word-monitor

Tag: apaterm

  • Adio, Apaterm!

    Pe site-ul Apaterm a fost publicată procedura de emitere a avizului de deconectare individuală de la încălzire a locatarilor bun-platnici din cadrul asociaţiilor cu contractul de furnizare a energiei termice suspendat, anunţul fiind făcut pentru a da posibilitatea locatarilor care nu au datorii şi fac parte din cele 159 de asociaţii care sunt blindate să renunţe la serviciile Apaterm. Posibilitatea ca bun-platnicii să ceară blindarea instalaţiilor a fost anunţată săptămâna trecută în cadrul unei conferinţe de presă susţinute de primarul Marius Stan şi de directorul Apaterm, Adriana Stratulat, aceştia susţinând că se va încerca găsirea unor soluţii ca bun-platnicii să nu mai achite taxele aferente debranşării.
    Etapa întâi o reprezintă obţinerea avizului de deconectare de la furnizorul de energie, respectiv Apaterm, iar etapa a doua constă în executarea deconectării, sigilării şi inventarierii de către operator a corpurilor radiante şi ale punctelor de consum ale apei calde din apartamentul respectiv. Practic, prima etapă constă în eliberarea avizului de deconectare, care presupune parcurgerea mai multor etape şi anume depunerea cererii de eliberare a avizului de deconectare, care trebuie să aibă acordul asociaţiei, referat tehnic de specialitate în original şi adeverinţă tip în original, care vor fi completate, semnate şi ştampilate de asociaţiile de locatari sau proprietari, dovada încălzirii apartamentului cu o sursă alternativă de producere a energiei termice (centrală murală, panou radiant sau altă sursă electrică), dovada montării aparatului individual de măsurare a debitului de gaze naturale care sunt consumate la intrarea în apartament, documentaţia tehnică întocmită de un proiectant de specialitate autorizat.
    Eliberarea avizului se face în termen de 2 zile iar tariful este de 93,15 lei. Pe site-ul Apaterm se precizează că etapa a doua constă în executarea deconectării, sigilării şi inventarierii (contracost), de către furnizor, a corpurilor radiante şi a punctelor de consum ale apei calde din locuinţa respectivă. Deconectarea se realizează numai după obţinerea de către solicitant a avizului emis de către Apaterm şi se face numai de către operator-furnizor (contracost), respectiv serviciul de inventariere a suprafeţei radiante.
    Cine are căldură?
    Deşi reprezentanţii Primăriei susţineau că asociaţiile care nu au datorii primesc căldură pe bază de program, se pare că acest lucru nu se întâmplă în toate cazurile, aşa cum ar trebui, şi aici ne referim la faptul că mai sunt situaţii în care caloriferele ori sunt reci, ori abia s-au dezmorţit. Surse din cadrul Electrocentrale ne-au declarat că ieri, în jurul orei 13, Electrocentrale furniza către Apaterm un debit de 1.600 de tone oră de agent termic primar cu o temperatură de 72 de grade Celsius, fiind estimat ca în cursul serii debitul să crească la 2.000 de tone, temperatura fiind tot de 72 de grade Celsius.

  • Începe marea recuperare a datoriilor la întreţinere!

    Începe marea recuperare a datoriilor la întreţinere!

    Cel puţin acest lucru ar urma să se întâmple, potrivit declaraţiei primarului Marius Stan, care s-a arătat nemulţumit de nivelul încasărilor Apaterm şi i-a cerut joi demisia din funcţia de administrator special al Apaterm a Adrianei Stratulat, lucru pe care aceasta l-a făcut, locul ei fiind ocupat  temporar de consilierul personal al edilului şef al urbei, Constantin Dumitru.
    Aşa cum v-am informat în ediţia de vineri a ziarului, primarul Marius Stan a anunţat în cadrul şedinţei de Consiliu Local că Adriana Stratulat şi-a dat joi demisia din postul de administrator special al Apaterm, rămânând doar director tehnic al societăţii. Primarul Stan le-a cerut consilierilor locali ca în postul de administrator special să fie numit temporar consilierul său personal, Constantin Dumitru, care fusese numit cu o zi în urmă şeful unei comisii ce urma să verifice modul în care se fac încasările de către Apaterm. La sfârşitul şedinţei de Consiliu Local, după ce propunerea lui Marius Stan a fost adoptată, cu trei voturi împotrivă, primarul a ţinut să ofere presei câteva date sumare legate de demisia Adrianei Stratulat, care cu o zi în urmă declarase în cadrul conferinţei de presă că ar avea un venit de 9.300 de de lei brut, pe care nu l-a mai încasat în ultimele 2 luni ca urmare a faptului că nivelul încasărilor ar fi fost redus. Primarul Stan a declarat presei că a aflat abia miercuri, în cadrul conferinţei de presă, ce venituri avea Adriana Stratulat, lucru surprinzător dacă ţinem cont de faptul că este edil şef al urbei de peste un an de zile. „Eu i-am cerut demisia şi dânsa a acceptat să facă acest lucru. Întrebarea este de ce abia acum şi-a dat demisia, deoarece ar fi trebuit să o facă  mai demult?! Este imoral să ai două salarii la nivelul acesta, undeva la 25.000 lei cumulat, la o unitate aflată în pragul falimentului. Dacă avea o performanţă formidabilă şi ducea societatea pe nişte câştiguri fabuloase, da, se justifica”, a declarat Stan. Primarul a anunţat că noul administrator special interimar este consilierul său personal, Constantin Dumitru, despre care a spus că îşi asumă un rol foarte greu, de a face ceea ce nu au reuşit cei dinaintea lui, şi anume de a recupera banii de la datornici. „Esenţa nefuncţionării sistemului o reprezintă faptul că nu se plăteşte şi că nu reuşim să recuperăm banii de la populaţie. Dacă banii ar fi recuperaţi, nu trebuia să schimbăm nici directorii, nu eram nici în insolvenţă cu Apaterm, lumea era mulţumită, stătea în căldură”, a spus Marius Stan. Întrebat ce studii are Constantin Dumitru, primarul Marius Stan a declarat că nu ştie şi că acest lucru nu ar avea relevanţă şi a recomandat presei să îl întrebe pe consilierul personal despre acest subiect, neindicând exact nici modul în care va fi plătit pentru noua sarcină încredinţată.
    La uşa datornicilor
    Rămâne de văzut dacă  numirea lui Constantin Dumitru, care potrivit legii ar trebui aprobată de AGA de la Apaterm, va conduce la creşterea nivelului încasărilor, atâta timp cât acest lucru nu a fost reuşit nici până în prezent de angajaţii Apaterm care au mers la uşa locatarilor rău-platnici şi mai ales în condiţiile în care vine şi perioada sărbătorilor de iarnă, când nivelul încasărilor de la populaţie scade. Rămâne de văzut şi dacă echipele alcătuite dintr-un angajat al Apaterm şi unul al Primăriei care vor bate la uşa locatarilor rău-platnici îi vor convinge pe aceştia să scoată câte 300 de lei din buzunar, calcul făcut de directorul Electrocentrale, care a spus că trebuie plătiţi 7 milioane de lei pentru ca de la 1 decembrie Galaţiul să nu rămână  fără căldură. „Angajaţii Apaterm au fost în ultimele săptămâni acasă la locatari, dar nivelul încasărilor nu a fost mare deoarece cei mai mulţi au zis că nu au bani, unii din ei spunând că sunt şomeri sau au salarii foarte mici, care nu le permit să plătească întreţinerea, iar alţii că au pensii mici. Poate că acum, când va fi prezent un reprezentant al Primăriei în comisia respectivă, autoritatea Primăriei va impune respect şi oamenii vor plăti”, ne-a declarat liderul sindicatului de la Apaterm, Cristi Ciubotariu.
    În timp ce se va încerca convingerea datornicilor să achite o parte din datorii, Guvernul a aprobat joi un act normativ care prevede alocarea de la fondul de rezerva a statului a sumei de 3,5 milioane de lei către Ministerul Dezvoltării, fonduri care, potrivit informaţiilor apărute în presa centrală, ar urma să fie repartizaţi primăriilor care au probleme cu plata facturilor pentru căldură. Rămâne de văzut care primării vor primi aceşti bani şi dacă pe listă se va afla şi Primăria Galaţi.
    159 de asociaţii fără căldură
    Conform datelor făcute publice în cadrul conferinţei de presă care a avut loc miercuri, datoria celor 159 de asociaţii care nu primesc agent termic de la Apaterm este de 93 milioane lei  ceea ce ar reprezenta aproape 60% din ce are de încasat de la populaţie distribuitorul de apă caldă şi căldură. Conform Primăriei, facturile aferente consumului de energie termică al acestor asociaţii, facturi emise în anul 2013, se ridică la 18 milioane de lei, iar plăţile la doar 14,7 milioane lei. „Între Apaterm şi cele 159 de asociaţii debranşate există 3.095 de procese pentru neplata unor facturi emise în ultimii ani, fiecare proces fiind declanşat, în medie, pentru două luni şi jumătate de neplată, ceea ce înseamnă că cele 159 de asociaţii debranşate au acumulat aproape 650 de ani de consum neplătit”, susţin reprezentanţii municipalităţii.

  • Conducerea Apaterm, decapitată!

    Primarul Marius Stan a anunţat la începul şedinţei de Consiliu Local care a avut loc joi după amiază că Adriana Stratulat şi-a prezentat în cursul dimineţii demisia din funcţia de administrator special al Apaterm, edilul solicitându-le aleşilor locali ca în locul acesteia să fie numit temporar consilierul său personal, Didi Dumitru. Primarul Stan a spus că Didi Dumitru se va ocupa cu luarea măsurilor care să conducă la creşterea încasărilor societăţii, acesta fiind numit temporar în această funcţie până când lichidatorul judiciar va desemna persoana care să fie numit administrator special la Apaterm în locul Adrianei Stratulat. La sfârşitul şedinţei de Consiliu Local aleşii muncipali au fost de acord cu propunerea primarului Stan, care a organizat o miniconferinţă de presă în cadrul căreia a dezvăluit că Adriana Stratulat şi-a dat demisia la cererea lui. „Eu i-am cerut să demisioneze din funcţia de administrator special şi dânsa a făcut acest lucru. Nu am ştiut că avea două salarii care însumate depăşeau peste 150 de milioane de lei vechi. Dânsa va rămâne doar director tehnic. Mi se pare imoral să câştigi atâţia bani când rezultatele erau departe de a fi satisfăcătoare, iar Apaterm este în reorganizare”, a mai declarat primarul Marius Stan. Întrebată cu o zi în urmă de reprezentanţii presei care este venitul ei în calitate de conducător al societăţii, Adriana Stratulat a spus că are un salariu de 9.300 de lei, dar pe care nu l-a primit în ultima lună deoarece nu au existat încasări.

  • Soarta căldurii Galaţiului, la mâna rău platnicilor

    Primarul Galaţiului, Marius Stan, a făcut ieri un apel la gălăţenii rău platnici, şi în special la cei care sunt membri ai celor 159 de asociaţii cu datorii, decuplate la sistemul centralizat de încălzire, să achite până la data de 1 decembrie o parte din datorii, în caz contrar urmând să fie sistată furnizarea căldurii, care se face la ora actuală pe bază de program.
    În cadrul conferinţei de presă susţinută de primarul Galaţiului, la care au participat şi directorul Electrocentrale, Ovidiu Graure, dar şi administratorul Apaterm, Adriana Stratulat, s-a făcut o analiză a situaţiei în ceea ce priveşte problemele legate de asigurarea furnizării căldurii şi s-a prezentat o strategie pe care ar dori să o pună în practică municipalitatea pentru ca bun platnicii care nu primesc căldură să nu sufere. Primarul a declarat că situaţia gravă la care s-a ajuns reprezintă o decontare a faptului că timp de 23 de ani nu s-au luat măsurile necesare împotriva rău platnicilor, principala cauză fiind aceea legată de faptul că nu s-a dorit pierderea unor voturi.
    „Suntem conştienţi că măsurile pe care le-am luat le vom deconta electoral şi regretăm că în urma acestor măsuri suferă locatarii bun platnici. Toată lumea trebuie să fie conştientă că orice serviciu care este consumat trebuie plătit şi nu se mai poate continua ca până acum”, a declarat primarul Marius Stan. Acesta a spus că sunt 263 de apartamente care însumează 12% din datoriile înregistrate de populaţie către Apaterm, lucru inadmisibil, locatarii acestor apartamente neplătind niciun leu în cursul anului 2013. Din cele 57.000 de apartamente din Galaţi, o treime nu au datorii la întreţinere.
    „Problema delicată este cea legată de locatarii bun platnici care locuiesc în asociaţiile care au fost blindate şi pentru care vom încerca să găsim soluţii să îi ajutăm, în sensul de a se putea debranşa pentru a-şi monta o centrală dacă doresc. Încercăm să găsim o soluţie legală pentru a-i sprijini financiar, dar doar pe locatarii bun platnici care nu au căldură”, a mai declarat Marius Stan.
    Comisie specială
    Primarul a declarat că s-a decis înfiinţarea unei comisii, condusă de consilierul Didi Dumitru, care va fi alcătuită din angajaţi ai Primăriei dar şi ai Apaterm şi care se voa deplasa la locuinţele gălăţenilor rău platnici. Primarul Stan a declarat că a luat această decizie deoarece ar avea informaţii potrivit cărora angajaţii Apaterm care aveau sarcina să facă acest lucru din cursul lunii septembrie nu s-au achitat corespunzător de această sarcină.
    „Angajaţii Apaterm trebuie să înţeleagă că îşi vor lua salariile în funcţie de sumele pe care le vor încasa de la locatari şi sper ca nivelul încasărilor să crească”, a spus Marius Stan.
    Galaţiul, în pericol de a rămâne de la 1 decembrie fără căldură
    În timp ce administratorul Apaterm, Adriana Stratulat, a admis că nivelul încasărilor se menţine în continuare scăzut şi există întârzieri la plata salariilor angajaţilor societăţii, directorul Electrocentrale, Ovidiu Graure, a spus că, în urma discuţiilor purtate cu conducerea Romgaz şi cu cei din conducerea Ministerului Energiei, s-a ajuns la un acord, şi anume ca Romgaz să continue furnizarea de gaze naturale după data de 1 decembrie dacă până atunci Electrocentrale va achita suma de 7 milioane de lei.
    „Dacă fiecare locatar datornic ar achita 300 de lei, sumă provenită din datoriile pe care le-a acumulat, atunci de la 1 decembrie nu s-ar mai pune problema întreruperii furnizării căldurii. Dacă cei 7 milioane de lei nu se vor plăti, de la 1 decembrie Electrocentrale nu va mai furniza agent termic primar către Apaterm, deci nu se va mai furniza căldură deloc, urmând să fie alimentaţi consumatorii industriali care şi-au plătit facturile”, a mai declarat directorul Electrocentrale.
    Conform unei situaţii realizate de Primărie, există 137 de datornici care în primele 9 luni ale acestui an nu au plătit niciun leu la întreţinere, fiind vorba de datornici din 21 de asociaţii, din care 3 asociaţii (121, 603 şi 714) sunt în acest moment decuplate de la sistemul centralizat iar restul de 18, deşi au în componenţă astfel de rău platnici, având plăţi ritmice şi de consistenţă, nu au restricţii la furnizarea de agent termic.

  • Asigurarea căldurii la Galaţi, nerezolvată încă

    Asigurarea căldurii la Galaţi, nerezolvată încă

    Deşi vremea rea îşi intră încetul cu încetul în drepturi, gălăţenii nu au şanse să primească în curând căldură, motivul fiind cel legat de efectuarea unor plăţi în avans către Romgaz. În timp ce Apaterm a decis să treacă de luni la blindarea vanelor care asigură furnizarea căldurii la un număr de peste 80 de asociaţii de proprietari datornice (operaţiune pe care v-am prezentat-o în cadrul unui articol publicat în ediţia de ieri), încercând astfel să crească nivelul încasărilor, situaţia este departe de a fi una liniştitoare. Cel puţin acest lucru reiese din declaraţia pe care ne-a dat-o în cursul zilei de ieri directorul Electrocentrale, Ovidiu Graure, care ne-a precizat că furnizarea căldurii se va face doar dacă se respectă condiţiile stabilite în cadrul întâlnirii desfăşurate săptămâna trecută cu ministrul Energiei şi directorul Romgaz, care au înţeles situaţia cu care se confruntă Galaţiul şi au încercat să găsească soluţii pentru rezolvarea problemei.

    „Nu ştiu cine a spus că se va furniza căldură la Galaţi. Eu vă spun că în următoarele zile voi purta discuţii cu reprezentanţii Primăriei şi ai Apaterm pentru a încerca să găsim o rezolvare după ce vom analiza situaţia, şi aici mă refer în special la cea legată de plăţile efectuate de Apaterm către Electrocentrale. Vreau să vă spun că în cursul lunii noiembrie Apaterm a plătit zilnic doar 10.000 de lei, o sumă mică”, ne-a declarat directorul Electrocentrale. Acesta ne-a mai spus că marţea viitoare se va întâlni din nou cu reprezentanţii Primăriei şi ai Apaterm pentru a vedea dacă se îndeplinesc toate condiţiile necesare pentru asigurarea agentului termic primar.

    „Condiţia a rămas aceeaşi, şi anume că trebuie achitate 14 milioane de lei către Romgaz. Până atunci nu se poate pune problema asigurării încălzirii oraşului, nici măcar în cazul asociaţiilor bun platnice”, ne-a declarat directorul Electrocentrale.

    Purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Mihai Costache, nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere legat de pornirea sistemului de termoficare.

  • Nu vor primi căldură din cauza datoriilor

    Nu vor primi căldură din cauza datoriilor

    Apaterm a început să ia de ieri măsuri drastice împotriva asociaţiilor de locatari şi proprietari datornice, care anul acesta nu au făcut plăţi în contul societăţii, angajaţii societăţii trecând la scoaterea contoarelor de apă caldă şi de căldură situate la limita de proprietate a blocurilor şi la sigilarea vanelor. Într-o astfel de situaţie se află blocurile PS12, D2 şi I1 din Þiglina 2, care fac parte din asociaţii care au acumulat datorii consistente la Apaterm. Astfel, potrivit datelor puse la dispoziţie de către Neculai Gavrilescu, coordonatorul Punctului Termic PT1, blocul PS12, care face parte din Asociaţia 227 şi care are 7 scări, a acumulat o datorie de circa 7,1 miliarde de lei vechi, motiv pentru care vineri s-a întrerupt furnizarea apei calde, iar în cursul zilei de ieri au fost scoase contoarele de căldură. O altă asociaţie pe lista neagră este 212, din care face parte blocul D2, care are 4 scări şi care a acumulat datorii de 2,14 miliarde de lei vechi, motiv pentru care ieri s-au luat măsuri de sistare a posibilităţii furnizării căldurii, în timp ce alimentarea cu apă caldă a fost oprită de astă vară. Nici blocul I1 nu stă mai bine la capitolul datorii, acumulând o restanţă de plată de circa 3 miliarde de lei vechi, locatarii urmând să nu mai aibă nici apă caldă şi nici căldură. „În cursul zilei de sâmbătă au venit mulţi locatari la punctul termic pentru a se interesa dacă vor primi căldură, invocând faptul că sunt bun platnici. Le-am spus că acest lucru nu este posibil, din păcate, deoarece asociaţiile din care fac parte au datorii către Apaterm şi nu au mai făcut plăţi de mult”, ne-a mai spus Neculai Gavrilescu.

    Pensionarii, cei mai buni clienţi ai Apaterm

    Am încercat să discutăm cu câţiva dintre locatarii blocului D2, care are patru scări, pentru a afla care este părerea lor în legătură cu faptul că ar putea să nu aibă căldură în locuinţe în această iarnă dacă asociaţia nu îşi achită măcar o parte din datorii. Reamintim că Romgaz, dar şi Ministerul Energiei au înţeles problemele cu care se confruntă Galaţiul, dar au afirmat că orice serviciu trebuie achitat şi au condiţionat asigurarea debitului de gaze naturale de plata în avans a facturilor aferente lunii noiembrie şi decembrie de către Electrocentrale către Romgaz, ceea ce ar însemna practic achitarea a circa 14 milioane de lei, sumă care ar trebui plătită de gălăţenii rău-platnici. Părerile celor cu care am discutat au fost împărţite, unii neştiind că s-ar putea să nu mai aibă căldură, alţii considerându-i responsabili ori pe cei aflaţi la guvernare, ori pe primar, ori pe cei care nu au făcut timp de 23 de ani nimic pentru a nu se ajunge în această situaţie, care nu a apărut în ultimii doi ani. Unul dintre locatarii de la blocul D2, care nu a dorit să îşi dea numele, ne-a spus că este pensionar, că este la zi cu plata facturii la întreţinere, însă ne-a spus că a renunţat la apă caldă şi la căldură. „O să îmi tai şi ţevile din casă. Să văd ce o să se mai întâmple? Nu vedeţi ce se întâmplă în ţara asta?”, ne-a spus locatarul. Mai curajoasă este o femeie care ne-a spus că locuieşte la scara 2 a blocului D2 împreună cu părinţii ei, care sunt pensionari, mai precis la apartamentul 34. „Părinţii mei sunt pensionari şi din puţinul lor plătesc în fiecare lună întreţinerea. Eu stau cu ei şi chiar dacă nu avem o situaţie finaciară bună, părinţii mei plătesc ce este de plătit. Nu mi se pare corect să nu avem căldură şi ar trebui făcut ceva cu cei care au datorii mari. La noi în scară locuieşte un poliţist care are datorii de aproape 60 de milioane de lei vechi. Vi se pare normal?”, ne-a mai spus tânăra. Tânăra ne-a arătat şi avizierul din scara unde locuieşte şi unde sunt locuinţe care datorează peste 130 de milioane de lei vechi la întreţinere.

    Milica Mişlea, care locuieşte la blocul D2, dar este administratorul asociaţiei din care fac parte blocurile C5 şi C6, ne-a spus că cei mai bun-platnici sunt pensionarii, care îşi achită la timp întreţinerea.

    Rămâne de văzut dacă acţiunea demarată de Apaterm şi care va continua şi în următoarele zile va avea efect, adică dacă asociaţiile datornice vor achita din debite astfel încât Galaţiul să aibă în această iarnă căldură.

  • A început goana după formularele de încălzire

    A început goana după formularele de încălzire

    Din cele 50.000 de formulare de acordare a ajutorului de încălzire puse la dispoziţie de către Primăria Galaţi, un număr de 31.000 de cereri au fost deja ridicate de reprezentanţii asociaţiilor de locatari sau proprietari din Galaţi, potrivit informaţiilor furnizate de către purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Mihai Costache. Întrebat de reprezentanţii ziarului dacă formularele de căldură se depun de către reprezentanţii asociaţiilor tot la sediul Apaterm, Mihai Costache susţine că reprezentanţii asociaţiilor de locatari şi de proprietari trebuie să depună formularele la comisia de căldură din cadrul Patinoarului, care analizează cererile şi decide care sunt aprobate. Potrivit aceleiaşi surse, membrii comisiei de căldură fac şi verificări prin sondaj pentru a constata dacă sunt cazuri în care au fost acordate ilegal ajutoare pentru căldură.

    „Din cele 50.000 de formulare de căldură puse la dispoziţie de Primăria Galaţi, un număr de 19.000 de cereri au rămas la comisia de căldură”, mai susţine Mihai Costache. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi ne-a mai declarat că iarna trecută au fost aprobate 25.764 de cereri de acordare a ajutorului de căldură, din care 1.211 în cazul încălzirii cu lemne, 3.600 de cereri în cazul încălzirii cu gaze naturale iar 20.885 în cazul încălzirii în sistem centralizat. În ceea ce priveşte iarna 2011 – 2012, numărul cererilor aprobate s-a ridicat la 24.028. Potrivit declaraţiei lui Mihai Costache, numărul cererilor de acordare a ajutorului pentru încălzire ar putea fi mai mare comparaticv cu anul trecut deoarece se acordă şi sprijin financiar pentru încălzirea locuinţelor cu energie electrică.

    Cererile de acordare a ajutoarelor de căldură, depuse la sediul Apaterm

    În timp ce purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Mihai Costache, susţine că formularele de încălzire trebuie depuse de reprezentanţii asociaţiilor de proprietari la sediul comisiei de căldură, aşa cum s-a întâmplat şi în anii precedenţi, reprezentanţii Apaterm au alt punct de vedere. Atât liderul de sindicat Cristi Ciubotariu, cât şi administratorul special al Apaterm, Adriana Stratulat, ne-au declarat că reprezentanţii asociaţiilor de proprietari trebuie să depună formularele completate la sediul Apaterm, acestea fiind ulterior trimise la comisia de căldură de la Patinoar. „Acelaşi procedeu a fost şi anii trecuţi, dar asociaţiile de proprietari care sunt în apropierea Patinoarului pot depune cererile acolo”, ne-a declarat Adriana Stratulat.

  • Asociaţii de proprietari lăsate fără apă caldă şi căldură

    Cel puţin acest lucru susţin reprezentanţii conducerii Primăriei Galaţi că se va întâmpla în cazul a 14 asociaţii de proprietari rău-platnice, anunţul nefiind făcut, cum ar fi fost normal, de către conducerea Apaterm, care refuză să comunice direct cu mass-media. În comunicatul de presă remis de Primăria Galaţi se arată că pentru asigurarea livrării agentului termic pentru încalzire, Primăria şi Apaterm fac apel ca restanţierii la plata întreţinerii şi asociaţiile de proprietari sau locatari să platească neîntârziat datoriile reprezentand contravaloarea consumului de energie termică.

    „Necesitatea acestui demers este impusă de solicitarea Romgaz Mediaş către producătorul de energie termică pentru efectuarea plăţii în avans a contravalorii gazelor naturale, în caz contrar urmând reducerea debitului gazelor naturale şi, implicit, a debitului agentului termic”, se mai arată în comunicatul de presă al Primăriei.

    În comunicat nu se precizează care este valoarea totală a sumei datorate de populaţie către Apaterm şi nici care este valoarea totală a debitului înregistrat de cele 14 asociaţii de proprietari date ca exemplu negativ de către reprezentanţii municipalităţii, astfel că nu se poate spune dacă aceste asociaţii au datoriile cele mai mari către Apaterm. Astfel, pe lista neagră figurează Asociaţia 371 Olt (2.964.103,00 lei), Asociaţia 710 (2.588.837,86 lei), Asociaţia 850 (3.012.729,74lei), Asociaţia 714 (2.328.983,37lei), Asociaţia 711 (1.423.522,38 lei), Asociaţia 185 (1.683.390,18 lei), Asociaţia 251 (1.183.382,56 lei). Reprezentanţii Primăriei susţin că potrivit prevederilor articolului 6 din contractul dintre asociaţii şi Apaterm, până la sfârşitul săptămânii urmează suspendarea contractelor de furnizare, fapt ce va determina sistarea totală a serviciilor furnizate pâna la achitarea integrală a sumelor datorate.

    Reprezentanţii Primăriei invită reprezentanţii celor 14 asociaţii rău-platnice să se prezinte la sediul Apaterm pentru a stabili condiţiile de furnizare a serviciilor, şi anume plata de către asociaţie a unei sume reprezentând contravaloarea consumului de energie termică aferent lunii noiembrie 2013, calculat pe baza consumului similar înregistrat în anul calendaristic anterior, încheierea unui act adiţional de preluare în facturare individuală a consumatorilor din cadrul asociaţiei. Reprezentanţii Primăriei susţin că Apaterm va asigura furnizarea agentului termic doar asociaţiilor de proprietari sau locatari care nu înregistrează debite restante şi celor care vor face eforturi pentru reducerea rapidă şi consistentă a sumelor datorate.

  • Gunoiul ne va arde la buzunare, mai bine l-am arde noi pe el

    Iarna care se apropie va fi una foarte grea pentru gălăţeni. Dar nu spun o noutate. Facturile pentru căldură ale celor care beneficiază de încălzire în sistem centralizat au usturat la buzunar în fiecare an, dar acum problemele se acutizează. Iarna trecută ne-a cam trecut… ţurţurele pe la ureche. În războiul dintre Apaterm şi Electrocentrale, Primăria nu a avut încotro şi a ţinut cu Apaterm, pentru că e societatea sa. A încercat o soluţie prin crearea unei noi societăţi, acea Calorgal care n-a fost să fie dar care nu e moartă ci doar puţin „refrigerată”. Cu ceva compromisuri, a trecut cu bine iarna, primăvara şi vara s-au scăldat în procese, contre, ameninţări, intervenţii şi alte alea, dar ne aflăm într-o situaţie la fel de dificilă ca cea de anul trecut. Ba, aş zice eu, mai grea.
    Nu putem arăta cu degetul un vinovat anume pentru ceea ce se întâmplă cu agentul termic în Galaţi, pentru că „e mai mulţi”. Vorbim de cei în mâinile cărora a stat administraţia acestui oraş în ultimele decenii, dar mai ales în ultimele două-trei mandate. Nu vorbesc doar de primari, ci şi de funcţionari publici, consilieri locali, consilieri personali, specialişti din societăţile Primăriei şi, bineînţeles, conducătorii acestora din urmă. Dar… ce a fost a fost. Măcar de s-ar schimba optica acum! Aş vrea să văd idei, soluţii, fapte… Ceea ce pot face eu este să trag un semnal de alarmă – ca gălăţean şi ca ziarist – asupra unor chestiuni care ard şi care ar trebui să-i determine pe aleşii şi numiţii noştri să caute soluţii. Astăzi voi scrie despre căldură şi gunoi.

    O nouă taxă pe gunoi din 1 ianuarie 2014

    Taxa de salubritate pe care o plătim acum cu toţii, noi, gălăţenii, s-ar putea mări substanţial de anul viitor, deoarece o ordonanţă de guvern (OG 31/2013), emisă pentru a modifica prevederile OUG 196/2005 privind Fondul de mediu, impune o taxă nouă proprietarilor sau administratorilor gropilor de gunoi. Mai precis, de la 1 ianuarie 2014, aceştia vor fi nevoiţi să plătească 50 de lei pentru fiecare tonă de deşeuri primită la depozit. Şi asta nu e tot: în anii următori taxa va creşte progresiv: 80 lei/tonă de la 1 ianuarie 2015 şi 120 lei/tonă de la 1 ianuarie 2016.
    Credeţi că Primăria va menţine actuala taxă de habitat, în noile condiţiile? Poate că în primul an va lăsa taxa de habitat aşa cum e, mergând pe un populism prost (prost înţeles de noi, care nu pricepem că tot noi plătim, doar că nu achităm la Direcţia de taxe şi impozite, ci suportă Primăria din bugetul alimentat de noi, renunţând la a face investiţii în parcuri, parcări etc.). În anii următori, însă, taxa pe gunoi va fi prea mare şi Primăria nu va avea încotro şi va trebui să ne mărească taxa de habitat. Asta dacă nu cumva gălăţenii vor deveni, peste noapte, ecologişti convinşi, selectând gunoiul înainte de a-l duce la containere, iar firmele de salubrizare chiar vor transporta deşeurile selectate, nu amestecate, sfidând cetăţenii responsabili. Iar aici voi încheia acest subiect, urmând să-l reiau mai târziu. Nu înainte, însă, de a semnala o mica/mare „tamponare” între CJ şi CL. Aleşii locali şi-au dat acordul pentru trecerea în administrarea CJ a unei suprafeţe de 5,3 hectare pentru un proiect european de management integrat al deşeurilor din judeţ, dar primarul Stan şi-ar dori, având deja două gropi de gunoi, să se facă un incinerator în loc de încă o groapă. „Ar fi grozav, pentru că în felul acesta am avea încă o sursă de energie termică şi electrică”, spune Stan. CJ nu vrea, însă, să modifice proiectul. Asta nu înseamnă, însă, că nu se poate face ceva.

    De ce nu transformăm gunoiul în căldură?

    Când am auzit că primarul vorbeşte de incinerarea gunoaielor pentru a produce căldură şi energie electrică, am rămas puţin surprinsă. De ce? Pentru că un astfel de proiect numai ce primise un serios şut.
    Fostul primar, Dumitru Nicolae, a vizitat acum doi ani o uzină din Suedia şi s-a declarat impresionat. Anul trecut, în luna mai, cu ocazia unei întâlniri transnaţionale a partenerilor din cadrul proiectului ReTInA, municipiul Galaţi a stabilit ca zonă-pilot pentru revitalizare fostul depozit de deşeuri de la Tirighina. Planul de revitalizare include 4 scenarii posibile: crearea unui parc fotovoltaic, captarea şi utilizarea biogazului, recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile sau incinerarea deşeurilor pentru producerea de energie. Pe parcursul implementării proiectului, mai multe companii şi instituţii şi-au manifestat interesul ca potenţiali investitori. Cea mai apropiată de concretizare era soluţia suedezilor de la Usitall AB, companie deţinută de municipalitatea Linköping. În aprilie 2012 părţile au convenit, în prezenţa ambasadorului Suediei în România, semnarea unei scrisori de intenţie pentru realizarea unei uzine de cogenerare de căldură şi electricitate în Galaţi, care să opereze pe bază de combustibili regenerabili, adică gunoi. Suedezii aveau în vizor şi alte oraşe, dar ulterior s-au lăsat păgubaşi, când au văzut că românilor nu le pasă de buzunarele şi confortul lor.

    Căldură ieftină şi sigură

    Ne putem încălzi prin arderea deşeurilor? Categoric. Primăria din Linkoping face asta din 1964. Prima fabrică de acest gen e situată în centrul oraşului şi este încă funcţională. Asta ca să răspund la o întrebare inerentă, legată de o eventuală poluare… Transformarea gunoiului în energie nu poluează, ci dimpotrivă, te scapă de un munte de infecţie în apropierea casei. Între timp, suedezii de la Linkoping au mai construit o fabrică, pe care ulterior au şi extins-o, pentru că Primăria, prin societatea sa, importă gunoi. Îl aduce din oraşe situate pe o rază de 300 de kilometri, ba chiar din ţara vecină, Norvegia. Toată lumea vrea să scape de gunoi. Dacă mai şi ia bani pentru asta… Deci Tekniska Verken Group, firma Primăriei Linkoping, îşi permite să aducă gunoiul de la sute de kilometri distanţă şi tot furnizează căldură ieftină. Trebuie spus că 90% din populaţia oraşului primeşte căldură de la această societate, toate autobuzele din oraş folosesc biogaz obţinut din arderea deşeurilor, la fel ca un procent de 7% din autoturisme, şi se mai vinde şi energie electrică. A, şi să nu uit ceva: în lunile în care nu e nevoie de energie termică, societatea municipalităţii o transformă foarte uşor în… aer condiţionat. Toate astea, de la o societate a Primăriei care arde gunoiul. Când municipalitatea din Linkoping a văzut că societatea merge bine, a înfiinţat o firmă care să „vândă” experienţa în alte părţi. Aşa s-a născut Usitall, dezvoltatorul care caută zone din Europa unde să pună în practică experienţa dobândită acasă în peste 50 de ani. A vrut iniţial să construiască în Polonia, dar apoi a ales România. Aici a „ochit” oraşe mari, care au şi gunoi mult, deci materie primă din belşug. Printre care şi Galaţiul. Dar… n-a fost să fie

    Colectezi selectiv, altfel plăteşti

    Am văzut cu proprii ochi cum procedează suedezii din Linkoping, un oraş suedez cu jumătate din populaţia Galaţiului. Am vizitat centrul de reciclare al municipalităţii oraşului suedez, unde domneşte o curăţenie exemplară. Porţile erau larg deschise şi cine dorea intra şi lăsa în zecile de containere materiale diverse. Câţiva angajaţi ai societăţii Primăriei –  echivalentul Ecosal de la noi – au ieşit din baracă şi l-au întâmpinat pe un cetăţean care venise cu autoturismul personal să lase nişte deşeuri. Au vrut să-l îndrume şi să-l ajute, dar acesta nu avea nevoie: ştia exact ce are de făcut. S-a îndreptat spre containerele de care avea nevoie (scrie pe pancarte mari la ce folosesc) şi a început să scoată din portbagaj ceea ce i-a prisosit în gospodărie: un scaun rupt, nişte fiare, câteva PET-uri, cutii de carton… Ghidul nostru m-a lămurit apoi că nu a fost întotdeauna aşa, dar lumea a fost nevoită să se civilizeze, pentru că altfel trebuia să scoată bani din buzunar, şi nu puţini. Explicaţia: fiecare imobil, fiecare casă, are propriul container de gunoi, iar maşina care vine să-l ridice are cântar: plăteşti pentru cât arunci! Dacă selectezi gunoiul în gospodărie şi îl duci la containerele de reciclare, nu te costă nimic. Am întrebat cât de mult plăteşti ca să ţi se ridice gunoiul şi am aflat că… mult, foarte mult: cam de patru ori mai mult decât plătim noi acum. Din câte se pare, şi noi vom ajunge în aceeaşi situaţie, pentru că UE e categorică. Directiva europeană privind deşeurile prevede regulile obligatorii pentru tratarea gunoaielor, principiul fundamental fiind „poluatorul plăteşte”.

  • Apaterm nu va intra în faliment

    Aceasta a fost decizia luată marţi după amiază de către magistraţii Tribunalului Galaţi, aceştia respingând cererea celor de la Electrocentrale de a constata faptul că nu s-au realizat la termen măsurile prevăzute în programul de reorganizare, lucru care ar fi determinat intrarea societăţii în faliment. Electrocentrale mai poate contesta în cursul lunii decembrie planul de reorganizare, instanţa putând decide din nou dacă măsurile au fost îndeplinite, respectiv dacă societatea poate intra sau nu în faliment. În condiţiile în care lupta între Electrocentrale şi Apaterm se pare că se va mai prelungi în instanţă, furnizarea apei calde şi a căldurii în cursul acestei ierni ar putea fi făcută cel mai probabil de către Apaterm. Mai trebuie însă rezolvată o problemă foarte importantă, şi anume cea a încheierii unui contract între Electrocentrale şi Romgaz, ceea ce ar permite asigurarea furnizării gazelor naturale pe parcursul întregii ierni. Rămâne de văzut dacă reprezentanţii Electrocentrale, Apaterm şi ai Primăriei vor reuşi să ajungă la o înţelegere privind condiţiile care trebuie îndeplinite, şi anume achitarea în avans a unei sume de bani şi constituirea de garanţii.