,23 de bani (-0,28%), comparativ cu valoarea din şedinţa anterioară, când un euro a fost cotat la 4,4373 lei.

    Pe de altă parte, moneda naţională a pierdut teren în faţa dolarului american, BNR comunicând un curs de referinţă de 3,3292 lei, mai mult cu 1,35 de bani (+0,41%), în comparaţie cu valoarea de 3,3157 lei anunţată vineri.

    Gramul de aur a fost cotat, luni, la 141,8977 lei, cu 2,7318 lei mai mult (+1,96%) comparativ cu anunţul din şedinţa precedentă, respectiv 139,1659 lei.