word-monitor

Tag: ANAF

  • România a colectat doar 58% din TVA în perioada 2000-2011

    România a colectat doar 58% din taxa de valoarea adăugată (TVA) în perioada 2000 – 2011, fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) şi la mare distanţă de media europeană – 83%, potrivit unui raport al Comisiei Europene din iulie 2013, menţionat joi de Daniel Anghel, partener la firma de consultanţă fiscală PwC. „Decalajul de colectare în domeniul TVA la nivelul statelor membre în intervalul 2000-2011 este semnificativ, România situându-se la 42%, în timp ce media europeană este 17%. Acest lucru înseamnă că România colectează numai 58% din totalul potenţialului TVA de colectat la bugetul statului. În practică, această lipsă de colectare se transformă în faptul că mulţi contribuabili sunt vizitaţi de foarte multe echipe de inspecţii fiscale tocmai pentru a recupera acest decalaj din perspectiva TVA şi al colectării la bugetul statului”, a afirmat Daniel Anghel.

    România se situează pe ultimul loc în UE la eficienţa colectării TVA, alte „codaşe” fiind Grecia – colectare 70%, decalaj 30% (diferenţa dintre cât ar trebui colectat şi cât se colectează efectiv), Slovacia – colectare 72%, decalaj 28%, Italia – colectare 75% (decalaj 25%).

    Cel mai bine se situează la acest capitol Suedia, care reuşeşte să colecteze 97% din TVA (decalaj 3%) şi Olanda – 95% (decalaj 5%).

    Bulgaria se situează mult mai bine decât România, colectând 84% din TVA (decalaj 16%, conform raportului CE).

    Anghel a spus că se constată o creştere constantă a numărului solicitărilor de rambursare a TVA, a fenomenului de evaziune fiscală, dar şi un grad redus de colectare a veniturilor la bugetul statului, ceea ce a condus la blocarea rambursărilor de TVA de către stat.

    Situaţia negativă privind rambursările de TVA a rămas similară cu cea din 2012, aproximativ 50% din totalul deconturilor de TVA depuse spre soluţionare fiind întârziate, a precizat reprezentantul PwC, care a apreciat că va creşte numărul de controale fiscale, având în vedere deficitul de colectare la TVA.

    „Trebuie să ţinem seama că taxele şi impozitele indirecte reprezintă cel mai important procent la bugetul statului din perspectiva colectării veniturilor fiscale, între 47% şi 50%, de aceea vedem în toată Europa şi nu numai o înclinare a balanţei în favoarea taxelor indirecte comparativ cu cele directe”, a mai spus Anghel.

    Gradul de conformare voluntară a contribuabililor a crescut cu 1% în 2013 faţă de 2012, arată datele ANAF, menţionate de PwC.

  • Autoritatea vamală introduce măsuri speciale de control al bagajelor personale

    Autoritatea vamală introduce, începând din 15 noiembrie, măsuri speciale de efectuare a controlului vamal asupra bagajelor personale, la frontiera cu Serbia, Ucraina şi Republica Moldova (frontiera externă a Uniunii Europene), potrivit unui comunicat al Direcţiei Generale a Vămilor (DGV).
    “Începând cu data de 15 noiembrie 2013, la frontierele externe ale comunităţii europene (Serbia, Ucraina şi Republica Moldova), se vor aplica instrucţiuni speciale de efectuare a controlului vamal asupra următoarelor bunuri introduse de către călători, pe teritoriul României, în bagajele personale: produse din tutun, băuturi alcoolice, carburant, flori şi plante de ornament, ulei de floarea soarelui, zahăr rafinat, făină, tărâţe, fructe şi legume proaspete. Aceste instrucţiuni se vor aplica în fază pilot începând cu data de 1 noiembrie 2013 la Biroul vamal Sighet’, precizează comunicatul DGV.
    Instrucţiunile au la bază utilizarea unei aplicaţii informatice care permite autorităţii vamale identificarea cazurilor în care anumiţi călători introduc în mod frecvent în România cantităţi semnificative de produse de genul celor menţionate, pe care le declară a fi destinate consumului personal şi pe care apoi le comercializează pe piaţa neagră.
    În acest sens, călătorii trebuie să declare în scris bunurile conţinute în bagajele personale prin completarea “Declaraţiei de bunuri fără caracter comercial’, pusă la dispoziţie gratuit de birourile vamale.
    Aceste instrucţiuni au fost elaborate de Direcţia Generală a Vămilor şi aprobate de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală ca urmare a constatărilor făcute de autoritatea vamală cu ocazia acţiunilor de control desfăşurate în luna septembrie a acestui an, cu privire la mărfurile introduse în ţară de călători, care prin valorificarea lor pe piaţa neagră, conduc la evaziune fiscală şi indirect, la afectarea producţiei interne de astfel de mărfuri, se arată în comunicatul DGV.

  • Evaziune şi spălare de bani de peste un milion de lei

    Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi l-au trimis în judecată pe Constantinescu Dumitrache pentru evaziune fiscală (două fapte) şi spălare de bani. Din rechizitoriu reiese că, în perioada ianuarie 2006 – decembrie 2010, în calitate de asociat unic şi administrator al unei societăţi comerciale, bărbatul a constituit în contabilitate sume de bani mai mari faţă de cele pe care le-a  declarat organelor fiscale  ca fiind datorate cu titlu de taxă pe valoare adăugată, impozit pe venit, contribuţii cu reţinere la sursă, prejudiciind, astfel, bugetul general consolidat cu suma de 1.232.181 lei (bază, dobânzi şi penalităţi). În aceeaşi perioadă şi în aceeaşi calitate, Constantinescu Dumitrache a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii operaţiuni comerciale nereale derulate cu societăţi comerciale fictive, radiate sau care nu le recunosc, prejudiciind bugetul general consolidat al statului cu suma de 1.133.346 lei (bază, dobânzi şi penalităţi).

     

    Măsuri asigurătorii asupra conturilor firmei

    De asemenea, în calitate de asociat unic şi administrator al societăţii, în perioada 2006 – 2010, gălăţeanul a folosit mai multe sume de bani, ştiind că provin din evaziune fiscală. În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit măsuri asiguratorii asupra sumei de 395.685 lei, aparţinând societăţii administrate de evazionist. Statul prin ANAF şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice s-a constituit parte civilă în proces, dar rămâne de văzut dacă mai poate recupera prejudiciul. Şi asta pentru că firma lui Constantinescu Dumitrache, SC Internaţional Protect Security SRL Galaţi, se află deja în proces de lichidare judiciară. Dacă va fi găsit vinovat, Constantinescu Dumitrache riscă să stea după gratii până la opt ani.

  • 10 ani de închisoare pentru protagonistul afacerii „Nicon”

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat ieri dosarul „Nicon”, hotărând că pedepsele aplicate de Curtea de Apel Galaţi sunt pe măsura faptelor. Petro Nicon, Valentin Nicon, Dan Marinescu, Florin Simion şi Adriana Iordache au fost condamnaţi iniţial de Tribunalul Galaţi pentru spălare de bani şi evaziune fiscală la pedepse cuprinse între cinci şi şapte ani de închisoare, pentru ca judecătorii Curţii de Apel Galaţi să decidă majorarea substanţială a pedepsei în cazul principalului acuzat din acest dosar. Grupul infracţional condus de Petro Nicon a pus pe picioare una dintre cele mai profitabile afaceri de ţepuire a statului român din ultimii 20 de ani. Bărbatul a înfiinţat societatea Gasequip SRL Galaţi, ce folosea drept paravan pentru afacerile sale clandestine cu combustibil. Gruparea cumpăra uleiuri minerale de pe piaţă şi apoi le transforma în benzină şi motorină, pe care le vindea fără să mai plătească accizele şi celelalte taxe către stat. În „afacere” au intrat şi administratorii unor firme precum Arlati e Rava şi Bravoly Oil.

    Despăgubiri de aproape 4,5 milioane de lei către ANAF

    Produsele erau fabricate din amestecurile amintite într-un depozit din comuna Traian, satul Traian, judeţul Brăila, şi erau facturate către SC Nykon & Multex SRL Carcaliu – Tulcea, societate care le vindea mai departe către diferite societăţi cointeresate ori direct prin cele două staţii de vânzare a carburanţilor din Cerna şi Slava Cercheză, din judeţul Tulcea. Judecătorii i-au menţinut pedeapsa iniţială de 7 ani de închisoare lui Petro Nicon, dar au stabilit ca sancţiunea penală să fie cumulată cu alţi trei ani de închisoare, pe care protagonistul afacerii „Nicon” îi primise într-un alt dosar şi care fusese graţiată condiţionat. Magistraţii au stabilit şi ca Petro Nicon, Dan Marinescu şi Valentin Nicon, pe ultimul în solidar cu SC Nykon & Multex SRL Galaţi, să plătească despăgubiri civile de 2.432.578 lei către ANAF Galaţi, urmând ca Nicon Petro şi Iordache Adriana, dar şi SC Gasequip SRL Galaţi, să achite 1.439.667 lei tot către ANAF. Un alt inculpat din dosar, Simion Florin, a fost obligat alături de Petro Nicon la plata de despăgubiri civile în cuantum de 648.753 lei către ANAF Brăila.

  • Finanţele gălăţene, la ora bilanţului

    La câteva zile după ce în mass-media au apărut informaţii legate de posibilitatea schimbării din funcţie a 28 şefi ai administraţiilor publice judeţene fiscale, pe listă fiind nominalizat şi Galaţiul, motivele invocate fiind nivelul redus de încasări şi gradul mare al evaziunii fiscale, conducerea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi a prezentat o serie de date legate de activitatea aferentă lunii septembrie. Astfel, încasările realizate de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi la bugetul general consolidat în cursul lunii septembrie se ridică la valoarea de 630.239.327 lei, ceea ce reprezintă 100,25% faţă de programul transmis de la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, susţine conducerea instituţiei, prin vocea purtătorului de cuvânt George Marinescu.

    Directorul General DGRFP Galaţi, Eugen Ciorici, a declarat că „În ciuda dificultăţilor legate de prima lună de funcţionare a organelor fiscale în noua structură regională, planul de încasări a fost realizat. Am însă nemulţumiri legate de activitatea unora dintre structurile judeţene de colectare, de la AJFP Buzău şi de la AJFP Galaţi, dar şi de inspecţie fiscală, de la AJFP Tulcea şi AJFP Constanţa, cu menţiunea că nivelul total al încasărilor a fost ridicat, în unele judeţe – până la realizarea efectivă a programului total de încasări – de rezultatele activităţii vamale. Strict legat de această din urmă componentă a structurii fiscale regionale, nu aş dori încă să mă pronunţ, până nu voi avea o analiză pe fiecare birou vamal în parte şi a condiţiilor efective în care s-a desfăşurat această activitate”. Cea mai mare valoare a încasărilor înregistrate în cursul lunii septembrie a fost la nivelul Agenţiei Judeţene Fiscale Publice Constanţa, care a colectat 231.376.757 lei, realizând planul de încasări în procent de 99,97%, pe locul doi situându-se Agenţia Judeţeană a Finaţelor Publice Galaţi, care a colectat suma de 132.855.386 lei, realizând planul de încasări în procent de 99,56%. Ar fi fost interesant de văzut care a fost evoluţia programului de încasări în ultimele 3 luni ale acestui an şi mai ales în ceea ce priveşte gradul de colectare al TVA, cum la fel de interesant ar fi fost să se prezinte o analiză a încasărilor comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

  • Ordonanţă de urgenţă privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

    Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri ordonanţa de urgenţă privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
    “Prin adoptarea Codului insolvenţei, domnul ministru al Justiţiei a lucrat mult la el, vreau să lovim exact unde avem probleme cu evaziunea fiscală: firme care intră în insolvenţă doar pentru a nu-şi plăti datoriile. Nu au nicio problemă, dar e mai uşor să nu plăteşti datorii, ci să dai lecţii la alţii. Dacă trei companii din acelaşi domeniu plătesc taxele şi una fraudează şi nu-şi plăteşte taxele, evident că aceea este avantajată. Vreau (…) să dăm un semnal foarte clar: cei care intră în insolvenţă doar ca să nu-şi plătească taxe la stat aceia se duc în faliment, direct. Nu-i mai protejăm. Pe cei care au probleme, (…) aşa cum se întâmplă în toate ţările civilizate, îi ajutăm să se restructureze”, a spus Victor Ponta.
    În context, el a arătat că există probleme pe partea de încasări la buget, lucru datorat şi reorganizării ANAF.
    Ordonanţa prevede procedurile de pre-insolvenţă şi insolvenţă şi a fost dezbătută în primă lectură de către Guvern, la începutul lunii septembrie.
    Conform acesteia, debitorii vor putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă au o datorie mai mare de 40.000 de lei, nu indiferent de sumă, ca în prezent.
    De asemenea, în sensul asigurării echilibrului intereselor, noul Cod al insolvenţei prevede egalizarea regimului deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

  • Doar persoanele care intră în procedura de verificare fiscală trebuie să depună declaraţia de avere

    Declaraţia de avere va trebui depusă numai de către persoanele fizice pentru care există elemente serioase care să conducă la suspiciunea de evaziune fiscală şi care intră în procedura de verificare fiscală, a declarat luni pentru AGERPRES secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Dan Manolescu.
    „Deşi Ministerul Finanţelor a dat comunicat oficial, deşi eu personal le-am spus jurnaliştilor care m-au sunat, şi vreau să vă spun că am răspuns tuturor solicitărilor, că nu toţi românii trebuie să depună declaraţii de avere, văd că, în continuare în mass-media, apar mesaje prin care oamenii sunt informaţi greşit şi prin care li se spune că o să depună declaraţii de avere din 2014. (…) Doar persoanele fizice care intră în procedura de verificare fiscală vor trebui să depună acea declaraţie. Mai mult decât atât, nu se pune problema ca o persoană să intre în această procedură, iar Fiscul să îi ceară să depună o astfel de declaraţie dacă vecinul de bloc vine la ANAF să spună că acea persoană a cumpărat o maşină de spălat şi un televizor şi i se pare lui că nu avea cum să le achiziţioneze din salariu. Nu trebuie să ducem în derizoriu o problemă atât de importantă cum este lupta împotriva evaziunii. (…) Aici este vorba de persoane suspectate de evaziune fiscală, de elemente serioase care să conducă la suspiciunea de evaziune fiscală. Vorbim despre diferenţe dintre venituri şi cheltuieli din care să rezulte că, de exemplu, o persoană care a câştigat, să zicem, un salariu lunar de 2.000 de lei anul trecut şi-a achiziţionat două case şi o maşină de lux. Atunci, în prima fază, îl întrebăm cum a obţinut acele bunuri şi dacă nu poate oferi o explicaţie plauzibilă şi uşor de demostrat, de-abia apoi intră în procedura de verificare fiscală propriu zisă şi trebuie să depună o declaraţie de patrimoniu şi venituri, la cererea Fiscului”, a precizat Manolescu.
    Oficialul MFP a menţionat că procedura de verificare fiscală a fost reglementată încă din 2010, iar acum doar a fost aprobat conţinutul unui formular astfel încât să existe o abordare unitară şi toate persoanele verificate să ofere acelaşi tip de informaţii.
    „Această procedură de verificare fiscală a fost reglementată încă din 2010. Nu am auzit ca în tot acest timp Fiscul să bată la uşa oamenilor care îşi văd de treabă. Ne-am concentrat eforturile pe marile cazuri de evaziune fiscală. Până acum, inspectorii de la ANAF care verificau persoanele fizice ce prezentau un grad ridicat de risc, încercau să obţină în cadrul verificărilor informaţii despre ce bunuri deţin şi cum le-au obţinut. Acum nu am făcut decât să aprobăm conţinutul unui formular astfel încât să existe o abordare unitară şi toate persoanele verificate să ofere acelaşi tip de informaţii. Practic nu s-a schimbat nimic, ci doar am stabilit exact ce informaţii trebuie obţinute”, a mai spus secretarul de stat.
    În proiectul de Ordin publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor, în data de 26.08.2013, se aprobă modelul declaraţiei de patrimoniu şi de venituri, precum şi elementele de patrimoniu şi de venituri ce trebuie declarate de persoana fizică supusă verificării situaţiei fiscale personale. Procedura de verificare a persoanelor fizice este deja prevăzută în Codul de procedură fiscală, la Capitolul 3, Art. 109^1 – Reguli privind verificarea persoanelor fizice iar proiectul de Ordin nu face decât să definească conţinutul şi modelul propriu zis al declaraţiei de patrimoniu, arăta, recent, Ministerul Finanţelor.
    Potrivit proiectului de act normativ, elementele de patrimoniu care se declară de către persoana fizică supusă verificării situaţiei fiscale personale sunt următoarele: bunuri imobile (terenuri, clădiri, alte bunuri imobile); bunuri mobile (mijloace de transport (terestre/navale/aeriene înmatriculate/înregistrate, potrivit legii); bunuri sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de cult, colecţii de artă şi numismatică, antichităţi, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal, a căror valoare de achiziţie însumată depăşeşte 15.000 lei; animale, inclusiv animale de rasă sau care participă la competiţii/curse, a căror valoare însumată depăşeşte 15.000 lei), active financiare (conturi şi depozite bancare, fonduri de investiţii, forme echivalente de economisire şi investire; plasamente, investiţii directe şi împrumuturi acordate) alte bunuri, titluri şi/sau deţineri a căror valoare individuală depăşeşte 10.000 lei; poliţe de asigurare, cu excepţia asigurărilor de răspundere civilă auto; cheltuieli (cheltuieli personale sau cheltuieli cu persoanele aflate în întreţinere); datorii.
    Elementele de venituri care se declară de către persoana fizică supusă verificării situaţiei fiscale personale sunt următoarele:
    venituri realizate pentru care se aplică regimul de reţinere la sursă a impozitului; venituri realizate care nu sunt impozabile; venituri scutite de impozit, potrivit legii.
    Termenul de depunere a declaraţiei este de 60 de zile, în situaţia în care solicitarea are loc odată cu comunicarea avizului de verificare fiscală, sau în termen de 15 zile dacă solicitarea are loc în timpul verificării situaţiei fiscale personale.
    Nerespectarea obligaţiei de depunere a formularului Declaraţie de patrimoniu şi de venituri constituie contravenţie conform dispoziţiilor art. 219 alin.(1) lit. s) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 şi se sancţionează, conform dispoziţiilor art. 219 alin. (2) lit. i) din acelaşi act normativ, cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei.

  • Persoanele fizice vor plăti accize pentru vehiculele, iahturile şi ambarcaţiunile de agrement cu motoare de peste 100 CP

    Persoanele fizice vor plăti accize pentru vehiculele, iahturile şi ambarcaţiunile de agrement cu motoare de peste 100 CP

    Persoanele fizice au fost introduse în categoria plătitorilor de accize pentru vehiculele, iahturile precum şi pentru alte nave şi ambarcaţiuni pentru agrement cu motoare de peste 100 cai putere, conform unei Ordonanţe privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, adoptate marţi de Executiv.

    În nota de fundamentare a actului normativ, Ministerul Finanţelor precizează că se vor introduce şi motoarele cu capacitate de peste 100 CP destinate iahturilor şi altor nave şi ambarcaţiuni pentru agrement în sfera de aplicare a accizelor nearmonizate având în vedere faptul că motoarele navelor nu sunt întotdeauna integrate ambarcaţiunilor. Astfel, prin taxarea acestor motoare se asigură atingerea scopului urmărit prin introducerea acestor taxe de consum, arăta MFP.

    Potrivit Executivului, prin această Ordonanţă se reglementează unele aspecte care nu erau clarificate în legislaţia fiscală.

    Pe de altă parte, ordonanţa creează cadrul legal care permite contribuabililor care obţin venituri din activităţi agricole să achite impozitul şi contribuţiile aferente acestor venituri la organul fiscal din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale corespunzătoare localităţii în care aceştia îşi au domiciliul fiscal.

    „Această posibilitate vizează situaţia în care în localitate nu există o unitate teritorială a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi are ca scop diminuarea cheltuielilor de conformare pe care trebuie să le suporte contribuabilul pentru a-şi îndeplini obligaţiile de plată. Se evită, astfel, deplasarea contribuabililor în cauză pe distanţe foarte mari până la unităţile administraţiilor finanţelor publice la care sunt înregistraţi ca plătitori de impozit şi contribuţii aferente veniturilor din activităţi agricole”, preciza Ministerul Finanţelor în nota de fundamentare a actului normativ.

    De asemenea, pentru a rezulta cu claritate că taxarea inversă se aplică şi în situaţia tranzacţiilor realizate pe Piaţa pentru Ziua Următoare şi pe Piaţa Intrazilnică de energie electrică, se impune menţionarea distinctă a fiecărei categorii de comercianţi persoane impozabile care vor intra sub incidenţa acestei măsuri.

    Ordonanţa mai are în vedere asigurarea cadrului legal care permite restituirea accizelor şi pentru produsele nou introduse în sfera de aplicare a accizelor nearmonizate.

  • Scenariu pentru 2014: indexarea pensiilor cu 4% şi creşterea fondului de salarii cu 3%

    Scenariu pentru 2014: indexarea pensiilor cu 4% şi creşterea fondului de salarii cu 3%

    Scenariul de bază al bugetului pe 2014 include continuarea indexării pensiilor cu 4% şi creşterea fondului de salarii în sectorul public cu 3%, a declarat joi ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.
    „Avem o schiţă a bugetului pe 2014, un scenariu de bază, de lucru, care include continuarea indexării pensiilor cu 4% şi creşterea fondului de salarii total cu aproximativ rata inflaţiei, cu circa 3%. În interiorul acestei creşteri însă, majoritatea se duce pe plata hotărârilor judecătoreşti definitive. Când s-au tăiat salariile cu 25%, mulţi bugetari au dat statul în judecată, au şi câştigat şi apoi s-a dat o ordonanţă în 2011 care a eşalonat plata acestor drepturi câştigate în instanţă, în 2012 – 5% din suma totală datorată, în 2013 – 10%, iar anul viitor – 25%, circa două miliarde de lei”, a spus Liviu Voinea.
    Ministrul delegat pentru buget s-a referit şi la condiţiile care fac posibilă reducerea la 12% a cotei unice de impozitare.
    „Fie creşte colectarea semnificativ, prin reorganizarea ANAF, fie găsim alte surse de venituri la buget, fie se taie din altă parte, ca să se acopere pierderea de venituri din astfel de măsuri de stimulare fiscală”, a afirmat Liviu Voinea.

  • Oţelul, fără soluţii viabile pe banca de rezerve

    Partida cu Petrolul, scor final 1-2, a readus în discuţie campania de transferări făcută în această vară. Din cauza problemelor cu ANAF-ul, care au dus la sechestru şi conturi blocate, Oţelul nu a putut face transferuri decât pe ultima sută de metri. Mai mult chiar, l-am pierdut şi pe Benga, transferat la Petrolul după începerea campionatului. Lucrurile au mers foarte bine pentru roş-alb-albaştri vreo 38 de minute, dar accidentarea lui Costin, marcatorul golului din min. 20 a dat totul peste cap. Fără soluţii pentru postul de fundaş central pe banca de rezerve, antrenorul Ionuţ Badea l-a introdus pe Milea la mijloc şi l-a retras pe Filip în centrul defensivei. Soluţia a fost necâştigătoare, reduta s-a clătinat şi a cedat cu trei minute când Hamza ne-a lăsat fără puncte.

    Neagu, pariul lui Piţurcă

    Supărarea înfrângerii a mai fost atenuată la final. Selecţionerul Victor Piţurcă l-a convocat pe oţelarul Ionuţ Neagu la Naţională pentru amicalul cu Slovacia, programat miercuri de la ora 21.00 pe Arena Naţională. De remarcat faptul că mijlocaşul gălăţean de 23 de ani a îmbrăcat de trei ori tricoul Naţionalei de seniori, toate în amicale: cu Grecia (scor 3-1), cu Turmekistan (4-0), cu Uruguay (1-1).

    Declaraţii:

    Narcis Răducan – director general Oţelul Galaţi: „Am pierdut pentru a doua oară pe final de meci, după înfrângerea de la Tg. Jiu. Dacă în primele două etape, lucrurile au stat exact invers, de data aceasta nu ne-am mai putut concentra. În plus, calitatea adversarului a făcut în aşa fel încât n-am mai putut câştiga niciun punct. La cum s-a terminat partida, era bun şi un egal. Am zis, încă de la pauză, că trebuie să avem noroc pentru a nu pierde această partidă. Jocul ducea spre un astfel de deznodământ. Când ai ocazii, precum ale noastre, în faţa unui adversar mai bun, trebuie să marchezi. Noi n-am făcut-o şi am pierdut!”

    Ionuţ Badea – antrenor Oţelul Galaţi: „N-am reuşit să câştigăm astăzi, deşi am avut unele momente în care am controlat jocul. Un moment decisiv al partidei a fost accidentarea lui Sergiu Costin, iar reprofilarea lui Filip nu a dat rezultatul scontat. Nu am dat dovadă de maturitate. Suntem o echipă încă în reconstrucţie şi trebuie să avem răbdare. Nu vreau să invoc căldura, dar jocul a fost influenţat şi de acest aspect”.

    Cosmin Contra, antrenor Petrolul Ploieşti: “Am suferit în prima repriză din cauza căldurii, aproape ne-am sufocat. Nu este posibil să fim programaţi la ora 17.00. Trebuie să trag un semnal de alarmă. Dacă tot ne laudă performanţa, cei de la LPF şi de la televiziuni trebuie să ne respecte. Per ansamblu am dominat jocul şi pot spune că am meritat victoria.”