word-monitor

Tag: activitate fizica

  • Mersul pe jos reduce riscul de a dezvolta cancer mamar, în rândul femeilor de peste 50 de ani

    Femeile care merg pe jos în fiecare zi au mai puţine şanse de a suferi de cancer mamar, întrucât o plimbare în pas vioi poate reduce considerabil riscul de a dezvolta această boală, în rândul femeilor trecute de 50 de ani, se arată într-un studiu realizat de cercetătorii americiani. Astfel, potrivit dailymail.co.uk, riscul de a dezvolta cancer mamar este mai mic cu 14% în rândul femeilor care au o activitatea fizică moderată, timp de 60 de minute în fiecare zi, în comparaţie cu cele care au o viaţă sedentară.

    De asemenea, femeile care desfăşoară activităţi fizice intense au parte de protecţie dublă, iar riscul de a suferi de cancer mamar scade cu 25%. Studii anterioare au arătat beneficiile exerciţiilor fizice, dar oamenii de ştiinţă spun că acest studiu este primul care examinează avantajele mersului pe jos. Astfel, mersul pe jos ajută la îndepărtarea grăsimii corporale, care poate produce hormonii ce stimulează cancerul precum estrogenul şi insulina. Oamenii de ştiinţă de la American Cancer Society au studiat 73.615 femei aflate la postmenopauză, dintre care 4.760 au fost diagnosticate cu cancer mamar pe parcursul cercetării, care s-a desfăşurat pe o perioadă de 17 ani.

    Dintre femeile care au participat la cercetare, 47% au spus că mersul pe jos a fost singura lor activitate recreativă. De asemenea, persoanele care au mers cel puţin şapte ore pe săptămână au avut un risc cu 14% mai mic de a dezvolta cancer mamar, în comparaţie cu cele care au mers trei ore sau mai puţin pe săptămână.

    Pe de altă parte, studiul a arătat că femeile care au făcut exerciţii fizice de o intensitate sporită, timp de o oră, în fiecare zi, au avut un risc cu 25% mai mic de a dezvolta această boală în comparaţie cu femeile mai puţin active. “Orice activitate care ajută la creşterea pulsului reduce riscurile îmbolnăvirii, astfel că mersul pe jos este un mijloc ieftin şi gratuit de a fi activ”, a spus dr. Hannah Bridges, de la Breakthrough Breast Cancer, potrivit sursei citate.

    În acest context, cercetătorii spun că promovarea mersului pe jos poate fi un mijloc bun de a stimula femeile să fie mai active.

  • 10 activităţi cotidiene care te omoară încet, dar sigur

    Cu toţii vrem să avem vieţi lungi şi sănătoase, dar cu toate acestea, în programul nostru zilnic sunt incluse multe pericole care ne pot afecta. Mai jos veţi găsi o listă cu doar câteva din multitudinea de activităţi zilnice care ne pot scurta durata de viaţă fără ca noi să ştim.

    1. Statul pe scaun

    Veste proastă pentru persoanele care lucrează în birouri: chiar dacă faceţi exerciţii fizice regulate, nu puteţi compensa problemele cauzate de statul pe scaun pentru perioade lungi de timp. Un studiu publicat în 2012 estima că indivizii care reduc perioada de stat pe scaun la mai puţin de 3 ore pe zi îşi prelungesc speranţa de viaţă cu 2 ani.

    2. Prea mult somn

    Desigur, somnul insuficient ne afectează sănătatea (şi, în plus, ne creşte şansele de a ne îngrăşa), dar şi prea mult somn poate fi la fel de dăunător. O analiză a mai multor studii de a indicat că oamenii care dorm mai mult de 9 ore pe noapte au un risc de dezvoltare a bolilor de inimă cu 41% mai mare, comparativ cu cei care dorm 8 ore pe noapte.

    3. Statul în faţa unui ecran

    O cercetare publicată în American College of Cardiology sugerează că atunci când stăm mai mult de 4 ore pe zi în faţa unui ecran ne putem creşte riscul de atac cerebral sau infarct cu 113%. Un alt studiu, publicat în BMJ Open estimează că reducerea timpului petrecut în faţa computerului sau a televizorului la mai puţin de 2 ore pe zi poate adăuga cel puţin 1,4 ani la speranţa de viaţă a individului.

    4. Administrarea medicamentelor pentru boli care nu ne ameninţă viaţa

    Medicamentele pentru insomnie sau anxietate pot scurta viaţa. Într-un studiu realizat pe o perioadă de 12 ani, oamenii care nu luau astfel de medicamente aveau o rată a mortalităţii mai mică cu 5 procente, comparativ cu persoanele care urmau tratamente pentru boli care nu le puneau în pericol viaţa.

    5. Lipsa simţului umorului

    Râsul ne aduce o listă lungă de beneficii pentru sănătate, susţin specialiştii de la Mayo Clinic. El ajută la întărirea sistemului imunitar, la reducerea nivelului de stres şi facilitează eliberarea emoţională. În plus, râsul arde calorii, aşa că nu lăsaţi să treacă nicio zi fără motive pentru care să râdeţi.

    6. Un drum lung până la serviciu

    Pe lângă faptul că drumurile lungi şi aglomerate ne ocupă foarte mult timp, ele ne pot scurta viaţa. O lucrare prezentată la Association of American Geographers sugerează că oamenii care fac mai mult de 30 de minute până la locul de muncă mor mai repede, comparativ cu restul care ajung la serviciu într-un timp mai scurt.

    7. Stresul

    Am auzit de multe ori că stresul poate fi dăunător pentru sănătate şi pentru sistemul imunitar, dar ceea ce pare şi mai interesant, este faptul că el ne poate afecta ADN-ul. Comparativ cu oamenii care nu sunt stresaţi, participanţii la studiu care sufereau de stres cronic aveau telomeri mai scurţi. Având în vedere că telomerii sunt markeri ai îmbătrânirii biologice care se găsesc în toate celulele şi care au rolul de a proteja cromozomii, lungimea lor redusă sugerează că genele noastre nu vor avea parte de îngrijirea potrivită şi că ele se vor degrada de-a lungul timpului.

    8. Lipsa unei vieţi sexuale

    Sexul nu numai că reduce stresul şi arde caloriile, dar are şi capacitatea de a ne prelungi viaţa. Un studiu realizat la Universitatea Duke a scos la iveală faptul că femeile care erau fericite cu viaţa lor sexuală trăiau cu aproape 8 ani mai mult. Un alt studiu, publicat în jurnalul BMJ, sugerează că bărbaţii care raportau o frecvenţă mai mare a orgasmelor aveau o reducere a mortalităţii cu 50%.

    9. O alimentaţie nesănătoasă

    Alimentele procesate, consumul ridicat de carne roşie sau lipsa alimentelor proaspete din dietă pot duce la probleme serioase de sănătate. Consumul crescut de carne roşie, de exemplu, contribuie la creşterea riscului de dezvoltare a bolilor cardiovasculare şi măreşte mortalitatea cauzată de cancer, susţine un studiu din Internal Medicine.

    10. Nesociabilitatea

    Izolarea şi singurătatea au un efect similar cu cel al stresului excesiv. Studiul intitulat  MacArthur Study of Successful Aging a demonstrat că oamenii care se considerau importanţi pentru prieteni şi familie aveau mai multe şanse de a trăi mai mult, comparativ cu restul subiecţilor.

  • Nu este niciodată prea târziu să faci mişcare

    Activitatea fizică regulată, chiar dacă este începută târziu de cei vârstnici, le-ar înmulţi cu trei şansele acestora de a „îmbătrâni sănătos”, potrivit unui studiu, relatează AFP.
    Studiind timp de opt ani un eşantion de 3.500 de persoane cu vârsta medie de 64 de ani, o echipă de cercetători britanici a arătat că cei care desfăşurau o activitate fizică regulată moderată sau viguroasă aveau de şapte ori mai multe şanse să îmbătrânească frumos decât persoanele inactive.
    Şansele erau de trei ori mai mari şi în rândul celor 10% care au desfăşurat o activitate fizică doar între 2002 şi 2010 şi au fost sedentari înainte, potrivit studiului publicat în revista de specialitate British Journal of Sports Medicine, care face parte din grupul British Medical journal (BMJ).
    La sfârşitul perioadei studiate, o persoană din cinci era considerată sănătoasă, în timp ce patru din 10 au dezvoltat o boală cronică, unul din cinci suferea de depresie sau de tulburări cognitive, iar o treime, de o dizabilitate cel puţin parţială.
    Pentru a ajunge la acest rezultat, cercetătorii, conduşi de dr. Mark Hamer, epidemiolog la University College London, a luat în considerare principalii alţi factori susceptibili de a avea un efect asupra îmbătrânirii, precum fumatul, consumul de alcool, starea civilă sau resursele financiare, precizează agenţia de presă franceză.
    Deşi nu există un consens pe acest subiect, oamenii de ştiinţă au estimat că „îmbătrânirea sănătoasă” poate fi definită prin faptul de a nu suferi de o boală cronică, tulburări cognitive „majore” sau „limitare semnificativă” a capacităţii fizice, precum şi a fi sănătos mintal.
    „Acest studiu susţine politicile de sănătate publică care încurajează vârstnicii să aibă o activitate fizică, chiar şi la o vârstă deja avansată”, concluzionează cercetătorii.