word-monitor

Tag: AVC

  • Aspirina este mai indicată seara decât dimineaţa

    Aspirina este mai indicată înainte de culcare decât dimineaţa. Sângele se coagulează astfel mai puţin în primele ore ale zilei, scăzând riscul unui accident vascular cerebral sau cardiac, relevă un studiu realizat de Tobias van Bunten de la Centrul medical universitar din Leyden (Olanda), citat de agenţia Belga.
    Studiul a fost prezentat la Dallas (Texas, SUA), la sesiunea ştiinţifică a American Heart Association, cel mai important congres internaţional pe tema bolilor cardiace şi vasculare. El arată că, la persoanele care iau o aspirină înainte să se culce, plachetele sanguine sunt mai puţin active dimineaţa, astfel încât se formează mai încet cheaguri de sânge. Prin urmare, scad riscurile de accident cardiac sau vascular cerebral. Cercetătorul a precizat că studiul său trebuie aprofundat.
    Persoanelor care prezintă riscuri de accident cardiac sau vascular cerebral li se prescrie adesea aspirină în doze mici, aceasta având efect anticoagulant şi fiind folosită pe termen lung pentru scăderea riscului de infarct miocardic.

  • De ce spălatul pe dinţi ne poate prelungi viaţa?

    Igiena dentară precară şi sângerările gingivale pot avea consecinţe grave: permit unui număr de până la 700 de specii de bacterii să pătrundă în fluxul sanguin. Unele dintre aceste bacterii au efecte nocive asupra sănătăţii vaselor de sânge, determinând îngustarea şi rigidizarea lor treptată, ceea ce măreşte pericolul apariţiei atacurilor de cord şi al accidentelor vasculare cerebrale (AVC).
    De aceea, spălarea regulată a dinţilor, de cel puţin două ori pe zi, poate preveni sau întârzia apariţia acestor afecţiuni grave.
    Cercetătorii de la Columbia University, New York, SUA, au studiat legătura dintre bolile gingivale şi ateroscleroză (îngustarea vaselor de sânge datorită depunerii de colesterol ş săruri ), la un număr de 420 de adulţi, timp de 3 ani. “Aceste rezultate sunt importante, deoarece ateroscleroza  evoluează în paralel atât cu boala periodontală, cât şi cu compoziţia florei bacteriene de la nivelul gingiilor”, spune dr. Moise Desvarieux, de la Columbia University.
    După declaraţiile dr. Nigel Carter, director executiv al British Dental Health Foundation, rezultatele sunt impresionante: “Legătura potenţială dintre ceea ce se întâmplă în gură şi sănătatea inimii a devenit, de câtva timp, o temă de dezbateri aprinse. Aceste cercetări arată clar: cu cât îţi îmbunătăţeşti mai mult şi îşi menţii mai bine sănătatea gingiilor, cu atât ai şanse mai mici de a dezvolta o boală potenţial fatală.”

  • Grădinăritul, meşteritul şi spălatul maşinii fac bine inimii persoanelor vârstnice

    Grădinăritul, meşteritul şi spălatul maşinii fac bine inimii persoanelor vârstnice

    Meşteritul, grădinăritul, culesul de ciuperci sau spălatul maşinii sunt activităţi simple de zi cu zi care pot reduce riscul de criză cardiacă sau atac cerebral cu aproape 30% la persoanele de peste 60 de ani, arată un studiu menţionat de AFP. Potrivit studiului desfăşurat în Suedia, persoanele de peste 60 de ani care nu practică sport intensiv, dar care au de obicei astfel de activităţi sunt mai sănătoase vreme mai îndelungată decât sedentarii ce aleg să stea pe canapea.
    „O viaţă zilnică în general activă, independent de practicarea regulată sau nu a unor exerciţii fizice, se asociază cu o sănătate cardiovasculară şi cu longevitatea”, se arată în studiul apărut în The British Journal of Sports Medicine.
    Cercetarea s-a desfăşurat pe 4.000 de locuitori ai capitalei suedeze, Stockholm, cu vârsta de peste 60 de ani, observaţi din 1997 în medie 12 ani şi jumătate. Oamenii au declarat dacă practică anumite activităţi şi cu ce frecvenţă. Acestea includeau reparaţii în casă, tunsul ierbii sau al gardului viu, întreţinerea maşinii, pescuitul sau vânătoarea, mersul pe bicicletă sau culesul de ciuperci.
    Conform cercetătorilor, în cazul persoanelor cu un nivel ridicat de activitate fizică, riscul de a dezvolta o boală cardiovasculară (infarct de miocard, accident vascular cerebral – AVC) a reieşit a fi cu 27% mai mic decât în cazul persoanelor inactive, iar riscul de deces din orice cauză – cu 30% mai mic, în perioada studiului.
    Promovarea practicării zilnice a unor activităţi fizice ca grădinăritul şi meşteritul în casă ar putea fi la fel de importantă ca îndemnul de a face gimnastică, jogging, adresat adulţilor spre vârsta a treia, mai ales în condiţiile în care vor exista tot mai mulţi vârstnici în multe regiuni ale lumii, menţionează autorii. Ei au ţinut seama şi de alţi factori care ar fi putut influenţa rezultatele, cum ar fi consumul de alcool, fumatul, alimentaţia, nivelul de educaţie şi starea civilă.

  • AVC-urile afectează persoane din ce în ce mai tinere

    Accidentele vasculare cerebrale (AVC) afectează un număr tot mai mare de adulţi sub 65 de ani, în special în ţările în curs de dezvoltare, arată două studii publicate în revista medicală britanică The Lancet, citată de AFP.
    În timp ce accidentele vasculare cerebrale sunt asociate în mod tradiţional cu îmbătrânirea şi rămân mult mai frecvente la persoanele în vârstă, un vast studiu ce adună datele furnizate de 119 ţări (58 cu venituri mari şi 61 cu venituri medii sau mici) arată că numărul acestui tip de afecţiuni a crescut cu 25% în 20 de ani în rândul persoanelor cu vârste între 20 şi 64 de ani. Datele arată totodată că numărul total al cazurilor de accidente cerebrale în această marjă de vârstă a crescut la 31% în 2010, faţă de 25% în 1990.
    Studiul a evaluat la 16,9 milioane numărul de AVC survenite în lume în 2010, cu 68% mai mult decât în 1990.
    O parte tot mai mare din cele 11,6 milioane de AVC ischemice şi 5,3 milioane de AVC hemoragice înregistrate în total survin în ţările în curs de dezvoltare şi la persoanele sub 74 de ani.
    Un accident vascular cerebral poate fi provocat de un cheag de sânge ce conduce la o reducere a fluxului sanguin cerebral (AVC ischemic) sau ruptura unui vas de sânge în interiorul creierului (AVC hemoragic).
    AVC sunt favorizate de hipertensiunea arterială, dar şi de alţi factori ca sedentarismul, obezitatea şi fumatul.
    Dar deşi mortalitatea provocată de cele două tipuri de AVC a scăzut sensibil (-37 %) în ultimii douăzeci de ani în ţările dezvoltate, ea a crescut cu 42% în ţările în curs de dezvoltare şi reprezintă în prezent cea mai mare parte a celor 5,9 milioane de decese înregistrate în 2010 în lume, adică 84% din aproximativ 3 milioane de decese provocate de AVC hemoragice şi 57% din 2,98 de milioane de decese ca urmare a după AVC ischemic.
    Dacă tendinţa actuală continuă, numărul deceselor s-ar putea dubla până în 2030, ca şi numărul persoanelor care au supravieţuit unui AVC (70 de milioane în 2030, faţă de 33 de milioane în 2010) sau al celor cu handicap şi patologii conexe (200 de milioane faţă de 102 milioane în 2010), avertizează autorii studiului condus de profesorul neo-zeelandez Valery Feigin.
    Ei avertizează de asemenea că dacă nu se face nimic în ceea ce priveşte prevenirea în ţările în curs de dezvoltare, AVC va continua să afecteze un număr tot mai mare de tineri.
    „Povara globală legată de AVC creşte foarte repede şi trebuie să punem în aplicare rapid la scară mondială strategii de prevenire, gestionare şi reabilitare care să fie abordabile şi cultural acceptabile”, notează profesorul Feigin.
    În 2010, s-au remarcat deja diferenţe mari între ţările bogate şi cele sărace: decalajele merg de la 1 la 10 în cazul deceselor premature, ca şi în cazul handicapurilor şi patologii asociate între Europa de Vest, America de Nord şi Australia pe de o parte şi ţările din Europa de Est, Africa sub-sahariană sau unele ţări din Asia, de cealaltă.
    Într-un comentariu ataşat acestei analize, Graeme Hankey de la Universitatea din Australia de Vest preconizează „strategii globale vizând reducerea consumului de sare, de calorii, alcool şi tutun”. De asemenea, el susţine identificarea persoanelor celor mai expuse riscului de AVC hemoragic pentru a le încuraja să-şi modifice stilul de viaţă sau să înceapă un tratament împotriva hipertensiunii.