word-monitor

Blog

  • „Mişcarea sindicală din România, în colaps”

    Este părerea preşedintelui CNSRL Frăţia Galaţi, Ştefan Frunză, care este şi liderul sindicatului Independent Farul de la AFDJ Galaţi. „Mişcarea sindicală din România a ajuns în colaps, cu mici excepţii. Motivele sunt mai multe şi complexe. Eu, de exemplu, în numele sindicatului, am introdus acţiuni în instanţă arătând că s-a încălcat execuţia bugetară aprobată prin Hotărârea de Guvern 180, iar acţiunea mi s-a respins ca neîntemeiată. Salariaţii, când au auzit acest lucru, m-au întrebat ce mai pot face ei, dacă nici justiţia nu le dă dreptate?

    Un alt motiv este şi faptul legislaţia nu mai asigură o protecţie liderilor de sindicat, aceasta fiind spulberată prin actele normative emise de fostul guvern Boc şi lucrurile nu au fost îndreptate de către actuala putere, aşa cum a promis când era în opoziţie. Este adevărat că au existat şi există lideri de sindicat care au urmărit mai mult interesele lor personale iar acest lucru a stârnit neîncredere în mişcarea sindicală. Eu am dorit acum un an să coagulez mişcarea sindicală pe plan local, adică am dorit ca sindicatele din Galaţi, indiferent de confederaţia din care fac parte, să formeze o asociaţie care să lupte pentru angajaţii din Galaţi şi pentru dezvoltarea oraşului, dar acest lucru nu s-a putut deoarece au existat orgolii sindicale şi unii lideri de sindicat de pe plan local ţin la fotolii şi la funcţii”, ne-a declarat liderul de sindicat Ştefan Frunză.

  • Nu au achitat niciun leu la întreţinere anul acesta!

    Este cazul gălăţenilor care locuiesc în 137 de apartamente dintr-un număr de 6.650 de locuinţe care au făcut subiectul unei analize realizate de reprezentanţii Primăriei în baza datelor furnizate de către reprezentanţii a 50 de asociaţii de proprietari.

    „Este vorba de locatarii unui număr de 137 de apartamente care anul acesta nu au plătit niciun leu la întreţinere, o parte din ei fiind daţi în judecată de reprezentanţii asociaţiilor pentru recuperarea datoriilor la întreţinere. Există şi cazuri în care locatarii datorează sume mai mari, dar aceia au mai achitat din debite, însă în cazul locatarilor care stau în cele 137 de apartamente, aceştia nu au plătit anul acesta niciun leu”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Mihai Costache. Acesta ne-a mai precizat că analiza a fost făcută în baza datelor puse la dispoziţie de reprezentanţii unui număr de 50 de asociaţii din cartierele Micro 20, Micro 21, Micro 40, Micro 17, Micro 18, Micro 19, Micro 38, Micro 39, Micro 13, Centru, Port, Siderurgiştilor, Þiglina 1, Þiglina 2, Þiglina 3, Mazepa 1, Mazepa 2 şi Piaţa Centrală. Întrebat dacă  în eşantionul de 6.650 de apartamente  care reprezintă 6,7% din numărul total de apartamente din oraş, au fost luaţi în calcul şi chiriaşi ai Primăriei, purtătorul de cuvânt al Primăriei a răspuns afirmativ.

    Numărul total de persoane trecute la întreţinere cuprinse în eşantion este de 10.685 (reprezentând 6,7% din numărul de locuitori ai oraşului) iar din datele furnizate de asociaţiile de proprietari incluse în eşantion reiese faptul că, de la începutul anului 2013 şi până la începutul lunii septembrie, 2% din proprietari nu au achitat niciun leu la întreţinere.

    „Deoarece datoria înregistrată de 2% din cele 6.650 de apartamente care figurează cu plăţi zero de la începutul anului reprezintă circa 15% din datoria totală înregistrată de tot eşantionul, există probabilitatea foarte ridicată ca aceştia să nu fi achitat nimic în ultimii cel puţin 7-8 ani”, ne-a mai declarat Mihai Costache.

    Raportat la nivelul municipiului, suma datorată de cei 2% dintre rău platnici reprezintă contravaloarea consumului de energie termică al întregului oraş pe durata a două luni de iarnă, susţin reprezentanţii Primăriei, locatarii care au datorii mai mari de 1.000 de lei datorând peste 85% din cuantumul total al datoriei. Dacă 13,3% dintre locatari au reuşit performanţa de a acumula un procent atât de mare din datorie, şi anume de 85%, locatarii care locuiesc în jumătate din locuinţele supuse analizei sunt cu plata întreţinerii la zi, neavând niciun leu datorie.

  • Expertiză fonoscopică într-un dosar de contrabandă cu ţigări

    În urmă cu câteva luni, procurorii DIICOT Galaţi destructurau un grup infracţional organizat transfrontalier, constituit din 20 de persoane, cetăţeni români şi moldoveni, specializat în contrabanda cu ţigări. În urma verificărilor s-a descoperit că traficanţii erau coordonaţi de Ionescu Iorgu, zis “Talanu”, 47 de ani, lider al lumii interlope din Brăila şi Arabadzhy Stepan zis „Stiopa” – cu dublă cetăţenie, moldovenească si ucraineană. „Membrii  grupului infracţional organizat au introdus şi comercializat în mod ilegal pe teritoriul României, însemnate cantităţi de ţigări, provenind din Republica Moldova şi Ucraina. Þigările erau introduse în tara pe cale navală,  pe fluviul Dunărea, fiind  disimulate în  barje de transport materii prime industriale care tranzitau judeţele Tulcea şi Galaţi, iar la limita dintre judeţul Brăila şi Ialomiţa erau descărcate în bărci de mare viteză cu ajutorul cărora erau transportate la mal”, susţin procurorii. Þigările erau ulterior  depozitate în  imobile aparţinând contrabandiştilor, situate pe raza judeţelor Galaţi, Brăila şi Ialomiţa, de unde erau preluate, distribuite şi valorificate pe teritoriul României de către alţi membri ai grupării.

    Vocea îi dă de gol

    În urma controverselor iscate de înregistrările convorbirilor telefonice efectuate de DIICOT, judecătorii de la Tribunalul Galaţi au cerut ieri efectuarea unei expertize fonoscopice, prin care să se stabilească clar cine sunt persoanele care apar pe înregistrările telefonice şi care este implicarea fiecăreia în contrabanda cu ţigări. Metoda, ce va fi folosită în premieră într-un dosar penal la Galaţi, este practicată de criminalişti pentru identificarea unei persoane prin recunoaşterea automată a vorbitorului, ce foloseşte metode computerizate bazate pe teorii informatice şi pe recunoaşterea după modele sau prin recunoaşterea acestuia prin compararea vizuală a unor spectograme. Miza procesului este mare, ţinând cont că în perioada iunie 2011-iunie 2012, contrabandiştii au realizat nu mai puţin de nouă transporturi de ţigări. La un singur astfel de transport, prin ascunderea într-un locaş special dintr-o navă, a fost introdusă pe teritoriul României  cantitatea de aproximativ 170.000 pachete de ţigări mărcile „M.T”, „Plugarul”, „Doina” şi „Temp”, având aplicate timbre de accizare ale Republicii Moldova. De asemenea, în data de 13.06.2012, contrabandiştii au introdus în ţară o altă cantitate de aproximativ 200.000 pachete de ţigări, de diferite mărci. Prejudiciul estimativ cauzat bugetului de stat, prin sustragerea de la plata taxelor vamale, este evaluat la aproximativ 10.000.000 de lei.

  • Aproximativ 40% din deşeurile românilor reprezintă materie primă pentru economia ţării

    Aproximativ 40% din deşeurile românilor reprezintă materie primă pentru economia ţării

    Aproximativ 40% din cantitatea de deşeuri menajere generată de către un român în fiecare an reprezintă materie primă pentru economia României, iar ponderea cea mai mare (aproape 16%) o au deşeurile din hârtie/carton, arată rezultatele celui mai recent studiu de specialitate, întocmit de Eco-Rom Ambalaje.

    Conform datelor citate, în prezent, un român din mediul urban generează, în medie, aproximativ 346 kg de deşeuri menajere/an (plastic, metal, hârtie-carton, sticlă, resturi de mâncare etc.), în timp ce persoanele din mediul rural produc, în medie, circa 95 kg de deşeuri menajere/an.

    La nivel urban, deşeurile reciclabile reprezintă aproximativ 39% din total, în timp ce la nivel rural procentajul ajunge la 52%, jumătate dintre acestea reprezentând ambalaje.

    Deşeurile reciclabile reprezintă, la ora actuală, 40% din totalul deşeurilor generate, iar ponderea cea mai mare o au deşeurile de hârtie/carton (15,80%), urmate de cele din plastic (14,31%) şi cele din sticlă (4,64%). Deşeurile metalice reprezintă valori minime (2,57%).

    În ceea ce priveşte separarea deşeurilor generate, rezultatele studiului Eco-Rom Ambalaje arată că, în mediul urban, populaţia aruncă selectiv, în containerele dedicate de 1,1 mc, o cantitate de 8,4 kg (6,3%) din totalul deşeurilor reciclabile generate (134,6 kg deşeuri reciclabile generate anual de o persoană).

    Cele mai multe deşeuri reciclabile identificate de către cetăţeni sunt cele de hârtie, urmate de cele de plastic şi de cele de sticlă.

    În plus, din masa totală de deşeuri reciclabile, cele de ambalaje reprezintă aproximativ 50% (65 kg), iar raportat la totalul deşeurilor generate, anual, de către o persoană în mediul urban (346 kg de deşeuri menajere), ambalajele reprezintă 18%.

    La ora actuală, 7,5% din toate deşeurile de ambalaje trimise la gropile de gunoi sunt colectate containerele de 1,1 mc, respectiv 5 kg din totalul de 65 kg de deşeuri de ambalaje generate în fiecare an de o persoană, în mediul urban.

    Cercetarea a fost realizată în perioada septembrie 2012 — august 2013.

    Studiul a fost întocmit cu scopul de a evidenţia posibilitatea atingerii ţintelor stabilite prin Legea Deşeurilor (Legea 211/2011) şi a determina tipurile şi cantităţile de deşeuri generate în gospodăriile populaţiei, cu precădere ponderea ambalajelor în acest flux.

    În domeniul reciclării ambalajelor, la nivel naţional, s-au stabilit în România, pentru 2013, următoarele ţinte minime de reciclare: hârtie/carton — 60%, plastic — 22,5%, metale — 50% şi sticlă — 50%.

    Angajamentul României faţă de Uniunea Europeană este ca, până în anul 2020, ţinta pentru deşeurile generate de gospodăriile populaţiei şi reciclate să fie de 50%, în condiţiile în care, astăzi, procentajul ajunge la maximum 10%.

  • Rectificarea bugetară negativă va fi de până în 3 miliarde de lei

    Rectificarea bugetară operată de Guvern va fi de până în 3 miliarde de lei şi va creşte deficitul bugetar de la 2,3% din PIB la 2,5% din PIB, diferenţă pe care experţii FMI o acceptă doar pentru sumele cheltuite suplimentar faţă de programul iniţial pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale. Surse guvernamentale au declarat că sunt vizate în principal fondurile necheltuite asupra cărora autorităţile trebuie să facă în această săptămână o statistică. Sursele citate au precizat că rectificarea bugetară pregătită de Guvern se situează în marja inferioară a 3 miliarde de lei, dar peste 2,5 miliarde de lei.

    În această săptămână autorităţile centrale trebuie să realizeze o statistică a fondurilor care nu au fost cheltuite, urmând ca rectificarea să vizeze în primul rând această zonă, au mai precizat sursele citate. Astfel, deficitul bugetului general consolidat ar putea creşte în acest an de la 14,7 miliarde lei, aşa cum apare în scrisoarea transmisă FMI în luna septembrie, la 15,9 miliarde lei.

  • Proces de corupţie „împins” spre prescripţie

    Deşi au trecut aproape trei ani de când dosarul de corupţie ce îl are ca protagonist pe Miloiu Eduard Claudiu, inspector la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (D.G.F.P.) Galaţi, a ajuns pe masa judecătorilor de la Judecătoria Galaţi, instanţa nu dă semne că ar vrea să pună capăt procesului prea curând. De un an de zile procesul bate pasul pe loc din cauza unei expertize fiscale, care nici până acum nu a fost depusă la dosar, deşi s-au dat peste 12 termene de judecată doar pentru acest lucru. Miloiu Eduard Claudiu, Pohrib Alexandru, administrator la SC Tubmeto SRL Galaţi şi SC Micmeto SRL Galaţi, şi Miclescu Octavian, fost administrator la SC Micmeto SRL Galaţi au fost trimişi în judecată în 2010. Inspectorul fiscal este acuzat că a întocmit trei rapoarte de inspecţie fiscală la firmele administrate de Pohrib Alexandru, care nu aveau nicio legătură cu realitatea. Manevra a costat bugetul de stat 2.582.824 lei (aproximativ 723.480 de euro), ce reprezintă TVA şi impozit pe profit. Miloiu Eduard Claudiu trebuie să răspundă pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în timp ce Pohrib Alexandru şi Miclescu Octavian sunt judecaţi pentru evaziune fiscală şi complicitate la comiterea aceleiaşi infracţiuni.

    Nicio măsură nu a fost luată

    Procurorii anticorupţie susţin că, în perioada februarie 2005–octombrie 2006, Pohrib Alexandru a întocmit mai multe documente contabile (facturi fiscale de cumpărări de mărfuri, contracte de prestări servicii), în baza cărora s-au înregistrat operaţiuni comerciale fictive pentru care trebuia plătit TVA în valoare de 2.566.040 lei. Administratorul  SC Tubmeto SRL Galaţi a fost ajutat de Miclescu Octavian, care la momentul respectiv era administrator la SC Micmeto SRL Galaţi şi care a semnat mai multe documente de evidenţă contabilă privind operaţiuni comerciale fictive. Contactat de noi, Gheorghe Ivan, procurorul şef al DNA Galaţi, ne-a precizat că va cerceta maniera în care este judecat dosarul la Judecătoria Galaţi. Frapează în special faptul că instanţa nu a dispus schimbarea expertului care ar urma să efectueze expertiza sau măcar amendarea lui pentru lipsa de reacţie. Þinând cont că procesul este abia la prima instanţă, nu este greu să realizezi că în acest ritm faptele de care este acuzat inspectorul fiscal şi complicii săi se vor prescrie înainte ca dosarul să primească o sentinţă definitivă în justiţie.

  • Strada Traian, în focul modernizărilor

    Aleşii locali au aprobat în cadrul şedinţei de Consiliu Local care a avut loc joi indicatorii tehnico-economici pe anul 2013 care vor sta la baza efectuării lucrărilor de investiţii privind modernizarea străzii Traian pe tronsonul cuprins între Metro şi strada Brăilei. În proiectul de hotărâre iniţiat de primarul Marius Stan se arată că Galaţiul are în programul de investiţii pe anul 2013 reabilitarea străzii Traian între Metro şi strada Brăilei, care implică lucrări de modernizare a liniilor de tramvai, inclusiv a firului de contact, modernizarea carosabilului şi trotuarelor, a spaţiilor verzi, montare de mobilier stradal, piste pentru biciclişti, rampe pentru persoane cu dizabilităţi la intersecţia de străzi, amenajare sens giratoriu la intersecţia străzii Traian cu strada Al. Măcelaru, desfiinţarea semafoarelor şi spaţiilor comerciale din zonă, lucrări hidroedilitare, lucrări de instalaţii electrice.

    În vederea asigurării fluenţei circulaţiei se propune pe tronsonul Piaţa 30 Decembrie – strada Brăilei lărgirea străzii Traian la 4 benzi de circulaţie. Prin punerea în practică a proiectului se vor executa lucrări pe tronsonul strada Brăilei – strada Tecuci, fiind vorba de realizarea unui trotuar nou în zona estică, amenajarea de rampe pentru persoane cu handicap, indicatoare şi marcaje rutiere, reamplasarea stâlpilor de iluminat. Pe tronsonul cuprins între strada Tecuci şi Piaţa Decembrie se va moderniza carosabilul pe 2 benzi de sens, se va reabilita trotuarul existent pe o suprafaţă de 330 mp şi se va realiza un trotuar nou pe o suprafaţă de 490 mp. Valoarea totală a investiţiei este de 1.299.357,14 lei, banii fiind alocaţi de la bugetul local, iar durata de executare a lucrărilor va fi de 6 luni, lucrările executate fiind de refacere a sistemului rutier, lărgire a carosabilului, deviere a reţelei de iluminat.

  • Weekend cu lansare de carte la bibliotecă

    Gălăţeanul Virgil Tănase, pentru că, înainte de a fi şi scriitor francez, disident sau regizor de teatru, el este gălăţean, oferă cititorilor un volum alcătuit din scrisori reale în care îşi manifestă părerea despre limbă, scriere şi teatru. Cartea se numeşte „Scrisori despre literatură şi teatru”, scrisori adresate unor persoane apropiate şi prieteni, „corespondenţe de idei privind literatura şi teatrul”, aşa cum a descris-o directorul Bibliotecii „V.A. Urechia”, Zanfir Ilie. Autorul spune că sunt „scrisori autentice, în situaţii reale, unde aveam de dat nişte indicaţii precise despre părerile pe care le am despre literatură şi teatru”. Dintre destinatarii acestor scrisori fac parte şi nume sonore din mediul cultural gălăţean, precum fostul director al Teatrului Dramatic “Fani Tardini”, Vlad Vasiliu, sau prof. univ. dr. Nicolae Ioana, care a fost prezent la eveniment în calitate de coordonator şi prieten. Cartea trage un semnal de alarmă cu privire la pericolul în care se află identitatea naţională cu tot ce înseamnă ea, civilizaţie, cultură şi limbă română. Scriitorul este convins că asistăm la un totalitarism al vieţii culturale, care pune serios în pericol literatura şi scriitura de calitate.

    Lansarea a avut loc sâmbătă în Sala Mihai Eminescu din incinta bibliotecii „V.A. Urechia” şi s-a încheiat cu o sesiune de autografe.

    Cine este Virgil Tănase

    Un regizor şi scriitor în două limbi, română şi franceză, născut în 1945 la Galaţi, care îşi împarte viaţa între colocviile franceze şi cele româneşti. A fost nevoit să emigreze în perioada ceauşistă, sub ameninţarea directă cu moartea. În cartea sa „Afacerea Tănase. Leapşa pe murite”, vorbeşte fără perdea despre spionaj, răpiri, înscenări cu implicarea directă a celor doi conducători de stat din România şi Franţa de la acea vreme. A debutat în literatura franceză, dar, dacă ar fi avut de ales, nu s-ar fi întâmplat aşa: „A trebuit să-mi câştig existenţa într-o altă limbă pentru că limba română nu mă putea hrăni şi am ajuns să scriu în franceză… nu este de dorit ca un scriitor să ajungă să trăiască în două limbi”.

    A scris romane, texte şi teatru, printre care se numără „Apocalipsa unui adolescent de familie”, „România mea”, „Albert Camus”, „Leapşa pe murite”, „Dostoievski”, „De Crăciun după revoluţie”, „Fiarele”. Este posesorul unor distincţii şi premii de recunoaştere internaţionale acordându-i-se Premiul de dramaturgie al Academiei Române, Doctor Honoris Causa al Universităţii „Dunărea de Jos”, Premiul de literatură al Uniunii Latine, Ordinul Artelor şi Limbilor în Franţa.

  • Beat la volan, conducea sinuos

    O  patrulă de siguranţă publică din cadrul secţiei 2 Poliţie, în timp ce efectua serviciul de patrulare pe strada Gheorghe Asachi din Galaţi, a oprit pentru control, în trafic, un autoturism care avea un traseu sinuos. Poliţiştii au stabilit identitatea conducătorului auto, un bărbat în vârstă de 36 ani, din Galaţi, şi au constatat că emană halenă alcoolică. Bărbatul a fost testat cu etilotestul, rezultatul fiind de 0,91 mg/l alcool pur în aer expirat. Conducătorul auto a fost condus de poliţişti la Spitalul de Urgenţă din Galaţi, unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.

  • Marea demolare

    Marea demolare

    Titlul ăsta mi-a venit în cap urmărind duminică reportajul „Marea defrişare”, un reportaj care ne-a arătat adevărul gol-goluţ despre cum noi, oamenii, ne facem singuri rău, numai că mulţi nu ne dăm seama de asta pentru că nu ne doare pe loc, atunci când defrişăm o pădure sau când mutăm cursul unei ape, când scormonim până în inima pământului în căutarea petrolului sau a cine mai ştie ce minereu rar sau când ambalăm la maxim motorul hârbului nostru lăsând în urmă câte un nor imens de fum rău mirositor dar mai ales, foarte toxic.

    Numai că afectând mediul înconjurător, cu o inconştienţă acerbă, ajung mai târziu să plângă, asta dacă au fost destul de norocoşi să scape cu viaţă, atunci când natura se răzbună, se cutremură pământul şi le crapă casele, de multe ori transformându-le în nişte ruine, atunci când vine câte o ploaie acidă care le distruge culturile pentru care au muncit mai tot anul sau când apele dau năvală şi le distrug toată agoniseala de-o viaţă. Dar nu despre fenomenul ăsta voiam să vă scriu eu azi, ci despre un alt fenomen care se petrece de ceva vreme în urbea noastră, un fenomen pe care nici nu ştiu cum să-l categorisesc, adică e şi bun, e şi rău şi se cheamă marea demolare a buticurilor de printre blocurile noastre. Nu spun că e un lucru rău să mai aeriseşti niţel străzile, marile artere de circulaţie, pentru a încerca o cosmetizare cât de cât a oraşului, pentru a ne apropia şi noi de aşa-zisa imagine a oraşelor din ţările civilizate ale Uniunii Europene. Deşi nici cu ei nu mi-e ruşine!

    Foarte bine, demolăm, ba am văzut că prin unele locuri nici nu s-au desfiinţat locurile de muncă deoarece chioşcul respectiv de pâine a fost doar mutat la parterul unui bloc, la nici douăzeci de metri distanţă de vechiul amplasament, asta e bine. Dar ce ne facem cu celelalte chioşcuri care au fost desfiinţate şi n-au mai apărut nicăieri prin apropiere, ce or face oamenii care şi-au pierdut acele locuri de muncă? Mai mult decât atât, ce vor face bătrâneii şi bătrânelele care făceau de la colţul blocului lor şi până la chioşcul aflat la o distanţă de 30-50 de metri uneori câte 15-20 de minute, târâş-grăpiş, pentru a-şi procura un kil de lapte şi-o pâine, acum când se vor vedea nevoiţi ori să apeleze la vreun vecin binevoitor pentru a le procura cele necesare, ori să-şi mai ia un extra-baston şi înarmaţi cu multă răbdare să caute primul supermarket.

    Mulţi dintre ei probabil că nici n-au intrat vreodată într-un astfel de magazin imens, poate din cauza fricii de a nu fi prea multă lume, poate din obişnuinţă, cine ştie? Eu unul zic să mai ierte edilii noştri măcar chioşcurile de pe străduţele lăturalnice, cele care nu se văd de la strada mare, poate că nu se vor supăra europenii ăia pe noi…