Un copil de 1 an şi 11 luni din Toflea a fost dat dispărut luni după-amiază de către bunica lui. Femeia a spus că băiatul a dispărut de la marginea unei păduri situate pe raza localităţii Toflea. Din primele verificări efectuate, poliţiştii au stabilit că minorul fusese lăsat în căruţă. Pentru căutarea copilului au fost mobilizaţi peste 40 de poliţişti din cadrul Biroului Urmăriri al Poliţiei municipiului Tecuci, posturile de poliţie limitrofe şi din cadrul Secţiei 6 Poliţie Rurală, precum şi jandarmi, poliţişti locali, pădurari şi paznici de vânătoare şi 25 de voluntari din comună. „La numai câteva ore de la sesizarea dispariţiei, copilul a fost găsit în căruţa trasă de cal, în apropierea unui canton silvic, situat la aproximativ 5 kilometri de locul dispariţiei. Minorul a fost preluat de o ambulanţă şi a fost transportat la o unitate spitalicească pentru eventuale îngrijiri medicale”, a precizat cms. Cristian Tatulici, IPJ Galaţi.
Blog
-
Accident grav pe str. Oţelarilor
Un bărbat în vârstă de 72 de ani a fost transportat de urgenţă cu un elicopter SMURD la Bucureşti după ce a suferit leziuni severe, fiind victima unui accident rutier. Bărbatul şi o fetiţă în vârstă de aproape 8 ani au traversat neregulamentar, pe strada Oţelarilor, aproape de fostul sediul al Romtelecom, şi au fost acroşaţi de un autoturism condus de o şoferoiţşă în vârstă de 32 de ani. Bătrânul a fost aruncat câţiva metri în urma impactului cu maşina şi s-a lovit puternic la cap, în timp ce fetiţa a scăpat cu leziuni minore. Un echipaj SMURD a intervenit şi a transportat fetiţa la Spitalul de Copii, unde a rămas internată, şi bătrânul la Stabilizarea Unităţii de Primiri Urgenţă a Spitalului Judeţean. Starea bătrânului este foarte gravă.
„Pacientul este transportat la Bucureţti deoarece are şi un anevrism care complică şi mai mult leziunile suferite, a precizat dr. Mihai Polinschi, directorul SAJ Galaţi. Fetiţa, în schimb, este stabilă. „Are contuzii, a fost consultată de medicii neurologi şi chirurgi dar rămâne internată, doar pentru a fi supravegheată, încă 24 de ore”, a precizat dr. Victoriţa Ştefănescu, directorul Spitalului de Copii Galaţi. Poliţiştii au început ancheta.
„Din primele cercetări reiese că a fost vorba de o traversare neregulamentară. Există două victime, un bărbat rănit grav şi un copil rănit uşor. Continuăm cercetările”, a precizat Aurelian Ropotan de la Serviciul Judeţean al Poliţiei Rutiere. Şoferiţa este cercetară pentru vătămare corporală. -
Maricel Păcuraru, urmărit penal în dosarul „Realitatea Media”
Omul de afaceri Maricel Păcuraru, asociat al lui Cozmin Guşă, a fost pus sub urmărire penală de procurorii DNA în dosarul insolvenţei Realitatea Media. După cum se ştie, Maricel Păcuraru este gălăţean, dar îşi desfăşoară activitatea, de mai mulţi ani, în special în Capitală.
“(…) Procurorii efectuează acte de urmărire penală faţă de următoarele persoane: Mirel Mircea Amariţei, Maricel Păcuraru şi Sorin Ionuţ Barbu. Din probele administrate până în prezent, s-a stabilit că cei trei învinuiţi, în cadrul procedurii insolvenţei SC Realitatea Media, au derulat acţiuni infracţionale, inclusiv prin antedatarea contractelor de cesiune, cu scopul de a prejudicia societatea respectivă”, se arată într-un comunicat al DNA.
Luni, procurorii au început urmărirea penală în acest dosar faţă de 9 persoane, printre care şi Fabian Schwartzenberg, fratele lui Elan Schwartzenberg, pentru că au derulat acţiuni infracţionale pentru influenţarea deciziilor în procedura insolvenţei, în mod direct sau prin persoane fizice ori juridice interpuse, în scopul influenţării deciziilor referitoare la SC „Realitatea Media” SA şi preluării controlului asupra acestei.
Este vorba de Fabian Schwartzenberg, Daniela Ionescu, Monica Hoffman, Adrian Radu, Adrian Marian Vîlsan, Tamara Bătrînache, Ioana Nadolu, Geraldina Neagoe, Carmen Stăncescu, acuzaţi că s-au implicat în fapte care se circumscriu infracţiunilor de spălarea banilor, complicitate la înşelăciune, bancrută frauduloasă, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sub forma complicităţii, a participaţiei improprii sau a tentativei, fals în înscrisuri sub semnătură privată.Potrivit DNA, în cursul anilor 2011 şi 2012, învinuiţii — aparent acţionari majoritari sau acţionari minoritari — au derulat acţiuni infracţionale pentru influenţarea deciziilor în cadrul procedurii insolvenţei, în mod direct sau prin persoane fizice ori juridice interpuse, în scopul influenţării deciziilor referitoare la SC Realitatea Media SA şi preluării controlului asupra acesteia.
“Scopul urmărit de fiecare dintre învinuiţii din cauză a fost asigurarea controlului asupra deciziilor luate în cursul procedurii insolvenţei, astfel încât să înscrie o sumă cât mai mare în tabelul creanţelor care determina schimbarea componenţei Comitetului Creditorilor al societăţii aflate în insolvenţă şi a numărului de membri”, susţin procurorii.DNA precizează că demersurile infracţionale au fost derulate pe două paliere.
“Pe un palier, demersurile infracţionale au fost derulate de un învinuit care, deşi avea doar calitatea de persoană interpusă, s-a erijat în patron şi a solicitat intrarea în insolvenţă. Apoi, folosindu-se de persoane juridice ori fizice interpuse, s-a erijat în creditor al SC Realitatea Media SA şi, sub pretextul finanţării acesteia, prin mărirea succesivă a creanţei (prin înscrieri de contracte de cesiune ori facturi fictive în contabilitate), a urmărit să se înscrie în tabelul definitiv al creanţelor cu 52% din totalul creanţelor şi a urmărit înstrăinarea mărcilor Realitatea Media. Potrivit probelor administrate, suma iniţială de 5.000.000 euro folosită pentru creditarea SC Realitatea Media SA provenea din evaziune fiscală sau din contracte fictive de împrumut”, se arată în comunicat.
Sursa citată menţionează că, pe un alt palier, demersurile infracţionale au fost derulate şi de alte persoane — acţionari minoritari — care, în complicitate cu persoane fizice şi persoane juridice, au falsificat, prin antedatare, contracte de cesiune, iar prin interpuşi, au înregistrat modificări fictive ale structurii acţionariatului pe care le-au depus la Oficiul Registrului Comerţului. Faptele au fost desfăşurate în acelaşi scop al obţinerii unor foloase băneşti.
Suma care face obiectul spălării de bani este de peste 1.000.000 euro. -
Oful unui gălăţean
Un cititor al ziarului ne-a semnalat una din nemulţumirile sale, şi anume faptul că ieri timp de mai bine de 8 ore, a fost întreruptă furnizarea energiei electrice fără ca locatarii să fi fost înştiinţaţi în legătură cu faptul că se execută anumite lucrări la reţea.
„Eu stau la unul din blocurile ANL din Micro 17 şi dimineaţa am văzut că nu mai avem curent electric. Am sunat la cei de la Electrica, iar aceştia mi-au zis că se execută nişte lucrări şi au anunţat într-un ziar local faptul că furnizarea energiei electrice va fi oprită. Din câte mi s-a explicat, energia electrică a fost oprită în cea mai mare parte a cartierului. Eu citesc de cele mai multe ori ziarele pe internet, deci nu aveam cum să ştiu eu şi mulţi dintre vecinii mei că se va întrerupe furnizarea energiei electrice”, ne-a spus M.A. Acesta şi-a arătat nemulţumirea faţă de modul în care cei de la Electrica Galaţi au anunţat populaţia în ceea ce priveşte faptul că vor fi efectuate lucrări.
„Eu nu înţeleg de ce nu au pus un afiş la scara blocului, aşa cum fac în celelalte cazuri când anunţă data când se citeşte contorul sau alte activităţi. Nu toată lumea cumpără ziarele; mulţi le citesc pe internet, unde nu găseşti anunţurile făcute de unele instituţii ale statului”, ne-a mai spus cititorul. -
A restituit banii turiştilor ţepuiţi, dar nu a scăpat de pedeapsă
Judecătoria Galaţi l-a condamnat recent la trei luni de închisoare cu suspendare pentru înşelăciune în formă continuată pe Ciprian Iulian Olaru, administrator al SC Bene Travel 2010 SRL Galaţi. Trei gălăţeni care apelaseră la agenţia sa de turism nu au mai plecat în voiajele dorite, dar nici nu au mai primit banii înapoi. Judecătorii l-au obligat pe administratorul agenţiei de turism să restituie şi peste 2.000 de euro, reprezentând sumele de bani plătite de clienţii săi în schimbul voiajelor neefectuate. Abia după ce dosarul a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel, Ciprian Iulian Olaru a restituit banii păgubiţilor, acesta fiind motivul pentru care instanţa nu a majorat pedeapsa aplicată iniţial. De amintit este că Judecătoria Galaţi i-a condamnat pe Ioan Olaru şi Ciprian Iulian Olaru, tată şi fiu, la câte trei ani de închisoare, dar cu suspendarea executării, tot pentru înşelăciune în formă continuată. Cei doi au ajuns în atenţia poliţiştilor după ce zeci de gălăţeni au rămas fără bani pentru că au făcut greşeala de a apela la agenţia acestora de turism ca să-şi procure bilete de avion sau de autocar pentru călătorii turistice în Europa şi America. Agenţia de turism SC Bene Travel 2010 SRL Galaţi le lua banii oamenilor, iar apoi îi anunţa că au apărut diverse probleme la companiile aeriene sau la cele de transport rutier.
Escrocherie la indigo
Escrocheria s-a derulat în perioada octombrie 2010 – septembrie 2011, iar oamenii au fost puşi în situaţii extrem de dificile. Au fost şi cazuri când biletele de avion erau valabile doar la dus, pentru ca la întoarcere călătorii să constate că trebuie să plătească din propriul buzunar biletele, al căror preţ se ridica la câteva mii de lei. Procurorii au constatat că au fost înşelate 41 de persoane, prejudiciul fiind de 8.924 de euro şi 28.208 lei. Familia Olaru nu şi-a asumat vina pentru cele întâmplate. În declaraţia dată procurorilor, Ioan Olaru a declarat că situaţia creată s-ar datora Direcţiei Generale a Finanţelor Publice. Procurorii au cerut arestarea preventivă a celor doi bărbaţi, dar Judecătoria Galaţi a decis să îi judece în libertate, iar la ultimul termen de judecată magistraţii le-au acordat timp pentru a restitui banii clienţilor, lucru care nu s-a întâmplat până acum. În final, instanţa i-a obligat să restituie sumele amintite anterior gălăţenilor ţepuiţi, dar rămâne de văzut dacă şi în acest caz vor face acelaşi lucru, ţinând cont că paguba este destul de substanţială.
-
Liberalul Mihai Manoliu vrea şefia Poliţiei Locale
Zvonul care circula de o anumită vreme, şi anume că unul din apropiaţii primarului Marius Stan, consilierul local PNL Mihai Manoliu, doreşte să fie şeful Poliţiei Locale Galaţi, s-a transformat în realitate. Astfel, după ce a pierdut şefia organizaţiei municipale a PNL Galaţi şi nu a reuşit să organizeze lucrurile astfel încât la conducerea organizaţiei să fie ales Marius Stan, acesta pierzând bătălia în favoarea senatorului Paul Ichim, consilierul local PNL Mihai Manoliu s-a înscris în cursa pentru şefia Poliţiei Locale Galaţi, unde până la ora actuală, potrivit informaţiilor noastre, concurenţa este serioasă. Mihai Manoliu ne-a confirmat că şi-a depus actele în vederea participării la concursul care va avea loc pe data de 28 octombrie, la sediul Primăriei, şi care va consta în 3 etape, şi anume selecţia dosarelor, proba scrisă şi interviul. Cei care aspiră la acest post trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: să aibă studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă, sau echivalentă, juridice, vechime în specialitatea studiilor de minimum 3 ani.
-
Semnăturile pentru grevă generală în Sănătate curg cu sutele
La Spitalul Clinic de Urgenţă Galaţi, ca şi în restul unităţilor sanitare din ţară, continuă acum trei tipuri de acţiuni legate de declanşarea unei viitoare greve generale. Marţi şi miercuri oamenii din sistemul medical vor mai purta banderole tricolore, semn că sunt în grevă japoneză. În acelaşi timp, continuă până pe data de 23 octombrie strângerea de semnătturi pentru declanşarea grevei generale de la cadrele medicale şi angajaţii din sistemul medical. Chiar în prima zi de strângere a semnăturilor, luni, 700 de persoane din unităţile sanitare gălăţene au semnat pentru grevă.
„Despre asta discutăm din septembrie, de la formarea Coaliţiei Profesioniştilor în Sănătate. Noi preluăm la sfârşitul fiecărei zile numărul de semnături strânse la nivelul judeţului Galaţi şi le trimitem la Bucureşti, unde acestea se centralizează. Deja luni seara, în prima zi în care a început strângerea semnăturilor, semnaseră 700 de oameni. După foarte multă vreme este prima dată când se simte că intenţiile Federaţiei Sanitas se corelează şi cu acelea ale celorlalţi profesionişti din sănătate. Mă refer la medici, farmacişti, medici dentişti sau psihologi. Avem aceleaşi ţinte: o finanţare corectă pentru sistem, mai multi angajaţi în spitale dar şi reîntregirea salariilor care au fost tăiate acum trei ani şi de atunci reîntregirea a fost mai mult una teoretică”, a precizat Paraschiv Sălăvăstru, preşedintele Consiliului Judeţean al Sanitas Galaţi.
Marţi dimineaţă, în doar unul dintre punctele de strângere a semnăturilor, în puţin peste o oră semnaseră 200 de persoane.
Tot în acelaşi timp cu greva japoneză şi strângerea semnăturilor în unităţile sanitare are loc şi o mişcare de protest iniţiată de Federaţia Europeană a Lucrătorilor din Sectorul Public. „Nemulţumirile lor sunt şi ale noastre. Nu mai vrem salarii tăiate, nu mai dorim fiscalitate excesivă şi nici o politică bancară care nu ajută, ci dimpotrivă, crează mari probleme în această perioadă”, a spus Carmen Vrabie, lider Sanitas la Spitalul de Urgenţă Galaţi.
Pe data de 2 noiembrie, la Bucvureşti, va avea loc un mare miting de protest al cadrelor medicale iar apoi, dacă nu se ajunge la nicio înţelegere cu Ministerul Sănătăţii, se va declanşa greva generală. -
Noi speranţe pentru bolnavii de Alzheimer
O echipă de oameni de ştiinţă a anunţat joi că a reuşit să obţină un medicament care, testat pe şoareci, contribuie la stoparea bolilor prionice (boli ce aparţin unui grup de afecţiuni progresive care atacă sistemul nervos atât la om cât şi la animale) şi ar putea avea efecte pozitive şi în cazul unor maladii precum Alzheimer şi Parkinson care evoluează după mecanisme asemănătoare, informează AFP.
Aflat încă în stadiu experimental, acest medicament blochează perturbările sistemului de apărare al creierului, perturbări care contribuie la progresia maladiilor neurodegenerative.
Multe dintre aceste maladii încep prin acumularea unei proteine invadatoare în ţesutul cerebral. Răspunsul creierului este de a activa un mecanism de apărare denumit UPR (unfolded protein response). Acest mecanism ordonă celulelor să oprească sinteza de noi proteine, astfel încât problema să nu se agraveze. Însă acumularea acestor proteine împiedică oprirea mecanismului UPR. Drept rezultat, proteinele invadatoare nu mai sunt produse, dar la fel păţesc şi proteinele normale ce sunt esenţiale pentru supravieţuirea celulelor nervoase. Neuronii încep să moară, nu sunt înlocuiţi de alţii noi, iar maladia avansează.
O echipă de cercetători britanici a publicat un material, în ultimul număr al revistei americane Science Translational Medicine, în care anunţă testarea unui medicament care acţionează asupra unui punct important al acestui mecanism — asupra enzimei denumite PERK, pentru a menţine deschisă sinteza de proteine.
Cunoscut după numele de laborator GSK2606414, acest produs este realizat de compania britanică GlaxoSmithKline. El a fost testat pe 29 de şoareci cu boli prionice, familie de boli din care face parte şi maladia Creuzfeldt-Jakob. Reacţiile observate pe aceşti şoareci au fost comparate cu un grup de şoareci de control, şoareci cu boli pionice care nu au primit acest medicament.
Oamenii de ştiinţă au observat că şoarecii trataţi astfel la 7 săptămâni după îmbolnăvire nu au manifestat pierderi de memorie în cadrul unui test de recunoaştere a unui obiect familiar, în timp ce rozătoarele tratate la 9 săptămâni după îmbolnăvire prezentau pierderi de memorie.
Şoarecii au fost ucişi şi autopsiaţi, iar în urma examinării la microscop s-a constat că nivelul de moarte neuronală la cei care au primit medicamentul era mult mai mic decât la cei care nu au primit tratamentul şi mai mic la cei care au primit medicamentul după 7 săptămâni, comparativ cu cei care l-au primit după 9 săptămâni.
Echipa de cercetători de la Universitatea din Leicester s-a declarat mulţumită de rezultatele obţinute, însă a precizat că medicamentul trebuie testat în continuare. -
România, pe ultimul loc în UE în ce priveşte media cheltuielilor de sănătate legate de cancer
Cancerul a costat în 2009 aproximativ 126 de miliarde de euro în cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, România situându-se pe ultimul loc în privinţa cheltuielilor pe locuitor, subliniază luni un studiu britanic care a ţinut cont de ponderea economică a cheltuielilor pentru sănătate, de costurile legate de absenţe, invaliditate şi de timpul consacrat îngrijirii celor apropiaţi, relatează AFP.
Cercetători de la Universitatea Oxford au încercat pentru prima dată să cuantifice întreaga pondere economică a cancerului în Uniunea Europeană.
„Cuantificarea greutăţii economice a cancerului în UE necesită, pe lângă evaluarea costurilor pentru sistemul de sănătate, o estimare a pierderilor la venituri din cauza incapacităţii de a munci (invaliditate sau moarte prematură), precum şi a îngrijirilor acordate gratuit bolnavilor de către cei apropiaţi”, explică oamenii de ştiinţă într-un articol publicat în revista britanică The Lancet.
Estimările acestora se referă la 2009, anul cel mai recent pentru care există disponibile date complete, şi se bazează pe 150 de surse diferite. Costul global al cancerului în Europa celor 27 s-a ridicat la 126 de miliarde de euro, dintre care 51 de miliarde de euro pentru cheltuieli de sănătate în sens strict.
„60% din greutatea economică se raportează la cheltuielile din afara sănătăţii, cu circa 43 de miliarde de euro pierderi în productivitate atribuite deceselor premature”, potrivit articolului.
Studiul a evaluat la 9,43 de miliarde de euro cele 83 de milioane de zile de muncă pierdute în UE ca urmare a concediilor de boală sau incapacităţii de muncă antrenate de maladia canceroasă.
Studiul contabilizează, de asemenea, cele aproximativ trei miliarde de ore de „îngrijiri” acordate bolnavilor de către prieteni şi familii cu o evaluare globală de 23,2 miliarde de euro a acestui timp consacrat de cei apropiaţi.
Cheltuielile medicale pentru cancer în cadrul UE, evaluate la 51 de miliarde de euro, reprezintă 4% din totalul cheltuielilor de sănătate în Uniune.
Din acest total, cheltuielile de spitalizare au ponderea cea mai mare (28,4 miliarde de euro), de peste două ori mai mult decât costul medicamentelor (13,6 miliarde euro).
Dacă UE acordă în medie echivalentul a 102 euro pe cetăţean pentru cheltuielile de sănătate legate de cancer, disparităţile sunt puternice de la o ţară la alta, cu 52 de euro pe persoană în România, 97 de euro în Franţa şi 171 de euro în Germania.
Cel mai mare volum al cheltuielilor legate de cancer se înregistrează în Statele Unite, subliniază studiul, cu un total de 157 de miliarde de euro (202 miliarde de dolari) în 2008, potrivit unei evaluări care exclude îngrijirile acordate de cei apropiaţi şi zilele de muncă pierdute, cu o medie de 196 de euro (225 USD) pe persoană.
Spre comparaţie, bolile cardiovasculare au un cost global mult mai ridicat, în Europa cu 195 de miliarde de euro (conform unui alt studiu), deşi ponderea în termeni de pierdere a productivităţii este mult mai importantă în cazul cancerului. -
Viraj către Orient
Pentru prima oară în mai multe secole, atenţia economiei globale se deplasează către est. SUA au început să “vireze” către Asia, iar relaţiile sale cu China, în mod special, par să fie tot timpul pe marginea capcanei lui Tucidide (nume dat acelei recurenţe istorice, conform căreia pare inevitabil ca între o putere aflată în ascensiune şi o alta deja instalată să nu apară un conflict). Între timp, aflate în centrul scenei internaţionale, SUA şi China se observă cu precauţie. Care este rolul Europei?
UE se află astăzi la o răscruce istorică ce o obligă de asemenea, să vireze şi ea către Orient şi să adopte o strategie coerentă şi decisivă prin care să profite de avantajele pe care le are. Chiar dacă UE are o populaţie care înseamnă doar a cincea parte din cea a Chinei şi Indiei la un loc, iar prezenţa sa militară în Asia este minimă, economia europeană – cu o valoare de 12,6 trilioane de euro – este cea mai mare din lume.
Asia reclamă un viraj pe măsură din partea Europei, în prezent, continentul asiatic în ansamblul său, fiind principalul partener comercial al UE (înaintea celui nord-american) şi constituie cea de-a treia parte din totalul comerţului european. Valoarea comerţului cu China urcă la peste 1 miliard de euro pe zi, o cifră depăşită doar de valoarea comerţului cu SUA.
În plus, UE beneficiază de un avantaj care până la un punct poate fi paradoxal: nu este o putere în Pacific şi nu este asociată cu conotaţia de superputere în Asia. Acest lucru, departe de a fi o slăbiciune, reprezintă tocmai originea forţelor potenţiale ale UE în Asia, deoarece îi furnizează un grad de lejeritate diplomatică la care o superputere precum SUA nu poate aspira.
Virajul strategic al SUA către Orient se loveşte la fiecare pas de calitatea sa de lider istoric şi de caracterul său de putere militară şi garant al securităţii aliaţilor săi asiatici. Deşi ne este prezentat sub numele de “reechilibrare”, virajul asiatic al SUA ridică suspiciuni în unele ţări din regiune, în special în China. Europa, în schimb, poate profita de lejeritatea sa pentru a executa un viraj mai “abil”.Europa poate fi un partener strategic al Chinei în relaţiile sale comerciale cu Orientul Apropiat
UE trebuie să stabilească legături cu Asia în cel puţin trei domenii care pot fi avantajoase pentru ambele părţi: comercial, interregional şi internaţional. Dintre cele trei, cel mai important este cel comercial. UE negociază cu mai multe economii emergente asiatice (printre ele Coreea de Sud, Singapore, Malaezia, India, Vietnam, Japonia şi Thailanda) acorduri de liber schimb care exced cu mult amploarea tratatelor bilaterale anterioare. Prin aceste acorduri şi în timp ce se aşteaptă concretizarea tratatelor la scară regională, UE continuă să dea dovada angajamentului său ferm faţă de liberul schimb.
Dar fluxurile comerciale nu sunt scutite de riscuri. Desigur, relaţiile economice dintre state încurajează interdependenţa şi în acest mod diminuează riscul apariţiei conflictelor, dar nu şi dispariţia lor. Însă, atunci când conflictul este prezent, costul este mai mare: anul trecut, redeschiderea disputei teritoriale dintre Japonia şi China pentru Insulele Senkaku/Diaoyu a provocat în numai trei luni o scădere de 80% la exporturile de autovehicule japoneze către China.
Iată aici una dintre marile provocări ale Asiei: în ciuda gradului ridicat de integrare economică, nu au fost create instituţii regionale capabile să asigure stabilitatea necesară pentru o prosperitate susţinută. Din contră, Asia mai suferă consecinţele conflictelor istorice nerezolvate, ale periodicelor izbucniri naţionaliste şi ale disputelor teritoriale.
O modalitate de a obţine stabilitatea pe termen lung în Asia s-ar putea să constea în integrarea regională, care reprezintă cel de-al doilea câmp de posibilă legătură între UE şi Asia. Astăzi, este aproape de neconceput un conflict armat între statele membre ale UE – se vor împlini 100 de ani de la izbunirea Primului Război Mondial. Ceea ce a făcut posibilă trecerea de la o stare de război recurent (şi devastator) la o stare de pace şi prosperitate a fost construcţia instituţională a UE.
Însă, crearea unei arhitecturi precum aceasta este o sarcină herculeană, care i-a luat Europei mai multe zeci de ani şi care încă nu s-a terminat. De-a lungul timpului, UE s-a confruntat cu probleme şi crize care au revelat erori în sistemul său instituţional, dar întotdeauna s-a reuşit realizarea de reforme necesare pentru consolidarea Uniunii. Fără cea mai mică urmă de paternalism şi admiţând condiţia sa de operă imperfectă şi încă în construcţie, UE ar trebui să aprofundeze legătura sa cu structurile actuale prezente în Asia şi să-şi ofere experienţa acolo unde este posibil; de exemplu, în viitoarea adoptare a unui model tripartit (politico-militar, economic şi socio-cultural) de către grupul ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est) în 2015.Unele ţări europene sunt tentate să trateze separat cu puterile asiatice
În plan internaţional, UE şi China pot descoperi că sunt parteneri naturali în chestiuni fundamentale. China este supusă tot mai mult presiunii de a-şi asuma un rol în politica internaţională în acord cu importanţa sa economică. Exact aici, China ar putea să găsească în Europa un partener excelent – fie în format G-3 cu SUA, fie prin intermediul mecanismelor punctuale de cooperare bilaterală.
Avem cazul Orientului Apropiat. Golul pe care-l lasă în regiune retragerea SUA, impulsionată de revoluţia sa energetică, creează o ocazie pentru cooperarea între China şi Europa. Odată cu creşterea dependenţei chineze de resursele Orientului Apropiat (în 2035, 90% dintre exporturile de petrol din regiune vor fi destinate Chinei), se va acutiza, precum şi necesitatea de a strânge legăturile cu statele producătoare de petrol. Experienţa care-i conferă Europei apropierea de Orientul Apropiat ar putea-o transforma în partenerul strategic al Chinei pentru abordarea acestei problematici.
Între timp, un alt gigant asiatic, Japonia, capătă o tot mai mare importanţă graţie energicului său program de stimulare promovat de primul-ministru, Shinzo Abe. Europa trebuie să păstreze soliditatea legăturilor sale cu această ţară, a treia economie a lumii. Japonia – prin intermediul negocierilor pentru Acordul Trans-Pacific cu SUA şi cu alte economii din Asia şi America – face progrese enorme către liberul schimb şi îşi consolidează legăturile cu regiunea. În acest sens, se aşteaptă ca ambiţiosul acord bilateral de comerţ între Japonia şi Uniunea Europeană care este în proces de elaborare, să majoreze cu până la o treime comerţul între ambele părţi.
În orice strategie integrală de apropiere de Asia, puterea UE depinde de integrarea părţilor sale. Unele state europene sunt tentate să se relaţioneze separat cu puterile asiatice, iar China obişnuieşte să favorizeze acordurile bilaterale, dar renaţionalizarea politicii externe a ţărilor din UE ar fi contraproductivă. Virajul Europei către Orient are nevoie de o navă mare şi rezistentă, capabilă să facă faţă turbulenţelor din viitor în timpul cărora, o flotilă de ambarcaţiuni mai mici ar fi în pericol de a naufragia.