Blog

  • Galaţiul, în pericol de a rămâne fără căldură în această iarnă

    Declaraţiile primarului Marius Stan nu sunt o noutate, nefiind prima dată când edilul şef al urbei a transmis un avertisment către gălăţenii rău-platnici, însă primarul nu a precizat câtor chiriaşi ai Primăriei care au acumulat datorii li s-au reziliat contractele din cauza faptului că nu şi-au achitat debitele. Cel mai fierbinte punct al şedinţei de Consiliu Local a fost discutarea strategiei locale de alimentare cu energie termică, care a stârnit discuţii aprinse, dar care după dezbateri care au durat ceva timp a fost retrasă de pe ordinea de zi pentru a se găsi soluţii de îmbunătăţire. Aşa cum ziarul nostru a prezentat în premieră acum câteva zile, nici la ora actuală Electrocentrale nu a semnat cu Romgaz un contract pentru furnizarea gazelor naturale în această iarnă, motivul fiind faptul că nu s-a putut garanta plata în avans a unor sume de bani. În aceste condiţii, când Primăria se pregăteşte de organizarea unor gale de K1 şi de iluminarea oraşului de sărbători, lucru pentru care se va cheltui o sumă consistentă, acţiuni despre care gălăţenii sunt îndreptăţiţi să se pronunţe dacă sunt sau nu benefice şi necesare, există pericolul ca locuitorii care stau în cele 70.000 de apartamente racordate la Apaterm să nu beneficieze în această iarnă de căldură şi de apă caldă.

    „Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: există pericolul să nu primim apă caldă şi căldură în această iarnă care se anunţă extrem de grea. Poate pare un scenariu de groază, dar, credeţi-mă, sunt şanse mari să se împlinească. Apaterm nu are cum să primească banii pe care ar trebui să-i plătească la CET, deoarece sunt rău-platnici care nu-şi plătesc datoriile, iar Electrocentrale, la rândul ei, nu poate achita la Romgaz, şi acumulează datorie curentă. Apaterm fiind în insolvenţă, acest lucru înseamnă falimentul societăţii şi automat 800 de şomeri, iar acest lucru va determina şi falimentul Electrocentrale şi implicit alţi 550 de şomeri. Executorul judecătoresc va vinde creanţele, iar cei care ştiu să recupereze banii vor scoate oamenii din case în plină iarnă. În afara acestui scenariu sumbru, imaginaţi-vă şi posibilitatea, care nu este fantezie, în care cei bun-platnici se învrăjbesc împotriva celor care nu plătesc şi iese un soi de război civil”, a explicat primarul Stan. Acesta a spus că lumea trebuie să înţeleagă că cine nu plăteşte un serviciu nu poate beneficia de el şi că marea problemă a sistemului de termoficare este faptul că nu pot fi debranşaţi locatarii rău-platnici deoarece nu există branşamente individuale.

    Cine reuşeşte să găsească o soluţie?

    Consilierul local PNL Mihai Bucatanschi a spus că soluţia pentru rezolvarea acestei probleme ar fi fost existenţa branşamentelor individuale, lucru precizat şi de către consilierul PC Radu Cosca, viceprimarul Galaţiului, care a mai ţinut să puncteze că în afara branşamentelor individuale ar trebui să li se dea posibilitatea clienţilor Apaterm să se debranşeze pentru a-şi monta centrale de apartament. Acest lucru a fost cerut şi de către consilierul local PDL Mihai Alin, care a solicitat ca Apaterm să elibereze avizele de debranşare pentru că oamenii vor să-şi pună centrale. Administratorul special al societăţii, Adriana Stratulat, a spus însă că legea interzice debranşările în perioada de iarnă, acest lucru ducând la dezechilibrarea instalaţiilor. Marius Stan a precizat că un procent de circa 12% din clienţii Apaterm au acumulat 80% din valoarea totală a datoriilor, în timp ce consilierul local PPDD Victor Malinovici a tras un semnal de alarmă legat de faptul că industria Galaţiului moare încetul cu încetul şi apar doar mall-uri, iar dispariţia locurilor de muncă determină sărăcirea populaţiei, astfel că mulţi dintre gălăţeni nu mai au posibilitatea să îşi plătească întreţinerea chiar dacă ar vrea.

    Ce spun consilierii locali ai PSD

    Şi consilierul local PSD Marius Humelnicu a spus că în opinia sa contorizarea individuală este singura soluţie pentru a face diferenţierea între bun-platnici şi rău-platnici. La rândul său, consilierul local PSD Florin Popa, viceprimarul Galaţiului, a precizat că s-a ajuns în această situaţie dificilă deoarece nu s-a reuşit de-a lungul anilor să se recupereze din datorii, iar în anumite cazuri Consiliul Local a fost pus în situaţia de a achita anumite sume de bani în contul datoriilor înregistrate de Apaterm, aşa cum s-a întâmplat recent. „Domnul primar a avut recent o întâlnire cu reprezentanţii ministerului de resort, unde s-a spus: «Plătiţi – aveţi, nu plătiţi – nu aveţi»”. Programul de reorganizare al Apaterm nu prevede niciun fel de obligaţii de plată către Electrocentrale. Cred că trebuie să analizăm cu toată responsabilitatea situaţia şi să găsim o soluţie”, a mai declarat viceprimarul Florin Popa.

    Investitor interesat să asigure căldura oraşului

    City-managerul Primăriei, Aurel Vlaicu, a spus că există o companie care doreşte să construiască o instalaţie de cogenerare cu motoare de combustie internă şi care propune o soluţie de încălzire pentru aproximativ 24.000 de apartamente, investiţia fiind de minim 27 de milioane de euro. „Nimeni nu investeşte fără a avea garantată plata serviciilor pe care le furnizează, deci nici acest investitor nu vine să investească dacă nu are garanţia că îşi va recupera banii, mai exact că populaţia va plăti serviciile primite”, a mai spus Marius Stan. Acesta a făcut din nou un apel la datornici să-şi plătească datoriile, deoarece este foarte probabil ca de la 1 noiembrie Electrocentrale să nu primească căldură dacă Romgaz nu semnează contractul pe o perioadă mai mare.

  • Gălăţenii, întrebaţi care le sunt păsurile

    Conducerea organizaţiei municipale PPDD Galaţi a început o campanie de consultare a locuitorilor oraşului în ceea ce priveşte principalele lor nemulţumiri. În acest sens, potrivit declaraţiei preşedintelui orgaizaţiei muncipale a PPDD Galaţi, Picu Apostol Roman, au fost amplasate corturi în diferite locaţii din oraş, cum ar fi de exemplu în zona Potcoava de Aur, unde gălăţenii le pot transmite membrilor PPDD care sunt problemele oraşului pe care ar dori să le afle rezolvate. „Consultarea locuitorilor continuă, suntem în faza de strângere a sesizărilor, dar din informaţiile pe care le am până acum se pare că principala problemă pe care o reclamă este cea a câinilor care sunt pe străzi, oamenii dorind să fie strânşi”, ne-a declarat Picu Apostol Roman.

  • Energia eoliană, în atenţia senatorului PSD Gheorghe Saghian

    Senatorul PSD Galaţi Gheorghe Saghian a depus pe data de 2 septembrie o interpelare către ministrul Fondurilor Europene, obiectul intervenţiei fiind fondurile europene pentru utilizarea energiei eoliene. În interpelarea depusă de senatorul PSD, care este şi preşedintele executiv al organizaţiei judeţene a PSD, se arată umătoarele: „Cunoaştem faptul că  utilizarea energiei eoliene prezintă mai multe avantaje, principalul fiind emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili. Pentru populaţie, cel mai important lucru se referă la costurile reduse (…). În cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcţiune la sfârşitul perioadei de funcţionare sunt minime, acestea putând fi integral circulabile”. Senatorul Saghian roagă ministerul să îi comunice care sunt fondurile europene disponibile care pot fi accesate de instituţiile publice sau de persoanele fizice în vederea diminuării cheltuielilor cu energia şi care sunt condiţiile de eligibilitate ale proiectelor respective. În răspunsul transmis de către Ministerul Fondurilor Europene se precizează că în actualul exerciţiu financiar un proiect prin care se intenţionează să se finanţeze achiziţia şi instalarea de sisteme eoliene se încadrează în Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Competivităţii Energetice, fiind vorba de un proiect care priveşte sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, cum ar fi biomasa, resursele solare şi eoliene, biocombustibilul, resursele geotermale. Ministerul Fondurilor Europene a comunicat că pentru această operaţiune au fost depuse 472 de proiecte, din care au fost aprobate 140, în valoare totală de 9.880.178.811, din care contribuţia UE a fost de 2.066.132.211 lei , fiind contractate un număr de 55 de proiecte. „Referitor la următoarea perioadă de programare, după cum cunoaşteţi, autorităţile române se află în plin proces de elaborare a documentelor pentru perioada 2014-2020, respectiv a Acordului de Parteneriat şi a Programelor Operaţionale”, se mai arată în răspunsul transmis senatorului Gheorghe Saghian.

  • Ce terenuri a mai vândut Primăria

    În cadrul ultimei şedinţe de Consiliu Local, care a avut loc joi după amiază, au fost aprobate o serie de proiecte de hotărâre de Consiliu Local care vizează vânzarea unor terenuri aflate în intravilan, aflate în proprietatea privată a municipalităţii, către unele societăţi comerciale sau persoane fizice. Astfel, un teren în suprafaţă de 2044,42 mp, situat pe strada Morilor 54, a fost vândut către societatea Agatur SRL, în timp ce societatea Cozamin SRL a cumpărat un teren în suprafaţă de 8300 mp situat în Cartierul Dunărea. Pe lista celor cărora Primăria le-a mai vândut terenuri se află societatea CBS Group SRL (44,07 mp de teren intravilan situat pe strada Brăilei 159 F), societatea Jobassist Global SRL (216,54 mp de teren pe strada Rândunelelor 2A), dar şi persoana fizică Afanasie Marie-Magdalena. care a cumpărat 34,78 mp de teren situat pe strada Sindicatelor 32.

  • Zestrea Parcului Industrial, mărită

    La ani buni de la demararea lucrărilor Parcului Industrial, care au început pe vremea fostului premier liberal Tăriceanu, de atunci şi până acum fiind cheltuite sume importante de bani atât de la bugetul statului, cât şi de la bugetul local pentru finalizarea acestui obiectiv de investiţii atât de important pentru mediul de afaceri, aleşii locali au aprobat două proiecte de hotărâre care vizează Parcul Industrial, al cărui director este Costică Voicu.

    Astfel, primul proiect de hotărâre iniţiat de viceprimarul Florin Popa şi aprobat de consilierii locali vizează majorarea capitalului social cu suma de 16.368.547,38 lei, precum şi modificarea actului constitutiv al Parcului Industrial. Al doilea proiect de hotărâre iniţiat tot de Florin Popa vizează aprobarea procedurii de concesionare şi închiriere a terenului proprietate privată a muncipiului Galaţi şi administrat de societatea Parc Industrial. Chiar dacă drumul care asigură accesul la Parcul Industrial nu este încă asfaltat, din motive obiective, directorul Parcului Industrial, Costică Voicu, ne-a declarat că acest lucru nu este totuşi un impediment în funcţionarea parcului şi că cele două proiecte aprobate de către Consiliul Local reprezintă un pas important şi necesar în desfăşurarea activităţiii acestui obiectiv.

    Chiar dacă directorul Voicu este optimist în ceea ce priveşte atragerea investitorilor în această locaţie al cărei scop îl reprezintă apariţia de investiţii care să conducă la înfiinţarea de noi locuri de muncă, rămâne de văzut când acest lucru va deveni şi realitate, într-un municipiu care este fruntaş la capitolul şomaj. Consilierul local PNL Săvel Rotaru, cel care a condus şedinţa Consiliului Local, a atras atenţia asupra faptului că în timp ce la Galaţi nici până la ora actuală nu s-a reuşit punerea în funcţiune a unui parc indusrial, la nivelul ţării funcţionează 42 de parcuri industriale care atrag investitori şi care au condus la apariţia de noi locuri de muncă, fiind judeţe unde există chiar mai multe parcuri industriale.

  • Poliţiştii locali au scăpat de tăierile salariale impuse de Curtea de Conturi

    Angajaţii Poliţiei Locale din Galaţi au scăpat de reducerea drastică a salariilor, cel puţin deocamdată, după ce Camera de Conturi Galaţi a impus Poliţia Locale Galaţi să recupereze sporul pentru condiţii vătămătoare, sporul pentru condiţii deosebite şi indemnizaţia de dispozitiv din veniturile angajaţilor. Tribunalul Galaţi a suspendat vineri, 25 octombrie, decizia Poliţiei Locale Galaţi după ce salariile poliţiştilor locali au scăzut în ultimele luni la câteva sute de lei lunar, iar în disperare de cauză mulţi dintre ei au ales să se judece cu instituţia unde lucrează. Un astfel de caz este cel al lui Valeriu Preda, care are un salariu lunar de 899 de lei, din care urma să i se reţină lunar un sfert pentru a restitui la bugetul local aproape 16.000 de lei, ce reprezintă drepturi salariale de care a beneficiat în perioada 2010-2012. Reprezentanţii municipalităţii gălăţene susţin că cele trei sporuri încasate de poliţiştii locali s-au dat pe lângă lege. Astfel, sporul de condiţii vătămătoare ar fi fost inclus în sporurile rămase în afara salariului de bază, iar indemnizaţia de dispozitiv nu mai putea fi acordată din 2009.

    Venituri la limita subzistenţei

    Valeriu Preda a chemat în judecată Poliţia Locală, cerând suspendarea deciziei în baza căreia ar urma să returneze printre altele sporul de dispozitiv, sporul de condiţii vătămătoare şi norma de hrană. „Drepturile mele salariale au început să fie diminuate în mod continuu începând cu luna decembrie 2012, ajungând să obţin împreună cu soţia mea venitul minim pe economie, deşi  condiţiile de muncă, pericolele şi dificultatea situaţiilor de muncă au rămas neschimbate. În situaţia în care se procedează la executarea sumelor, familia mea va ajunge sub limita minimă de subzistenţă şi vom deveni cerşetori”, ne-a declarat Valeriu Preda.  Controversa vizează în primul rând sporul pentru condiţii vătămătoare, care se introduce în salariul de bază, fiind acordat în acelaşi cuantum din 2009 numai personalului care a beneficiat de spor şi înainte de această dată şi care a lucrat în aceleaşi condiţii. „Aceste drepturi salariale, respectiv sporul pentru condiţii de muncă, sporul pentru condiţii vătămătoare, diferenţe salariale şi norma de hrană nu sunt individualizate în mod separat şi distinct pe perioade, adică luni şi ani, cum în mod corect legal şi temeinic ar fi trebuit să fi fost menţionate în decizia de imputare”, ne-a precizat Biatrice Martiş, avocatul lui Valeriu Preda. Suspendarea deciziei Poliţiei Locale Galaţi profită acum tuturor poliţiştilor locali, care îşi vor putea încasa salariile ca şi până acum, cel puţin până la finalizarea definitivă a procesului.

  • Fostul director al DSVSA Galaţi şi patronul magazinelor „Albo” au primit câte şapte ani de închisoare

    Tribunalul Bacău a finalizat joi, 24 octombrie, dosarul de corupţie în care sunt implicaţi Viorel Gheorghiţă, fostul director al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Galaţi, Dumitru Neculai, patronul reţelei de magazine alimentare “Albo” şi al fabricii de preparate din carne “Top Meat Food”, şi alte 16 persoane. Judecătorii au stabilit ca Viorel Gheorghiţă şi Dumitru Neculai să petreacă câte şapte ani după gratii, primul pentru pentru luare de mită, şantaj şi abuz în serviciu, iar cel de-al doilea pentru dare de mită, complicitate la abuz în serviciu şi falsificare de alimente. Procurorii anticorupţie gălăţeni l-au acuzat pe fostul director DSVSA Galati că îl proteja pe omul de afaceri Dumitru Neculai ori de câte ori fabrica de preparate din carne a acestuia din urmă intra în colimatorul inspectorilor veterinari. Patronul magazinelor alimentare “Albo” scăpa astfel de amenzi şi închiderea fabricii pentru că reintroducea în procesul de fabricaţie produse din carne alterate sau expirate. Conform DNA Galaţi, Viorel Gheorghiţă primea în schimb produse alimentare de la Dumitru Neculai.
    Peste 200.000 de kilograme de carne confiscate
    Judecătorii au dat dovadă de clemenţă faţă de mai mulţi inculpaţi din dosar, printre aceştia numărându-se angajaţi ai DSVSA Galaţi, care au primit pedepse cu închisoarea, dar cu suspendarea sub supraveghere a executării. Cristinel Mătură, Eugenia Şendrea, Lenuţa Catrin au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu executare, aceasta din urmă fiind obligată alături de fostul director al DSVSA Galaţi la plata a 209.000 de lei către ANAF cu titlu de despăgubiri civile. Tribunalul Bacău a hotărât confiscarea de la Neculai Dumitru şi firma administrată de acesta, Top Meat Food, a sumei de 426.166 de lei şi a 202.877 de kilograme de carne. Viorel Gheorghiţă rămâne în continuare cu sechestru pe apartamentul proprietate personală şi pe suma de 2.605 euro, în timp ce Dumitru Neculai nu poate înstrăina două apartamente şi nu se poate folosi de 10.850 de euro până la finalizarea definitivă a procesului. În plus, cei doi sunt buni de plată şi pentru câte 110.000 de lei către stat cu titlu de cheltuieli de judecată. Decizia Tribunalului Bacău nu este definitivă, putând fi atacată la instanţa superioară atât de către DNA Galaţi, cât şi de către inculpaţi.

  • Chiriaşii datornici ai Primăriei, ameninţaţi cu evacuarea

    În condiţiile în care Primăria face un apel la locuitorii Galaţiului să-şi plătească datoriile la întreţinere, municipalitatea susţine că a început o analiză a situaţiei chiriaşilor rău-platnici şi care nu şi-au plătit nici măcar chiria, care reprezintă o sumă modică. Cel puţin acest lucru l-a susţinut city-managerul Primăriei, Aurel Vlaicu, în cadrul şedinţei de Consiliu Local desfăşurată joi, când a anunţat că a fost demarată o acţiune de acţionare în judecată a chiriaşilor din imobilelele Primăriei şi care nu au plătit de ani de zile nici măcar chiria. „Sunt chiriaşi care nu şi-au plătit niciodată chiria de când li s-a repartizat o locuinţă şi au ajuns să datoreze circa 400 de milioane de lei vechi, bani reprezentând numai datoria acumulată din neachitarea chiriei, care este o sumă modică. Nu mai pun la socoteală plata întreţinerii”, a mai spus city-managerul Aurel Vlaicu.

  • Strategia Dunării, sub lupa ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu

    Ministrul Ramona Mănescu a stat la masa discuţiilor alături de reprezentanţii instituţiilor implicate în luarea deciziilor ce privesc Dunărea, unde s-au dezbătut pe lângă probleme legate de transportul pe Dunăre şi dragarea din anumite zone de pe fluviu, dar şi problema celui mai arzător subiect disputat de ani de zile în spaţiul brăileano-gălăţean, podul peste Dunăre şi tunelul de la Galaţi. Conform declaraţiilor ministrului Ramona Mănescu, aprobarea proiectului podului peste Dunăre sau a tunelului sub Dunăre ţine de puterea de convingere a primarului Marius Stan, care este aşteptat la Bucureşti să prezinte proiectele. Finanţarea vine din partea Uniunii Europene, din spusele ministrului, iar edilul Marius Stan a precizat la începutul întâlnirii că nu este nevoie de garaţia financiară din partea Guvernului. O dată concretă sau o estimare a timpului în care proiectele ar putea fi aprobate nu s-a dat.
    Dragarea şenalului navigabil
    Dragarea pe care statul român a fost nevoit să o facă pe teritorii care aparţin bulgarilor este o lacună care aduce pierderi financiare şi neînţelegeri între cele două ţări pentru că, aşa cum se ştie, bulgarii nu şi-au dat acordul pentru astfel de intervenţii. „Statul român nu-şi poate permite ca an de an să suporte din propriul buget cheltuielile pentru dragarea acelor porţiuni care aparţin statului bulgar, fără ca vreodată să avem certitudinea că vom recupera aceste fonduri, aşa cum s-a întâmplat în 2011-2012, drept pentru care anul acesta nu am putut face acest lucru”, a spus ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu.
    Interconectivitatea mijloacelor de transport, un proiect cu fonduri europene
    Proiectul de îmbunătăţire a navigabilităţii pe Dunăre şi dezvoltarea capabilităţii intermodale în fiecare port sunt prioritare pentru minister.
    Proiectul integrat al transportului pe Dunăre, dezvoltarea de centre intermodale şi conectivitatea în toate cele 16 porturi care sunt prinse în acest proiect ar putea deveni realitate în următorii ani. Mecanismul Conectarea Europei în România a primit o finanţare de 750 de milioane de euro doar pentru partea fluvială, iar valoarea totală a proiectului în ţara noastră este de 1,3 miliarde de euro. Centrele intermodale vor avea capacitatea portuară de primire şi transferare pe trafic rutier şi feroviar. Proiectul îşi propune să conecteze zona portuară cu celelalte căi de transport. Depunerea proiectului va avea loc în primul trimestru din  2014, iar perioada în care se pot accesa banii este între 2014 şi 31 decembrie 2016.
    O direcţie dedicată problemelor Dunării
    Prezenţa ministrului la Galaţi aduce şi noutatea înfiinţării unei Direcţii speciale pentru probleme Dunării. „Dunării nu i s-a acordat atenţia cuvenită iar noi, ca minister, ne-am angajat să facem un compartiment pentru Dunăre”, a declarat ministrul.
    Taxele vamale ar putea fi reduse
    Taxele practicate de porturile româneşti ar putea fi reduse pentru transportul intern. „Am convenit ca noi să facem o inventariere a tuturor taxelor pe care toţi cei implicaţi în activitate le suportă în «meniul» acesta. Dacă există taxe «supraponderale», acestea vor fi eliminate. Există şi problema controalelor intermediare între porturile româneşti în tranzitul dintr-un port în altul. Acestea îngreunează financiar activitatea porturilor şi costă foarte mult timp. Sperăm să uşurăm povara pe care operatorii şi dezvoltătorii o au”, a mai spus Ramona Mănescu.

  • Cele mai spectaculoase autostrăzi din lume, văzute de sus

    Mulţi oameni folosesc autostrăzile în fiecare zi, însă, prea atenţi la indicatoare şi, uneori, grăbiţi să ajungă la destinaţie, nu se mai gândesc la efortul şi imaginaţia celor care le-au construit. Vă invităm să meditaţi, pentru câteva secunde, la munca ce a stat în spatele acestor structuri care ne apropie şi ne fac viaţa mult mai uşoară.

    Podul acestei autostrăzi din regiunea Basilicata, din Italia, în apropaere de Satriano, este construit în mijlocul unui peisaj fascinant.

    Înconjurată pe trei sferturi de păduri în veşminte tomnatice, cam aşa arată “intersecţia” autostrăzilor E313 şi E314 din Lumen, Belgia, la sfârşitul lunii octombrie.

    Linia din imaginea de mai jos nu este un canal plin cu apă, aşa cum pare la prima vedere. Este autostrada panamericana ce traversează deşertul Nazca, din Peru. Pe suprafaţa platoului arid se află reprezentările ciudate care au determinat specialiştii în OZN-uri să spună, la un moment dat, că aici a fost locul de aterizare al farfuriilor zburătoare.

    Părăsind peisajul arid al deşertului peruan, ne îndreptăm atenţia către o un pod ce pare a se topi în mare.

    Podul din golful Hangzhou, din provincia chineză Zhejiang, şerpuieşte pe 36 de kilometri deasupra apei, asigurând o legătură importantă cu oraşul Shanghai. Anunţat de autorităţile chineze ca fiiind cel mai lung pod din lume, el leagă metropola Shanghai de oraşul port Ningbo, din provincia Zhejiang.

    Ne îndreptăm acum atenţia către Los Angeles unde putem admira Autostrada interstatală 405. Pare să aibă suficiente benzi pentru toată lumea.

    Uneori, fără indicatoare sau fără GPS ne putem rătăci foarte uşor. Probabil trebuie să cunoşti foarte bine această zonă, pentru a putea şti ce direcţie să urmezi. Suntem tot în Los Angeles, iar acest labirint reprezintă locul în care poţi să treci de pe o autostradă pe alta.

    Iată şi o altă privelişte de vis: o autostradă, ce pare a se transforma într-un fluviu de lumină, se scurge spre oceanul roşiatic al asfinţitului ce cuprinde zgârie-norii oraşului Dallas, din Texas.

    Nu de puţine ori, atunci când vrem să evadăm pentru câteva zile din jungla urbană, ne putem confrunta cu situaţii ca cea prezentată mai jos. Ceea ce pare a fi o parcare este de fapt o staţie de taxare de pe o autostradă, lângă Villefranche-sur-Saône, în estul Franţei.