word-monitor

Tag: biserica

  • Cum găseşti echilibrul între ierarhia din Biserică şi educaţia non-formală a tinerilor

    Cătălin Bîrsan este o figură extrem de cunoscută tuturor elevilor care au participat la activităţile organizate în oraşul nostru. Este voluntarul dedicat, care ia atitudine şi conduce, care coordonează şi care e în spatele multor acţiuni ce se desfăşoară ca la carte. A avut mai multe funcţii de conducere în cadrul Consiliului Judeţean al Elevilor, printre care şi cea de coordonaor al biroului de Mobilitate, Formare, Informare şi Consiliere, activitate pe care a desfăşurat-o cu foarte mult drag. Am stat de vorbă cu tânărul, care ne-a povestit cât de mult i-a plăcut să fie voluntar şi ne-a mărturisit că este foarte nerăbdător să înceapă cursurile Facultăţii de Teologie, de la Bucureşti, la care a fost admis anul acesta.

    “Întreaga activitate pe care am avut-o până acum poate fi numită un proiect a meu. Mi-a plăcut foarte mult să conduc biroul de Mobilitate, Formare, Informare şi Consiliere, deoarece aveam în spate mult mai multă experienţă, mai multe cursuri de formare. Astfel, am învăţat să fiu formator şi cum să îi formez pe colegii mei, care au rămas uimiţi, pentru că nu ştiau că se poate face educaţie şi altfel decât în clasă, într-un mod non-formal, adică prin joc sau brainstorming. Aici elevii formează un cerc şi ideile tuturor contează, nu doar cea a profesorului”, ne-a spus Cătălin.

    Formator la Cafeneaua Culturală

    Noul student este voluntar de cinci ani de zile şi nu vrea să se oprească aici. Şi în vara ce a trecut a ţinut să se ocupe de diferite proiecte, cu toate că emoţiile examenului de bacalaureat l-au încercat şi pe el, la fel ca pe colegii lui. Cei care au frecventat în vacanţa aceasta Cafeneaua Culturală, organizată de Biblioteca Judeţeană, îl cunosc foarte bine pe Cătălin, deoarece le-a susţinut cursuri de formare tinerilor prezenţi.

    „Vara aceasta am făcut voluntariat şi la Cafeneaua Culturală, care a avut loc la Biblioteca Estivală din Parcul Eminescu. Aici s-au adunat, în fiecare zi de joi, tineri care au opinii, iar discuţiile care au avut loc erau extrem de interesante, pe mai multe teme, precum leadership, rolul tânărului în societate, rolul mass-mediei şi al internetului, pro şi contra Facebook-ului. De asemenea, am făcut întâlniri şi cu reprezentanţi ai Bisericii, să vorbim despre cum ajută Biserica tânărul. Aici eu am mers şi am ţinut cursuri de formare pe leadership şi implicarea activă în societate a tinerilor. Cursurile la care am luat eu parte le-am adus şi lor, ceea ce mi-a adus un feedback pozitiv”, ne-a mai explicat Cătălin Bîrsan.

    Biserică şi educaţie non-formală

    Cătălin a absolvit Seminarul Teologic “Sf.Ap.Andrei” şi ne-a spus că uneori a fost pus într-o dilemă, nereuşind să găsească, la acea vreme, echilibrul între educaţia non-formală, care presupune înlăturarea ierarhiei, şi Biserica, o instituţie ce are foarte bine stabilită o ordine din acest punct de vedere.

    “Iniţial, am încercat să găsesc puncte comune între teologie sau Biserica, pe care mulţi o văd mai sobră şi între educaţia non-formală. Dar mi-am dat seama că poate să existe educaţie non-formală şi acolo unde există ierarhie. În acest sens, am încercat să organizez câteva jocuri de destindere cu tinerii care se adună la biserică să facă educaţie religioasă. Îmi propun să merg mai departe, să combin aceste două lucruri, pentru că am văzut că merge”, a explicat tânărul. De asemenea, în noul an universitar, care se apropie, Cătălin îşi propune să nu se limiteze doar la cursurile din orar, dorind să participe la cât mai multe activităţi de voluntariat şi de educaţie non-formală, la care este atât de bine pregătit.

  • Românii au cea mai mare încredere în Primărie, Armată, Biserică şi ONU

    Românii au cea mai mare încredere în Primărie, Armată, Biserică şi ONU, iar cea mai puţină în partidele politice, ANSVSA, patronate şi FMI, potrivit unui sondaj INSCOP realizat în luna iulie.

    Barometrul relevă o scădere a încrederii românilor în instituţiile politice, în timp ce cota de încredere în instituţiile executive, sociale sau private şi internaţionale înregistrează fluctuaţii uşoare. Românii consideră prioritară combaterea corupţiei din sistemul sanitar.

    Instituţia politică în care românii au cea mai mare încredere este Primăria, 37,9% dintre respondenţi răspunzând în acest sens, faţă de 41,3% la sfârşitul lunii mai, urmată de Curtea Constituţională a României cu 35,7% faţă de 32,7% la sfârşitul lunii mai şi Guvern cu 35,6% faţă de 37,3% în măsurătoarea precedentă. Parlamentul este cotat, în sondajul INSCOP, cu 25,8% încredere multă şi foarte multă în iulie, faţă de 29,1% încredere la finalul lunii mai. Preşedinţia era cotată în luna mai cu 25,6% încredere, înregistrând în iulie 25,1%. Consiliul Judeţean beneficiază de încrederea a 32,9% dintre respondenţi (faţă de 33,1% în mai). Partidele politice continuă să ocupe ultimul loc în topul încrederii în instituţiile politice cu 14,7%, faţă de 16,8% în sondajul realizat la finalul lunii mai.

    Analiza evoluţiei încrederii în instituţiile politice în ultimele luni indică faptul că pierderile cele mai mari de încredere – măsurătoarea din luna martie, comparativ cu măsurătoarea din iulie – au înregistrat în ordine, Parlamentul (cu o pierdere de 5,3 procente), Primăria (cu o pierdere de 5,2%), Guvernul (cu o pierdere de 4,5%), partidele politice (cu o pierdere de 3,8%) şi Preşedinţia, cu pierderea cea mai mică, de 2,5%.

    Topul încrederii în ceea ce priveşte instituţiile executive este condus de Armată cu 64,6% încredere multă şi foarte multă (faţă de 66,9% la măsurătoarea precedentă efectuată la sfârşitul lunii mai), urmată de Banca Naţională a României cu 50% (faţă de 51,9% în mai), Serviciul Român de Informaţii cu 48% (faţă de 47,3% la măsurătoarea precedentă) şi Serviciul de Informaţii Externe (47,6%, faţă de 44% luna trecută). În clasamentul încrederii în instituţiile cu rol executiv urmează DNA, care înregistrează o creştere importantă ajungând la 47,4% încredere multă şi foarte multă în iulie, faţă de 42% în luna mai. DNA este urmată de Poliţie cu 45% încredere multă şi foarte multă (faţă de 46,4% în mai) şi ANSVSA cu 35,3% (faţă de 37% în mai).

    La capitolul instituţii sociale sau private, românii au indicat că au foarte multă încredere în Biserică, 63,9% răspunzând în acest sens faţă de 66,1% la sfârşitul lunii mai. În clasament urmează universităţile cu 51,9% (faţă de 50,2% în mai), presa cu 42,7% (faţă de 44,5% în mai), organizaţiile societăţii civile cu 34,9% (faţă de 37,6% în mai), sindicatele cotate la 25,7% încredere (faţă de 25,3% la măsurătoarea precedentă), băncile cu 22,3% (comparativ cu 21,5% în mai şi 18,5% în aprilie) şi patronatele cu 21,1% (comparativ cu 21,9% în sondajul anterior).

    INSCOP arată că Biserica atinge un minim al indicelui de încredere, comparativ cu luna martie când înregistra 69,1% încredere. În ultimele cinci luni, comparativ cu nivelul de încredere măsurat în martie, Biserica şi sindicatele au pierdut 5,2, respectiv 3,4 procente din încrederea multă şi foarte multă, în timp ce universităţile şi băncile au câştigat fiecare câte 2,9%.

    Pe primul loc în topul încrederii în instituţiile internaţionale se situează ONU cu 52,5% (faţă de 49,9% în mai), urmată de Uniunea Europeană cotată la 49,1% încredere (faţă de 46% în mai) şi NATO cu 48,2% (comparativ 49,5% în sondajul anterior). Parlamentul European stagnează la 44,8% faţă de sondajul din luna mai. Comisia Europeană înregistrează 44,4% încredere (faţă de 44,1% în mai), în timp ce Banca Mondială şi FMI înregistrează 34,7% (35,2% în mai), respectiv 29% (30,1% în mai).

    În ceea ce priveşte opinia populaţiei referitoare la domeniul în care instituţiile abilitate ale statului ar trebui să se implice cel mai mult pentru combaterea corupţiei, cei mai mulţi dintre români – 33,6% – indică sistemul de sănătate, urmat de instituţiile administraţiei centrale (31,2%). 15% dintre români aşteaptă acţiuni de combatere a corupţiei din sistemul de învăţământ, iar alţi 15% acţiuni de combatere a corupţiei în administraţia locală. 5,1% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

    Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 12 – 21 iulie. Volumul eşantionului a fost de 1.050 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.

    Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 74 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate).