word-monitor

Tag: ArcelorMittal

  • Vor creşte salariile siderurgiştilor?

    Negocierea Contractului Colectiv de Muncă (CCM) aferent anului 2014 de la Combinat a demarat recent, reprezentanţii conducerii şi ai sindicatului care s-au aşezat de două săptămâni la masa tratativelor, discutând până la ora actuală pe marginea conţinutului unui număr de 100 de articole. În ceea ce priveşte capitolul drepturi salariale, şi aici ne referim în special la punctul legat de salarizare, acesta se anunţă cel puţin teoretic unul fierbinte, deşi este greu de crezut că eventuale neînţelegeri pe marginea acestei teme vor da naştere unor nemulţumiri în rândul angajaţilor sau vor genera acţiuni de protest. Potrivit informaţiilor noastre, liderii sindicatului care negociază noul contract şi-ar fi conturat un cuantum al majorării salariale pe care o vor solicita reprezentanţilor patronatului, fiind vorba de un procent de 15% dar nu este exclus ca valoarea acestuia să scadă la 12%, procentul fiind cuprins între 12 şi 15%. Este greu de crezut că sindicaliştii vor obţine creşterea salarială cerută, mai ales dacă ţinem cont de faptul că în ultimii ani administraţia a acordat bonusuri în mai multe trepte, nefiind vorba de acordarea unei creşteri salariale, motivul invocat fiind acelaşi de fiecare dată, şi anume situaţia financiară grea a unităţii.
    În timp ce sindicaliştii şi-au schiţat un plan sumar de bătaie, conducerea Combinatului susţine, prin intermediul purtătorului de cuvânt Dorian Dumitrescu, că ArcelorMittal Galaţi s-a confruntat cu provocări semnificative începând cu momentul în care criza economică a lovit pieţele siderurgice, cu precădere în Europa, cererea scăzând cu 30%, din 2008.
    „Prin urmare, unitatea noastră a înregistrat pierderi în ultimii cinci ani, dar a fost sprijinită financiar de Grupul ArcelorMittal în această perioadă. Din perspectivă socială, principalul nostru obiectiv a fost protejarea locurilor de muncă şi a veniturile angajaţilor Companiei. Atunci când salariile nu au putut fi mărite din cauza mediului economic, am acordat bonusuri financiare. Sistemul salarial a fost modernizat, astfel încât să fie pusă în practică o bază de calcul corectă, conform unei noi matrici de posturi şi să se elimine distorsiunile din trecut. Salariul mediu brut al unui angajat ArcelorMittal Galaţi este cu 6% mai mare decât media înregistrată în România. De asemenea, în afara salariului de bază, unitatea noastră oferă, adiţional, un pachet important de beneficii, care reprezintă – în medie  – 30% din salariu unui angajat. În plus, în ultimii ani ArcelorMittal Galaţi a răsplătit ideile de succes ale angajaţilor, propuneri axate pe îmbunătăţirea operaţiunilor locale. Astfel, aceştia au primit sume nete care au variat de la 100 la 1.000 de lei. 35% dintre muncitori au fost premiaţi în cadrul acestui program. Compania apreciază efortul depus de către angajaţi şi face tot posibilul pentru a menţine locurile de muncă şi a proteja salariile,  într-un mod responsabil din punct de vedere social. Negocierile pentru un nou Contract Colectiv de Muncă se desfăşoară respectând prevederile legale”, susţine Dorian Dumitrescu.
    Ar fi interesant de ştiut câţi lideri de sindicat au salariile personalizate, astfel încât acestea să nu poată fi cunoscute de restul angajaţilor, precum şi care este valoarea respectivelor salarii.

  • Donaţie de echipamente medicale pentru Spitalul Judeţean Galaţi

    Donaţie de echipamente medicale pentru Spitalul Judeţean Galaţi

    ArcelorMittal Galaţi continuă să sprijine Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi, donând echipamente medicale de ultimă generaţie, se arată într-un comunicat de presă remis de purtătorul de cuvânt al Combinatului, Dorian Dumitrescu. În comunicat se precizează că unitatea a oferit dotari pentru trei secţii: Anestezie şi Terapie Intensivă, Secţia Chirurgie Plastică – compartimentul Arsuri, precum şi pentru Neurochirurgie, în conformitate cu solicitările specifice ale medicilor. „În actualul context economic continuăm să oferim, în limita posibilităţilor, sprijin sistemului local de sănătate şi suntem încrezători că proiectele noastre vor contribui la creşterea calităţii actului medical. În 2014, ca parte a angajamentului nostru pe termen lung faţă de comunitatea locală, vom continua şi vom dezvolta acest parteneriat. Donaţia este în concordanţă cu programul nostru de responsabilitate socială, axat acum pe domeniile sanitar şi educaţional”, a declarat Bruno Ribo, director general al ArcelorMittal Galaţi. Spitalul a primit patru monitoare de funcţii vitale, destinate Secţiei de Anestezie şi Terapie Intensivă. Secţia Chirurgie Plastică – compartimentul Arsuri a primit un echipament Skin Mesher pentru grefele de piele şi un motor Braun cu acumulator pentru intervenţii chirurgicale specializate. Jumătate din secţie a fost echipată cu aer condiţionat, urmând ca anul viitor întreaga secţie să beneficieze de această facilitate. De asemenea, Secţia de Neurochirurgie a primit o trusă cu instrumentar chirurgical specializat pentru intervenţii neurochirurgicale, precum şi 10 cărucioare rulante. Pentru unele echipamente se vor organiza sesiuni de pregătire a personalului. „Echipamentele donate de ArcelorMittal Galaţi rezolvă unele probleme ale spitalului. Dorim să salutăm decizia Combinatului de a le cumpăra şi a ni le dona. Sperăm că acest parteneriat va continua şi în anul 2014”, a declarat dr. Mihaela Debita, manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi.

  • Bruno Ribo: 2013, al cincilea an consecutiv în care Combinatul va înregistra pierderi

    – Care este situaţia actuală a Combinatului?
    Situaţia Combinatului este în continuare dificilă. După cum ştiţi, este al cincilea an consecutiv în care suntem în zonă de pierdere financiară, dar încă suntem în viaţă şi ne luptăm pentru a ne asigura viitorul, un viitor sustenabil. În cadrul programului nostru de transformare, am făcut progrese importante în ultimul timp. Dacă ar fi să comparăm ce am făcut anul acesta cu ce a fost înainte de criză, în 2007 — 2008, ani foarte buni pentru noi, astăzi suntem cu 15% mai eficienţi decât eram în acele vremuri. Problema este că, în ciuda tuturor acestor îmbunătăţiri ale eficienţei, încă pierdem bani, deşi înainte de criză noi câştigam bani.
    De ce se întâmplă aceste lucruri? Sunt două motive: piaţa s-a schimbat complet, s-a schimbat structural. Până în 2009, era o cerere mai mare decât capacitatea de producţie — vorbim despre piaţa noastră—, însă acum situaţia s-a schimbat complet. S-a inversat situaţia atât în Europa, cât şi în piaţa noastră naturală, care este bazinul Mării Negre. Există o supracapacitate de producţie care este în zona de 25%, iar pentru unele produse, cum ar fi tabla groasă, este chiar de 30%. Această situaţie a generat o înăsprire a mediului concurenţial într-o mult mai mare măsură decât în trecut.
    Iată de ce, începând cu 2009, nu mai suntem în poziţia de a transfera către clienţi creşterea preţurilor la materiile prime, pe de o parte, şi creşterea tarifelor la energie, pe de altă parte. Iată de ce toate economiile pe care le-am făcut, toate îmbunătăţirile de 15% au fost, de fapt, înghiţite de piaţă, iar într-o altă măsură au fost luate de furnizorii noştri, care au crescut la preţuri, în principal în chestiunea energiei.
    Să vă dau un singur exemplu: costul la energie este de 39% în costul nostru suplimentar, adică diferenţa dintre preţul cu care vindem produsul şi preţul materiilor prime, cum ar fi minereul de fier şi cocs. Astăzi, 39% din această diferenţă este energia. Pentru noi, asta înseamnă electricitate, dar şi gaz natural. Este cam jumătate — jumătate gaz şi energie electrică. Noi am lansat un program care se numeşte “Energyze”, care să ne reducă structural consumurile energetice. Acest program a început anul trecut şi am identificat cel puţin 100 de idei de proiecte pe care le putem implementa cu resurse proprii, care să ne conducă la o reducere a consumurilor energetice de circa 15%. Dar aceasta nu compensează ceea ce se întâmplă pe chestiunea energetică — şi nu vorbim aici de preţul crud ar energiei electrice, ci despre suprataxarea care a explodat în ultima vreme şi despre dublarea preţului la gazul natural produs în România în ultimii doi ani.
    În ceea ce priveşte liberalizarea pieţei, memorandumul iniţial prevedea un palier de doi ani. Este mult prea rapid. Noi pretindem că piaţa este liberalizată, dar, după părerea mea, liberalizarea ar trebui să conducă la preţuri competitive — este atât punctul nostru de vedere, cât şi al altor industrii din România, care ne-am grupat în Asociaţia Marilor Consumatori Energetici. Noi credem că această liberalizare este cumva prematură, pentru că este o singură sursă care furnizează gaz natural şi care va defini cumva nivelul preţului. Ca să vă dau o imagine completă, panoramică a situaţiei, Arcellor Mittal Galaţi exportă în jur de două treimi din producţie. Chiar şi la nivelul actual de producţie, de 1,7 milioane de tone pe an să zicem, noi suntem de fapt prea mari pentru România, unde deţinem peste 50%, şi suntem nevoiţi să exportăm. În exporturile noastre, ne lovim de concurenţă, care vine din zona Rusiei, şi ştim cu siguranţă că ei au tarife mai bune la electricitate şi mult mai bune la gaze. Cu caracter informativ, nivelul lor este cam la jumătate, ca efort financiar în privinţa resurselor energetice, deci pe ei îi costă cam la jumătate din cât ne costă pe noi.
    – Ştiu că o delegaţie a acestei Asociaţii pe care aţi înfiinţat-o a fost la Bruxelles. Ce v-au spus acolo?
    Prin intermediul asociaţiei noastre profesionale, noi, Asociaţia Producătorilor de Oţel, ne-am arătat preocuparea privind viitorul acestei industrii — este o luptă care a început în urmă cu câteva luni şi asta a determinat Comisia Europeană să ia în calcul situaţia noastră dificilă, pentru că noi nu concurăm doar între noi în Europa, ci concurenţa cea mai mare este din afara Europei, iar decidenţii politici trebuie să creeze un cadru competitiv care să permită continuarea acestei activităţi în Europa. Concurenţii noştri nu plătesc certificate verzi, nu plătesc alocaţii CO2, drepturi. Înţelegem aceste politici, împărtăşim viziunea pe termen lung, dar, pe termen scurt, aceste dificultăţi trebuie rezolvate.
    – Aţi discutat şi cu autorităţile române? Ce v-au spus? Cu cine v-aţi întâlnit?
    Ca în toate ţările unde noi operăm, avem contacte regulate, contacte frecvente cu decidenţii politici, cu autorităţile. Este o chestiune normală să le informăm despre situaţia afacerii noastre şi să le explicăm dificultăţile, atunci când le avem. Am discutat la nivele diferite. Domnul Mittal (Laksmi Mittal, proprietarul ArcelorMittal n.r) însuşi a fost în România la începutul verii. A fost un contact la cel mai înalt nivel, dar cu siguranţă avem contacte regulate cu acele autorităţi care au implicare în chestiunea energetică. Discutăm deseori pentru a implementa acele soluţii care sunt legale şi care există şi sunt aplicate în cele mai multe din ţările europene. Ca exemplu, în Germania, consumatorii mari industriali primesc o scutire la certificatele verzi de până la 95%. Ei nu plătesc în plus faţă de preţul curentului mai mult de 0,5 euro pe MWh. În cazul nostru, azi plătim în jur de 7 — 8 euro peste preţul energiei electrice. Dacă nu se face nimic, dacă nu se iau măsuri, acest efort efort suplimentar ar putea creşte la 15 — 18 euro pe MWh.
    – Care a fost răspunsul autorităţilor? Ce măsuri au în vedere?
    Autorităţile au făcut un prim pas în luna iunie. Este vorba despre Ordonanţa de Guvern 57. A fost un pas bun, în direcţia corectă, pentru că acest pas în primul rând recunoaşte că există o problemă structurală, este un dezechilibru. Dar, aşa cum şi asociaţia noastră şi noi am spus, credem că şi alţi paşi trebuie urmaţi pentru a reduce pierderile generate de plata certificatelor verzi, taxele de cogenerare, iar aceşti paşi trebuie luaţi imediat.
    – Care ar fi aceşti paşi?
    Să zicem că preţul crud al energiei electrice este 170 — 180 de lei, iar preţul final pe care noi îl plătim este cu 40% mai mare. Este cam 300 de lei. Noi plătim 120 de lei în plus faţă de cei 170 — 180 de lei. Şi, la 300 de lei pe MWh, noi nu putem supravieţui. Componenta tehnică a soluţiilor care trebuie implementate se află în responsabilitatea decidenţilor politici. Putem face propuneri…dar, la urma urmei sunt propunerile noastre, nu noi facem politica.
    – Care va fi producţia în acest an şi cum este faţă de anii precedenţi?
    Producţia va fi aproximativ aceeaşi. Suntem undeva în zona de 1,65 — 1,7 milioane de tone pe an. Înainte de criză, era între 3,5 şi 4 milioane de tone pe an.
    – Veţi avea pierderi şi în acest an? La cât le estimaţi? Sunt în scădere sau în creştere faţă de anul trecut?
    Da, probabil că vom avea pierderi. În termen de indicatori operaţionali, avem o îmbunătăţire importantă faţă de anii trecuţi, dar rezultatul net nu se va îmbunătăţi mult faţă de ce a fost anul trecut. Am avut în 2012 operaţiuni financiare pe care nu le-am mai avut anul acesta, care ne-ar fi îmbunătăţit rezultatul. Am redus anul trecut capitalul de lucru într-o măsură în care nu va fi redus acum. Este o chestiune tehnică, nu vom intra în amănunte. Þinta noastră este să revenim în zona de profit cât de repede va fi posibil. Să mai spun un lucru pe care poate nu l-am comunicat: chiar şi în această perioadă de cinci ani de pierderi consecutive, am primit un sprijin puternic de la grupul mamă. În aceşti cinci ani, am investit 200 de milioane de euro în condiţii de pierdere consecutivă. Insist pe acest mesaj pentru că există critici, oameni care spun că „demolaţi echipamentul cutare”, „demolaţi echipamentul cutare”, dar, de fapt, ceea ce facem noi este să restructurăm pentru a ne adapta la noile condiţii ale pieţei. Iar dacă nu ne adaptăm, ceilalţi o vor face şi noi vom muri.
    – Cât mai rezistaţi să tot acumulaţi pierderi?
    Pentru moment, suntem încă sprijiniţi de compania — mamă şi de preşedintele Grupului nostru, Mittal. Dar această situaţie nu poate dura la nesfârşit. Trebuie să ne reîntoarcem în zona de profitabilitate cât de repede se poate. Dacă am avea cadrul corect de tarifare pentru resursele energetice, cu toate eforturile făcute în cadrul programului de transformare şi rezultatele obţinute am putea atinge această ţintă, poate, în cea de-a doua parte a anului viitor şi poate 2015, ca an întreg, să fie posibilă o zonă de profit. Dar acest lucru depinde, pe de o parte, de situaţia din piaţă, iar pe de altă parte de situaţia generată de creşterea costurilor energetice, şi poate ar fi ăsta primul motiv şi nu neapărat piaţa. Astăzi, dacă ne lovim de o creştere a preţului la gaze de 40%, nu putem spune clienţilor: „O să-ţi cresc preţul la tablă”. Şi eu cum cresc cu 10% preţul la tablă, pentru că mi-a crescut preţul la gaze? Piaţa nu acceptă o asemenea creştere, piaţa noastră în care livrăm.
    – Care este în prezent numărul angajaţilor ArcellorMittal Galaţi, câţi oameni au plecat în acest an şi la ce valoare s-a ridicat pachetul compensator?
    Acum avem circa 9.000 de angajaţi, inclusiv subcontractorii. Oamenii noştri direct angajaţi sunt în jur de 7.000. Cam 400 au plecat anul acesta, iar pachetul pe care l-am propus — şi care a fost acceptat în mod voluntar de oameni — a fost mult mai bun decât cel prevăzut în contractul colectiv de muncă pentru disponibilizări, pentru că acestea nu au fost disponibilizări. Pachetul financiar prevăzut în contractul colectiv de muncă în caz de concedieri este unul dintre cele mai favorabile din zona noastră de activitate, poate printre cele mai bune din România, dar nu aşa s-a aplicat, ci prin plecări voluntare. De fapt, obiectivul nostru este să menţinem cât mai mult din slujbe, dar aceste eforturi care s-au făcut au fost pentru a adapta afacerea noastră la realităţi.
    – Aveţi în vedere să mai oferiţi astfel de pachete compensatorii şi anul viitor? Mai trebuie să mai plece şi alţi oameni sau acum aveţi numărul de salariaţi optim?
    Pe termen scurt, nu. Dar continuăm să lucrăm pentru creşterea productivităţii, pentru că este un element—cheie pentru noi, iar acesta este un proces care nu se opreşte niciodată şi nu ne mai putem baza pe plecările naturale. De asemenea, avem un proces de relocări interne de personal.
    – Care consideraţi că va fi impactul asupra economiei al noilor taxe pe care le-a anunţat Guvernul — taxele pe construcţiile speciale?
    Unii pot înţelege industria ca pe o vacă de muls. Lăsând gluma la o parte, putem spune că nu mai avem lapte de mult. De fapt, din punct de vedere financiar, sângerăm. Trebuie să evaluăm, dar nu cred că este un pas în direcţia cea bună din punctul nostru de vedere. Dar mai mult de atât nu pot comenta.
    – Cum arată mediul economic din România faţă de alte state europene?
    Cred că România are potenţial. Este un potenţial pe termen mediu al României — vedem lucrul acesta — sunt şi alte puncte care sunt favorabile. România are un sistem educaţional care livrează educaţie calificată, oameni inteligenţi, isteţi, în special în sectorul care ne interesează pe noi — de exemplu automatizări. Discutăm cu alţi colegi din alte industrii şi împărtăşim acelaşi punct de vedere. Alt punct pozitiv pe care îl are România este potenţialul agricol important care, probabil, că va fi valorizat în anii următori. Acum, ceea ce decidenţii politici ar trebui să facă este ca în interiorul acestei imagini generale să decidă dacă menţin industriile cheie, industriile importante. Dacă România vrea să facă acest lucru, sunt câţiva paşi care trebuie urmaţi. Cred că, structural, România poate avea o rată de creştere economică mai mare decât ţările din vestul Europei. Creşterea medie în Europa ar putea fi de 2-3 %. Dacă ne uităm la Spania, Franţa, Italia găsim acolo 0,5%. Deci, rata de creştere economică a României ar putea fi mai mare decât cea a altor ţări europene, dar este o decizie care trebuie luată în interiorul societăţii româneşti. Vrem să devenim o ţară a serviciilor şi a intermedierilor energetice sau o ţară care să aibă şi o industrie?

  • Furt de cupru şi bronz din Combinat

    Un echipaj al Jandarmeriei Galaţi a fost sesizat de către agenţii de pază din punctul de lucru ArcelorMittal cu privire la faptul că trei angajaţi au încercat să sustragă mai multe bunuri din incinta societăţii. Deplasându-se la faţa locului, jandarmii gălăţeni i-au identificat pe R. Adrian de 33 ani, B. Marian de 39 ani, P. Viorel de 44 ani, toţi din Galaţi, fără antecedente penale, se arată în comunicatul de presă al IJJ Galaţi. În urma verificărilor efectuate de către echipajul de jandarmi şi din declaraţiile celor 3 persoane s-a constatat faptul că aceştia au sustras din cadrul secţiei LBC o cantitate de 96 kg mănunchiuri de sârmă din cupru şi 9 kg bronz, pe care le-au îndesat în trei genţi, cu intenţia de a le scoate din interiorul Combinatului şi a le comercializa la un centru de achiziţie a materialelor feroase din zonă. Jandarmii gălăţeni le-au întocmit celor trei actele premergătoare începerii urmăririi penale sub aspectul săvârşirii unei fapte susceptibile de a fi infracţiune de „furt calificat”, dosarul fiind predat Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi.

  • Începe negocierea Contractului Colectiv de Muncă de la Combinat

    Începe negocierea Contractului Colectiv de Muncă de la Combinat

    Acest lucru urmează să aibă loc în cursul zilei de azi, când reprezentanţii administraţiei şi ai sindicatelor care au dreptul legal de a participa la negocieri se vor întâlni pentru prima dată la masa tratativelor, începând cu ora 14. Invitaţia a fost transmisă acum o săptămână de reprezentanţii conducerii Combinatului, care au iniţiat demersurile pentru începerea noului Contract Colectiv de Muncă (CCM). Rămâne de văzut care vor fi rezultatele care le vor obţine în urma negocierilor lideriii sindicatului Siderurgistul, condus de Gheorghe Bezman, în condiţiile în care negocierea este cu atât mai importantă cu cât la ora actuală nu mai există contract colectiv de muncă la nivelul sectorului metalurgie dar nici Contract Colectiv de Muncă la nivel naţional pe economie. Reamintim că în urma negocierii ultimului Contract Colectiv de Muncă nu s-au obţinut majorări salariale, angajaţii beneficiind de acordarea în trepte a unor bonusuri, dintre care acordarea ultimului, în cursul lunii decembrie, este condiţionată de faptul ca unitatea să nu înregistreze pierderi.

  • Siderurgiştii nu vor primi bonus la sfârşit de an

    Cei 7.200 de angajaţi ai Combinatului nu vor beneficia în cursul lunii decembrie de bonusul în valoare de 1% din cuantumul veniturilor realizate în ultimele 12 luni, ca urmare a faptului că unitatea va înregistra pierderi la sfârşitul acestui an, ne-a declarat unul din liderii sindicatului Solidaritatea al metalurgiştilor, Dănuţ Blându. Potrivit aceleiaşi surse, anunţul a fost făcut de directorul general al Combinatului, Bruno Ribo, în cadrul întâlnirii care a avut loc miercuri după amiază şi la care au participatv reprezentanţii tuturor sindicatelor de pe platforma siderurgică. „Directorul general ne-a spus că pierderile care vor fi înregistrate anul acesta vor fi mai mici comparativ cu anul trecut, dar unitatea nu va ajunge pe zero, deci în cursul lunii decembrie nu va putea fi acordat bonusul. Directorul general a mai spus că şi anul viitor este posibil ca unitatea să fie tot pe pierdere şi că se vor face unele investiţii la sfârşitul trimestrului unu la furnalul 5”, ne-a declarat Dănuţ Bâlndu. Acesta susţine că directorul Bruno Ribo a mai spus că a fost depăşit planul la producţia de produse zincate, dar acelaşi lucru nu este valabil per total. „Directorul general a mai spus că Guvernul a realizat doar circa 25% din ceea ce au promis în ceea ce priveşte reducerea taxelor la energie, dar speră că solicitările lor vor fi realizate”, ne-a mai declarat Dănuţ Blându. La întâlnirea de dialog social au participat reprezentanţii sindicatelor Siderurgistul, Sindicatului Liber al Siderurgiştilor, Forum, Sindicatul Solidaritatea al Metalurgiştilor şi sindicatul Metalurgistul.

  • Sindicatele şi conducerea Combinatului, faţă în faţă

    Cu câteva zile înainte de demararea negocierii noului Contract Colectiv de Muncă de la Combinat, care ar urma să înceapă pe data de 15 noiembrie, aşa cum v-am informat în premieră, directorul general al Combinatului, Bruno Ribo, a convocat ieri o întâlnire de dialog social care are loc trimestrial. La întrevedere au fost invitaţi reprezentanţii tuturor sindicatelor din Combinat, indiferent dacă vor participa sau nu la negocierea noului Contract Colectiv de Muncă, subiectul principal, ca şi cadrul întâlnirilor anterioare, fiind prezentarea situaţiei actuale a unităţii, precum şi perspectivele pe termen scurt şi mediu, dar şi probleme sociale ale angajaţilor. Þinând cont de faptul că negocierile noului contract bat la uşă, este greu de crezut că reprezentanţii conducerii vor da veşti liniştitoare, cu toate că în decursul anului sindicaliştilor li s-a comunicat că situaţia la anumite capitole s-ar mai fi îmbunătăţit.

  • Start la negocierea Contractului Colectiv de Muncă de la Combinat

    Reprezentanţii conduceriii ArcelorMittal Galaţi au transmis o adresă prin care au anunţat că pe data de 15 noiembrie are loc prima întâlnire care va preceda demararea tratativelor pe marginea noului Contract Colectiv de Muncă de la nivelul unităţii, ne-au declarat surse sindicale de la nivelul fostului colos siderurgic.

    Potrivit informaţiilor noastre, întâlnirea ar urma să aibă loc la ora 14, şi în cadrul acestei întrevederi organizaţiile sindicale ar urma să prezinte documentele din care să rezulte faptul că îndeplinesc condiţiile legale pentru a participa la negocierea noului Contract Colectiv de Muncă ale cărui prevederi ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Potrivit legii, un sindicat este reprezentativ dacă are ca membri jumătate plus unu din numărul angajaţilor din Combinat. Rămâne de văzut cum vor evolua noile tratative pe marginea noului Contract Colectiv de Muncă şi mai ales care vor fi drepturile ce vor fi obţinute pentru angajaţii fostului colos siderurgic, dacă ţinem cont de faptul că în urma ultimelor negocieri ale vechiului CCM nu s-au obţinut majorări salariale, ci acordarea unor bonusuri etapizat.

    Acordarea ultimei tranşe din bonusul în cuantum de 2% din veniturile întregistrate în ultimele 12 luni, care ar trebui să ajungă în buzunarele siderurgiştilor în cursul lunii decembrie, este condiţionat de faptul ca unitatea să nu înregistreze în cursul acestui an pierderi. Reamintim că în cursul lunii iulie a mai fost acordat un bonus în procent de 2,5% din valoarea veniturilor înregistrate în ultimele 12 luni, acordarea acestuia nefiind însă condiţionată de obţinerea vreunui rezultat financiar pe primele 6 luni.

  • Handbalistele de la Danubius au fost oprite să intre în camere

    Handbalistele de la Danubius au fost oprite să intre în camere

    Agitaţie mare ieri, în curtea complexului sportiv Siderurgistul. După ce la începutul săptămânii au fost ameninţate cu evacuarea forţată de către cei din conducerea Oţelului, care a primit prin contract de comodat, de la o fundaţie din cadrul Arcelor Mittal, dreptul să administreze baza sportivă cu specificarea că le este interzis să schimbe destinaţia spaţiilor existente, handbalistele de la HC Danubius au avut miercuri o surpriză neplăcută. După ce au revenit de la antrenamentul desfăşurat la sala sporturilor Dunărea, Mirabela Cricleviţ, Delia Mărginean, Elena Dache & Co au fost în imposibilitatea de a urca în camerele deţinute în minihotelul din incinta bazei. Agenţii de pază de la Astra Asigurări au încuiat toate uşile la ordinul lui Remus Pascu, director executiv FC Oţelul. „Un reprezentant al clubului Oţelul mi-a solicitat săptămâna trecută câteva camere în locaţia unde stau handbalistele noastre, pentru fotbaliste, invocând faptul că la baza Ancora, unde dispun de 20 de locuri, nu au căldură. Au făcut presiuni, ne-au ameninţat că vor sparge uşile şi vor intra cu forţa. Din câte am înţeles, la Ancora există o centrală performantă, dar problema e că cei de la Oţelul vor gratuitate şi ca alţii să le plătească utilităţile. Marţi au solicitat şi intervenţia poliţiei, noi am prezentat hârtia de la Primărie prin care ni se oferă posibilitatea de a utiliza complexul sportiv, inclusiv minihotelul. Li s-au oferit spaţii de cazare în altă parte, n-au acceptat, ceea ce dovedeşte că nu sunt de bună credinţă. Cei de la Oţelul nu sunt proprietarii bazei şi nu am înţeles deloc metodele pe care le-au folosit”, ne-a precizat Dan Pantea, preşedintele HC Danubius. Conflictul a fost momentan aplanat, iar după negocieri aprinse, fetele au putut intra în camere, după ce au aşteptat vreo 4 ore.

  • Elevii gălăţeni încearcă să găsească problemele sociale locale

    Junior Achievement şi Fundaţia ArcelorMittal îi vor ajuta pe tineri în identificarea unor soluţii fezabile pentru comunitate, acest lucru urmând să aibă loc vineri, 18 octombrie, începând cu ora 13.00, la Colegiul Naţional Vasile Alecsandri, când va avea loc lansarea programului educaţional european „Social Enterprise Program”. Proiectul este axat pe dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale şi creativităţii tinerilor, derulat de Junior Achievement România în parteneriat cu Fundaţia ArcelorMittal, iar în cadrul lansării de vineri, cei 50 de tineri participanţi vor discuta despre ce înseamnă antreprenoriatul social cu primul consultant voluntar din program, Mandamparambil Rajendran, manager regional ArcelorMittal pentru Asia, Comunitatea Statelor Independente şi Europa de Est. La eveniment vor participa reprezentanţi din cadrul ArcelorMittal Galaţi, Inspectoratului Şcolar Judeţean, conducerii liceului şi Junior Achievement România. Pe parcursul întâlnirii, tinerii vor afla ce înseamnă să fii antreprenor şi vor analiza exemple de afaceri iniţiate de liceeni din toată lumea, în cadrul programului de antreprenoriat Junior Achievement „Compania”. Întâlnirea va continua cu un prim workshop în care echipe de elevi vor propune 10 idei de afaceri sociale care pot rezolva probleme ale comunităţii din judeţul Galaţi. Angajaţii companiei ArcelorMittal, în calitate de consultanţi voluntari, îi vor consilia pe tineri în cadrul unor întâlniri ulterioare, astfel încât ideile rezultate în cadrul workshopului să fie fezabile.