word-monitor

Tag: Ansamblul „Doina Covurluiului”

  • Târg de Sfântul Andrei, în Tiglina I

    În perioada 29 noiembrie – 1 decembrie, Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, sub egida Consiliului Judeţului Galaţi, împreună cu Primăria Municipiului Galaţi, organizează cea de-a XIII-a ediţie a “Târgului de Sfântul Andrei” având ca locaţie „Aleea pietonală şi Parcul Þiglina I” (str. Brăilei).
    Cei mai valoroşi creatori populari din ţară vor fi prezenţi la standurile târgului gălăţean, organizat pe domeniile: olărit, cioplit în lemn, curelărie, ouă încondeiate, măşti populare, ţesături tradiţionale, precum şi icoane, împletituri din răchită. La această ediţie vor participa şi meşteri cu produse culinare tradiţionale.

    Programul

    Vineri:
    12.00 Deschiderea oficială a “ Târgul de Sfântul Andrei”ed. a XIII-a.
    Concert susţinut de Fanfara “Valurile Dunării” şi solişti ai Ansamblului „Doina Covurluiului”, invitaţi – Ansamblul “Tălăncuţa” din Republica Moldova
    12.30 – 17.00 Demonstraţie de meşteşuguri
    16.00 – 17.30 Spectacol susţinut de Ansamblul „Doina Covurluiului”, grupuri folclorice şi elevi ai Claselor de Iniţiere Folclor din judeţul Galaţi
    Sâmbătă şi duminică:
    8.00 – 9.00 Prezentarea produselor la standuri
    10.00 – 17.00 Demonstraţie de meşteşuguri
    16.00 – 17.30 Concert susţinut de Fanfara “Valurile Dunării”, spectacol susţinut de Ansamblul „Doina Covurluiului”, grupuri folclorice şi elevi ai Claselor de Iniţiere Folclor din judeţul Galaţi.

  • „Muscular”, un nou program pentru spionaj fără limite?

    „Muscular”, un nou program pentru spionaj fără limite?

    Serviciile secrete americane, precum NSA, au acces la datele unor firme ca Google, Yahoo, Microsoft şi Apple. Asta se ştia deja. Prism este programul prin care se realizează acest acces, după cum s-a aflat în vară. De ce trezeşte atunci noi dezbateri proiectul americano-britanic intitulat “Muscular”, despre care tocmai s-a aflat?

    În primul rând, amploarea colectării de date este impresionantă: într-o singură lună, programul ar fi strâns peste 180 de milioane de date din reţelele Google şi Yahoo, pe care le-ar fi trimis în bazele de date ale NSA. Potrivit “Washington Post”, care citează documente aflate în posesia aceluiaşi Edward Snowden, este vorba de e-mailuri, mesaje video şi audio. Ziarul american a publicat şi o informare internă a NSA din 9 ianuarie, primită tot de la Snowden, în care serviciul secret arată cum face pentru a accesa datele userilor Google şi Yahoo.
    Noutatea este că datele sunt colectate automat, fără ca firmele amintite să ştie şi fără o decizie judecătorească în acest sens. Departamentul juridic al Google s-a declarat consternat: “Suntem copleşiţi de cât de departe a mers guvernul pentru a colecta informaţiile din reţelele noastre private”, a declarat un purtător de cuvânt al concernului. NSA s-ar fi folosit de punctele slabe ale comunicaţiilor prin Internet. “După câte se pare, datele au fost colectate direct din cabluri”, explică Holger Bleich, redactor la publicaţia de specialitate c’t. “Asta funcţionează cel mai bine în locurile unde cablurile sunt reconectate, la întăritorii de legătură aflaţi în apă sau la staţiile în care cablurile ies din apă pe pământ.” Expertul crede că este posibil ca serviciile secrete să intervină direct şi asupra cablurilor aflate sub apă.

    “Calitatea criminală” a lui Muscular

    Pentru că toate aceste acţiuni se întâmplă în străinătate, programul Muscular poate astfel evita toate prevederile legale valabile în SUA. La programul Prism, NSA a fost nevoită mai întâi să ceară firmelor acces. Un tribunal special. Foreign Intelligence Surveillance Court, analizează apoi dacă cererea este justificată. Abia apoi sunt obligate concernele online să furnizeze date NSA. La Muscular, aceste impedimente juridice nu mai există.

    Politicianul ecologist Jan Philipp Albrecht coordonează un comitet al Parlamentului European care se ocupă de afacerea NSA. El s-a aflat la Washington pentru convorbiri cu partea americană. Despre noul program “Muscular” el spune că are o “orientare criminală”, pentru că realizează atacuri cibernetice asupra infrastructurii unor firme private.
    NSA respinge deocamdată acuzaţiile. Agenţia nu ar avea acces direct la serverele Google şi Yahoo, potrivit şefului NSA Keith Alexander. “Pentru asta am avea nevoie de o hotărâre judecătorească prin intermediul FBI.” Iar vizaţi nu ar fi milioane de useri, ci doar mii, doar în cazuri în care există suspiciunea de terorism.
    Potrivit lui Jan Philipp Albrecht, cetăţenii europeni au fost până acum total neprotejaţi în faţa spionajului electronic american. “Se încalcă astfel dreptul comunitar şi dreptul penal în ţările UE, de exemplu în Finlanda, unde servere de firme au fost atacate de NSA.” Se încalcă astfel şi tratate internaţionale care protejează datele cetăţenilor.

    Prea puţină protecţie de la Google & Co?

    Firmele online, cu care s-a întâlnit de asemenea europarlamentarul Albrecht în America, ar fi la rândul lor foarte îngrijorate de spionarea clienţilor, ceea ce le va crea în cele din urmă probleme şi concernelor: “Numeroşi clienţi cu conturi de e-mail la Google sau Yahoo se vor gândi de trei ori înainte de a le mai folosi, ştiind că cineva poate oricând să le afle conţinutul.”
    Pentru specialistul în informatică Holger Bleich, concernele online sunt şi ele vinovate, pentru că ar fi fost atât de naive încât să creadă că serviciile secrete le informează de fiecare dată când le accesează informaţiile. El reproşează în special Google şi Yahoo că nu-şi protejează transferurile de date între centrele lor aflate în lumea întreagă: “Datele noastre ajung din America în Finlanda şi apoi în Irlanda, de exemplu, fără ca aceste transferuri să fie securizate în vreun fel.” Nimic nu s-a schimbat de la dezvăluirea practicilor NSA.

    Critici la adresa Marii Britanii

    Europarlamentarul Jan Philipp Albrecht pledează pentru o poziţie mai dură a UE împotriva Americii în acest caz. Dar şi faţă de Marea Britanie, unde serviciul secret GCHQ ar fi implicat în mod similar în acţiunile se spionaj civil: “Este total inacceptabil că un stat membru îşi permite să încalce toate regulile şi drepturile de bază ale Uniunii, doar invocând securitatea naţională şi fără a accepta cele mai mici critici cu privire la aceste proceduri.”
    Pentru utilizatorii privaţi de Internet, specialistul Holger Bleich nu vede nicio modalitate de protejare a intimităţii lor online în faţa serviciilor secrete: “În principiu, userii nu au nicio şansă”.

  • Incursiune în istoria vinului gălăţean

    Incursiune în istoria vinului gălăţean

    Pentru a marca Zilele Europene ale Patrimoniului, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, în colaborare cu Centrul Cultural “Dunărea de Jos” ne-au oferit o adevărată incursiune în istoria vinului gălăţean şi a câtorva biserici cu o deosebită valoare. La inedita excursie intitulată “Drumul viei şi vinului gălăţean” au luat parte peste 100 de persoane – elevi, profesori de istorie, membri ai binecunoscutului grup Blocul Þiglina, jurnalişti.

    Înviorare cu flash mob

    Am pornit la drum dimineaţa devreme, după ce o parte din Ansamblul “Doina Covurluiului” ne-a ajutat să facem înviorarea, invitându-ne să luăm parte la un flash mob – o horă veselă care ne-a încărcat bateriile şi ne-a alimentat cu voie bună. După horă, reprezentanţii CCDJ au oferit broşuri informative şi diferite materiale. Astfel, drumul până la prima oprire, localitatea Iveşti, care părea a fi unul lung, a trecut pe nesimţite datorită informaţiilor şi explicaţiilor de natură istorică în legătură cu locurile pe care le observam, oferite de directorul Muzeului de Istorie, Cristian Căldăraru, participant şi el la acţiune.

    Vinul premiat de Iveşti

    Primul obiectiv din listă a fost vizitarea cramei din Iveşti, una cu o importantă încărcătură istorică. Aspectul exterior a acesteia ne-a lăsat fără grai, deoarece clădirea semăna cu o vilă veche, ce ascunde numeroase secrete. Crama poartă denumirea “General Eremia Grigorescu” şi a fost construită între anii 1914 şi 1916 de un om al culturii, Hector D. Economos. După moartea acestuia, în anul 1924, domeniul este împărţit şi o parte ajunge în proprietatea Elenei Negropontes, soţia generalului Ieremia Grigorescu şi cumnata lui Economos. După anul 1945, plantaţiile de stat devin proprietate a statului, iar după 1989, acestea sunt retrocedate celor cărora le aparţin de drept.

    “Crama, ca istorie, este mai veche decât perioada în care a trăit gen. Ieremia Grigorescu. Ea nu este funcţională şi momentan se află în reparaţii. Sperăm ca în luna octombrie să reuşim să vorbim cu proprietara pentru a o reabilita şi pentru a reda circuitului această frumoasă clădire”, ne-a explicat Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene pentru Cultură.

    Crama ne-a întâmpinat cu numeroase plăci vechi agăţate pe pereţi, care ofereau informaţii cu privire la clasificarea vinurilor şi a caracteristicilor acestora. De asemenea, am putut remarca una, realizată într-un mod artistic şi pe care era scrisă binecunoscuta zicală “In vino veritas”. Bineînţeles, aşa cum era de aşteptat, nu au lipsit butoaiele imense amplasate la subsolul întunecat, uimindu-ne cu măreţia lor.

    Administratorul cramei susţine că ar dori să fie încheiat un parteneriat între autorităţile din Iveşti şi cele din Galaţi, pentru a putea atrage fonduri europene în vederea refacerii obiectivului. Vinurile produse în Iveşti, Băbească neagră şi Fetească Albă, au fost, de multe ori, premiate la nivel naţional şi internaţional.

    Nicoreştiul, plin de obiective de o mare valoare istorică

    Mai departe, am mers spre Nicoreşti, unde aveam să vizităm o serie de obiective de o mare importanţă locală. Prima oprire în Nicoreşti a fost la Biserica “Sf.Nicolae” (Banu), care a fost construiră în anul 1800. Ceea ce ne-a furat ochii a fost zidul de incintă, o construcţie deosebită, care ne asigura, prin măreţie, că apără ceva cu adevărat important. Această biserică este singura înconjurată de zid care încă se păstrează întreg. Mai multe detalii ne-a oferit şi primarul Nicoreştiului, Ionel Boghiu.

    “Zidul care înconjoară biserica este din timpul lui Ştefan cel Mare. Din ce ne spun documentele pe care le avem, biserica a fost construită în urmă cu 200 de ani. Ce are deosebit este catapeteasma, de care nu se poate atinge niciun pictor, fără o aprobare de la Bucureşti, dacă ar fi cazul. Aici avem o pictură deosebită”, a explicat primarul.

    De asemenea, Marius Mitrof ne-a explicat de unde vine şi numele de Banu a bisericii.

    “Biserica este ctitorită de banul Nicolae, un grec venit împreună cu domnitorul Alexandru Moruzzi. Zidul de incită s-a păstrat foarte frumos şi ar fi fost foarte bine dacă s-ar fi păstrat şi la Biserica “Sf.Precista” din Galaţi. “

    Răcoarea şi întunericul ne-au întâmpinat la intrarea bisericii, după care am rămas fără grai la vederea catapetesmei, care avea o pictură deosebită, păstrată foarte bine chiar şi după 200 de ani. Aceasta nu a fost prima biserică pe care am vizitat-o la Nicoreşti. Cea de-a doua a fost Biserica “Naşterea Maicii Domnului” (Negustori), zidită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi care deţine elemente specifice arhitecturii religioase moldoveneşti. Mai multe despre istoria acestei biserici ne-a spus părintele Daniel Andreuţă.

    “Nu avem date care să certifice construirea bisericii, decât după 1700, mai precis 1780, când am găsit ceva documente privitoare la ridicarea acestei biserici. A fost poreclită “Negustori”, după numele celor care au zidit-o, breasla negustorilor”, ne-a spus părintele.

    Tot în Nicoreşti am vizitat şi biserica “Adormirea Maicii Domnului” (Serdaru), a cărei construcţie stă la baza unei legende. Aşa cum am aflat de la Marius Mitrof, legenda spune că biserica a fost construită de serdarul Manolache Ghelţu, care s-a îndrăgostit de o ţigancă din Toflea. Soţia lui a aflat şi din această cauză s-a îmbolnăvit de inimă rea, spunându-i apoi că nu se va vindeca decât dacă va ridica o biserică închinată Maicii Domnului.

    Crama din Nicoreşti, o îmbinare între tradiţie şi modernism

    Deoarece excursia a fost organizată sub egida “Drumul viei şi vinului gălăţean”, nu puteam pleca fără să vizităm crama din Nicoreşti. Aici, crama are o tehnoligie modernă, aflată la suprafaţă, care deţine zeci de cisterne ce conţin mii de litri de vin şi o tehnologie veche, aflată la sub 12 metri adâncime, unde sunt zeci de butoaie tradiţionale. Am avut ocazia de a afla de la administratorul cramei Eduard Ghiorghiţă despre linia de producţie, de ambalare, precum şi despre modul tradiţional de a obţine vinul. Ba mai mult decât atât, am şi gustat din Băbeasca de Nicoreşti şi din aromaţii struguri de pe domeniile cu acelaşi nume.

    Încheierea excursiei a constat într-o vizită la Mănăstirea Buciumeni, care ne-a oferit ocazia să ne liniştim sufletul şi să ne regăsim.

  • Un maraton pe drumul viei şi al vinului gălăţean

    Ca în fiecare an, de Zilele Europene ale Patrimoniului, sărbătorite în luna septembrie, şi oraşul nostru organizează diferite acţiuni culturale, menite să se alăture acestui eveniment de o mare anvergură şi să promoveze patrimoniul gălăţean. Astfel, pentru a marca cea de-a XXI-a ediţie a ZEP, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu, în colaborare cu Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, organizează sâmbătă, 21 septembrie, o activitate mai amplă, intitulată „Drumul viei şi al vinului gălăţean”, care presupune vizitarea unor crame şi monumente istorice importante din Nicoreşti, Iveşti şi Buciumeni. Conform spuselor directorului Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, Cătălin Negoiţă, organizatorii s-au gândit dacă este înţelept să fie derulat în continuare acest proiect, pus la punct înaintea evenimentelor tragice cauzate de inundaţiile din judeţ. Aceştia au decis ca activitatea să aibă loc, deoarece este una de mare anvergură desfăşurată la nivel internaţional şi merită derulată. În această mică excursie vor merge elevi şi alţi invitaţi ai organizatorilor.

    „Tema aleasă şi venită de la Uniunea Europeană este vitucultura şi pomicultura, ca oglindă a patrimoniului naţional. Pentru că Galaţiul este un judeţ cu tradiţie în viticultură, încă din Antichitate, dar mai ales din Evul Mediu, de ce nu am avea şi noi un drum al viei şi al vinului? Deoarece în Galaţi se practică viticultura pe scară largă şi nu putem acoperi întreaga zonă într-o singură zi, vom merge doar pe un segment. Acest segment se referă la partea de vest  judeţului. Vom face un traseu destul de lung, un drum maraton, unde vom încerca să acoperim Iveşti, Nicoreşti şi Buciumeni. Ne vom opri la obiectivele monument istoric, unde elevii şi cei invitaţi se vor bucura de ele. Toată acţiunea va dura aproximativ 12 ore”, a explicat Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, sufletul acestui proiect.

    De asemenea, în dimineaţa plecării în această excursie, Centrul Cultural “Dunărea de Jos” va organiza un flashmob – ansamblul “Doina Covurluiului” va pregăti o horă tradiţională, la care vor fi antrenaţi toţi participanţii la Drumul vinului şi al viei.