Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi a efectuat, în vara acestui an, o cercetare arheologică preventivă în situl Râpa Glodului din localitatea Cavadineşti, sit cercetat pentru prima dată, la mijlocul secolului trecut, de către arheologul Ion T. Dragomir. Atunci, au fost descoperite mărturii de locuire din epoca bronzului (cultura Noua), datate spre finalul mileniului II a. Chr, şi din primul mileniu p. Chr. Pe acelaşi platou, de lângă apa Glodului, situat la 4 km sud-vest de satul Cavadineşti, au fost descoperite şi în acest an bunuri arheologice ce demonstrează o intensă locuire a acestui spaţiu, din preistorie până spre finele mileniului I p.Chr. Parte din aceste mărturii arheologice vor fi expuse în cadrul unei expoziţii „Mărturii arheologice – Cavadineşti 2013” ce va fi vernisată astăzi, începând cu ora 11.00, la Şcoala Gimnazială nr. 1 din Cavadineşti. Expoziţia se înscrie în Programul de valorificare a patrimoniului cultural naţional al Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi. Prin acest demers expoziţional, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi doreşte să facă cunoscut comunităţii locale importanţa mărturiilor arheologice existente pe teritoriul localităţii şi să aducă mulţumiri autorităţilor locale pentru sprijinul acordat în organizarea şi desfăşurarea cercetării arheologice din acest an. Organizator expoziţiei este muzeograful Costel Ilie.
Blog
-
Bella a mai făcut o captură
Aproximativ 9.000 ţigarete de contrabandă au fost descoperite de Bella, câinele antitabac din cadrul Biroului vamal Giurgiuleşti. Inspectorii vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Giurgiuleşti au confiscat 8.600 ţigarete de contrabandă cu ajutorul Bellei, câinele specializat în detecţia de tutun şi produse din tutun. Ieri dimineaţă, în urma controlului de specialitate efectuat de către inspectorii vamali din cadrul Biroului vamal Giurgiuleşti, cu ajutorul câinelui antitabac din dotare, au fost confiscate 8.600 ţigarete diferite mărci (Karelia şi Strand). Þigările erau ascunse în scopul sustragerii de la controlul vamal în bagajul personal al unui pasager dintr-un autocar înmatriculat în Bulgaria, care se deplasa pe ruta Ucraina – Bulgaria. Autoritatea vamală a procedat la reţinerea în vederea confiscării a ţigaretelor, sancţionând contravenţional pasagerul cu amendă în valoare de 5.000 lei. Amenda a fost încasată, iar autocarul şi-a continuat drumul spre Bulgaria.
-
Încă din copilărie există semne ale viitoarei dependenţe de alcool
Majoritatea studiilor despre originile dependenţei de alcool au în vedere obiceiurile din adolescenţă. Adolescenţa este vârsta experimentelor, personalitatea fiind în formare, şi mulţi specialişti apreciază că este o perioadă cheie şi în ce priveşte vulnerabilitatea faţă de abuzul de alcool, relatează passionsante.be.O echipă de cercetători americani de la Virginia Commonwealth University consideră în schimb că şi obiceiurile din copilărie pot fi semne a ceea ce se va întâmpla în viitor. Cercetările s-au desfăşurat pe două grupuri totalizând 6.000 de băieţi şi fete, în număr egal. Personalitatea le-a fost evaluată de câteva ori până au împlinit şase ani, iar consumul de alcool, până la 16 ani. Concluzia este destul de surprinzătoare, cercetătorii arătând că unele trăsături de caracter dinainte de cinci ani pot anunţa înclinaţia pentru consumul excesiv de alcool în adolescenţă.Tulburările emoţionale şi de comportament — îndeosebi dificultăţi în relaţiile sociale şi de comunicare (copii izolaţi, introvertiţi) — pot prezice „semnificativ” riscul de consum abuziv, în contextul unei fragilităţi sporite faţă de fenomenul de dependenţă. Observaţiile nu sunt însă nici exclusive, nici definitive deoarece şi copii foarte sociabili pot deveni dependenţi.Specialiştii subliniază că este important ca minorii cei mai expuşi să fie atent observaţi până la adolescenţă, încheie passionsante.be. -
România, grad mare de risc poliomielitic
Pentru mulţi europeni, poliomielita este un duşman din vremuri mult trecute. Acum, pentru prima dată în mulţi ani, există un risc real ca această cumplită boală paralitică să revină pe continent. Poliovirusul a reapărut pe flancul de sud-est al Europei — în Israel şi Siria — motiv pentru care specialiştii în sănătate publică se tem că boala ar putea fi importată şi ar putea reapărea în Europa.Europa este surprinzător de vulnerabilă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat în 2002 că regiunea europeană, ce cuprinde 53 de ţări (din Portugalia până în Rusia), este liberă de poliomielită. De atunci, multe ţări au lăsat garda jos. Sistemele de supraveghere sunt de multe ori incomplete şi de o calitate proastă, iar rata suboptimă a vaccinărilor face ca multe ţări să fie susceptibile la epidemii ce pot izbucni de la un caz importat.Situaţia este „un semnal de alarmă”, afirmă Marc Sprenger, directorul European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) din Stockholm. Date fiind slăbiciunile din sistemul de apărare european anti-poliomielită, volumul uriaş de călătorii între Europa şi Israel şi milioanele de refugiaţi care părăsesc Siria, ECDC crede că există un risc real de apariţie a unei epidemii în Uniunea Europeană. Statele membre privesc „extrem de serios” riscul importării acestei boli, subliniază Sprenger.Efortul de a eradica poliomielita a făcut paşi uriaşi de la lansarea, în 1988, a Global Polio Eradication Initiative. Atunci, 350.000 de copii erau paralizaţi anual în 125 de ţări. În ultimii 25 de ani, numărul cazurilor a fost redus cu mai mult de 99%, astfel că anul acesta s-au mai înregistrat doar 223 de cazuri. Poliomielita este endemică acum în doar trei ţări: Afghanistan, Nigeria şi Pakistan. Totuşi, încă mai au loc cazuri importate sporadice, mai ales în Africa, o epidemie făcând 174 de victime anul acesta în Somalia.Ultima ameninţare a ieşit la iveală pe 19 octombrie, când Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a raportat un grup de cazuri de paralizie acută flască – un simptom clasic al poliomielitei – în Deir-ez-Zor, o regiune supusă conflictului situată în estul Siriei. Autorităţile naţionale au confirmat 2 cazuri de poliomielită, iar pe 29 octombrie Organizaţia Mondială a Sănătăţii a confirmat 10 cazuri. „Toată lumea a trecut la modul de reacţie contra epidemiilor”, a anunţat Oliver Rosenbauer, purtător de cuvânt al Global Polio Eradication Initiative din cadrul OMS.Cazurile se datorează, cel mai probabil, reducerii masive a nivelului de imunizare a copiilor din Siria din cauza războiului aflat în desfăşurare. Deoarece de regulă tind să existe 200 de cazuri non-paralitice pentru fiecare caz paralitic, grupul descoperit „este cel mai probabil doar vârful aisbergului”, afirmă Sprenger. Rosenbauer afirmă că există un risc major ca boala să devină endemică în Siria.Israelul se confruntă cu o situaţie diferită, dar îngrijorătoare la rândul său. Nivelul imunizării copiilor este ridicat, însă anul acesta a fost descoperit poliovirusul în apa uzată din mai multe oraşe din sudul Israelului. Virusul a fost detectat totodată pe Malul de Vest şi în Gaza. ECDC şi OMS estimează un risc mare de răspândire internaţională a poliovirusului din Israel, dată fiind circulaţia prelungită a virusului într-o zonă mare.Israelul a identificat până acum 42 de persoane care răspândesc poliovirusul prin fecale. Niciuna dintre acestea nu prezenta simptomele paraliziei şi toate au fost vaccinate cu vaccin polio inactivat (VPI), ce este folosit în imunizările de rutină şi care protejează de toate tulpinile. Acest caz reprezintă prima dată când poliovirusul a fost descoperit fără cazuri clinice. Majoritatea ţărilor din UE folosesc VPI, iar dacă vor fi expuse la polio, aceste ţări s-ar putea confrunta la rândul lor cu răspândirea silenţioasă a virusului în mediu, ceea ce ar pune sub ameninţare populaţiile nevaccinate, mai ales bebeluşii. VPI oferă un grad mare de protecţie individuală, dar oferă o imunitate intestinală redusă, ceea ce înseamnă că persoanele vaccinate ar putea răspândi virusul prin fecale. O alternativă o reprezintă vaccinul polio oral (VPO), o formă slăbită a virusului viu ce oferă protecţie intestinală puternică şi care previne răspândirea virusului prin fecale. VPO este folosit pentru vaccinări de masă şi pentru controlarea epidemiilor pentru că este eficient, ieftin şi uşor de administrat. Totuşi, în cazuri rare, VPO poate provoca poliomielită, motiv pentru care ţările fără poliomielită preferă să folosească VPI, care nu prezintă acest risc.Pentru a opri transmiterea „tăcută” a virusului, Israelul a vaccinat VPO peste 890.000 de copii din luna august până acum, iar Siria a început să administreze VPO la 2,4 milioane de copii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNICEF plănuiesc o campanie de vaccinare în toate ţările învecinate. Apariţia poliomielitei „va avea implicaţii dincolo de Siria”, afirmă Rosenbauer.Sistemele eficiente de monitorizare a apelor uzate din Israel au permis detectarea virusului înainte să apară vreun caz clinic, însă în Europa puţine ţări monitorizează apa de canal. De asemenea, mecanismele de detectare a cazurilor de paralizie acută flască sunt ineficiente. De aceea, Sprenger afirmă că există un risc real ca mai multe cazuri importate să nu fie detectate şi să se răspândească înainte să provoace epidemii. Europenii care sunt vaccinaţi ar fi protejaţi, însă în multe ţări, precum România, Ucraina şi chiar unele ţări mai bogate, rata vaccinării polio este suboptimă. Se estimează că până la 12 milioane de copii din ţările UE nu sunt vaccinaţi împotriva polio.„Trebuie să îmbunătăţim supravegherea mediului şi să nu aşteptăm până avem un caz clinic de poliomielită”, concluzionează Sprenger. -
Neamţul Ewald Lienen, principalul favorit să preia Oţelul
Roş-alb-albaştrii au revenit de la 0-1 şi au legat a doua victorie consecutivă. Argentinianul Henrique a devenit responsabilul cu golul la gruparea oţelară. Echipa gălăţeană a acumulat 14 puncte şi ocupă poziţia a 12-a.Gruparea oţelară a avut o săptămână perfectă. Luni seara seceta a luat sfârşit şi în campionat. Aşa cum se anticipa, Botoşaniul s-a dovedit o nucă tare, mai ales în prima repriză când atacantul Cârjan, gălăţean la origine, ne-a înfipt cuţitul în rană cu golul spectaculos reuşit în min. 7. După pauză, cu interimarii Schumacher şi Florea încă pe banca tehnică, Oţelul a adoptat partitura potrivită şi a reuşit să întoarcă soarta meciului. Mişelăricu (min. 47) a restabilit egalitatea iar golgeterul Henrique (min. 79) a punctat decisiv. Finalul a fost dramatic, cu oaspeţii ratând incredibil în min.86 prin Acsinte, intervenţie Brăneţ şi Ghinga, blocat în aceeaşi fază de Costin. Ieri directorul general Narcis Răducan a dat o fugă la Bucureşti unde s-a întânit cu noul antrenor al grupării roş-alb-albastre. După toate probabilităţile, acesta va fi neamţul Ewald Lienen, 59 ani, ultima oară a antrenat pe AEK Atena dar are o experienţă de 20 de ani în Bundesliga, care urmează să fie prezentat oficial astăzi.Declaraţii:Narcis Răducan: “Îl felicit pe Constantin Schumacher pentru modul în care a asigurat interimatul. Este o victorie importantă, de moral pentru noi. Sper ca de acum înainte să ne dovedim adevărata valoare şi să urcăm în clasament. Nu este de ajuns doar o victorie. Trebuie să mai obţinem şi altele. Sigur că ne-am speriat în minutul 7 şi de aceea am fost la pauză în vestiar pentru a-i încuraja. Mă bucur pentru Henrique. Lumea l-a privit cu suspiciune la început, mai ales că a venit de departe, dar iată că el dovedeşte că are valoare. Sunt convins că, după o pregătire adecvată de iarnă, pentru că el a venit la noi liber de contract, va fi şi mai bun în retur.“Cristi Popovici – antrenor FC Botoşani: “Ne aflăm la a treia înfrângere consecutivă în campionat. Înfrângerea din seara asta a venit în urma unui joc pe care puteam să-l tranşăm în favoarea noastră. Dacă intram la pauză cu 2-0, Oţelul nu mai putea să revină. Ştiam că Oţelul trece prin momente dificile şi le-am spus jucătorilor că o victorie ne aduce din nou în lumina reflectoarelor. În repriza a doua am primit foarte repede golul de 1-1, lucru care le-a dat un moral deosebit. Au reuşit să ne ţină masaţi în propria treime până a venit şi golul doi. Din momentul ăsta, fiecare meci capătă o greutate aparte, pot exista presiuni asupra echipei, asupra mea. Putem ieşi din starea asta doar cu o victorie sâmbătă împotriva Ceahlăului.”Oţelul Galaţi – FC Botoşani 2-1 (0-1)stadion Oţelul, spectatori: 1000Au marcat: Mişelăricu (min. 47), Henrique (min.79) respectiv Cârjan (min.7)Formaţii: Oţelul: Brăneţ – Sîrghi (min. 89 Marus), Mişelăricu, Costin, Popescu – Cooper, Giurgiu – Marquinhos – Băjenaru (min. 68 Paraschiv), Gavrilă (min. 56 Iorga) – Henrique. Antrenor: Constantin SchumacherFC Botoşani: Curileac – Patache, Poverlovici, Dinu, Acsinte – Vraciu (min. 83 Ghinga), Vaşvari, Croitoru, Fulop (min. 83 Codoban) – Hadnagy (min. 86 Matei), Cîrjan. Antrenor: Cristian PopoviciCartonaşe galbene: Băjenaru (min. 19), Henrique (min. 31), Marquinhos (min. 62), respectiv Vaşvari (min. 24), Patache (min. 45)Arbitru: Radu Petrescu; asistenţi: Sebastian Stoianov şi Stelian Slabu -
Cele două creiere ale dinozaurilor: povestea şi noile descoperiri
Unul dintre cei mai vestiţi paleontologi ai lumii, un american numit Othniel Charles Marsh, descoperitor a zeci de specii fosile, a observat, la un moment dat, la scheletele unor dinozauri, o anumită particularitate a coloanei vertebrale, care l-a intrigat. Studiindu-o, a emis ideea fascinantă că aceşti dinozauri ar fi avut, în afară de creierul din cap, specific tuturor vertebratelor, un „al doilea creier”, ce asigura coordonarea nervoasă a picioarelor din spate şi a cozii. Decenii de-a rândul, această imagine a marilor dinozauri înzestraţi cu două creiere – unul în cap şi altul mai spre coadă – a persistat în lumea paleontologilor şi a captivat imaginaţia publicului. Ce spun specialiştii de azi despre această părere?
O. C. Marsh studia scheletul unui sauropod (un dinozaur patruped erbivor) care trăise în America de Nord în urmă cu 155-145 milioane de ani, când a observat o caracteristică neobişnuită a coloanei vertebrale: în dreptul şoldurilor, canalul medular (în care este adăpostită măduva spinării) se lărgea, formând o dilataţie care ar fi putut adăposti o structură de 20 de ori mai mare decât cea care încăpea în cutia craniană a animalului.
Ce putea fi această „umflătură”? Măduva spinării este una dintre componentele sistemului nervos central, fiind alcătuită din neuroni şi fibre nervoase, aşa că paleontologul s-a gândit că locaşul lărgit din canalul medular adăpostea tot o porţiune a sistemului nervos central, specifică acestor dinozauri. Un al doilea creier? De ce nu?
O caracteristică asemănătoare a observat şi la o specie de Stegosaurus, alt dinozaur erbivor de mari dimensiuni, care trăia în America de Nord în perioada jurasică, acum aproximativ 150 de milioane de ani.
Un craniu bine păstrat de Stegosarus îi permisese lui O. C. Marsh, în anii 1880, să obţină un mulaj interior al cutiei craniene şi să estimeze astfel mărimea creierului acestui animal. Rezultatele erau surprinzătoare: arătau că acest dinozaur avea un creier extrem de mic, ce ar fi cântărit doar vreo 80 de grame – incredibil de puţin pentru un animal ce ajungea la 4-5 tone greutate. (Acest creier minuscul a contribuit mult la apariţia ideii că dinozaurii erau nişte giganţi greoi şi stupizi, idee care azi nu mai este de actualitate.) În asemenea condiţii, ideea unui al doilea creier părea nu doar ademenitoare pentru imaginaţie, ci şi plauzibilă; un creier în plus putea părea chiar necesar unei creaturi de câteva tone care avea în cap doar un creieraş cât pumnul.
Oricum ar fi fost, cert este că paleontologul american a lansat această idee de mare succes: că marile sauropode şi dinozaurii din genul Stegosaurus aveau două creiere, cel de-al doilea – numit ulterior „creier sacral” – servind pentru a controla reflexele şi mişcările în partea posterioară a corpului, iar ideea a persistat multă vreme în paleontologie.
Cândva, la începuturile paleontologiei vertebratelor, dinozaurii fuseseră consideraţi drept animale cu o inteligenţă foarte mărginită – nişte creaturi stupide, ce mai încolo-încoace. Creierele lor mici faţă de mărimea uneori colosală a corpului alimentau această percepţie eronată. În anii 1960, odată cu aşa-numita „Renaştere a dinozaurilor” – un curent de gândire în paleontologie care a revoluţionat modul în care erau privite aceste creaturi – specialiştii au ajuns la sentimente mai bune faţă de dinozauri, reconsiderându-şi inclusiv părerile anterioare în privinţa inteligenţei lor. Astăzi, opinia majorităţii paleontologilor este că dinozaurii erau foarte inteligenţi pentru nişte reptile, deşi nu atât de inteligenţi ca mamiferele. (Această viziune a dinozaurilor ca fiind reptile deosebit de inteligente a fost exploatată – poate în mod exagerat – în filme gen Jurassic Park.) Există chiar paleontologi care cred că, dacă n-ar fi avut loc marea extincţie cretacic-paleogenă – cea care a dus la dispariţia dinozaurilor în urmă cu 65 de milioane de ani – unele specii, mai ales dintre teropode (dinozauri carnivori) ar fi putut evolua spectaculos în ceea ce priveşte capacităţile cognitive, ajungând, în cele din urmă, la fel de inteligenţi ca şi oamenii. În 1982, un paleontolog de la Muzeul Naţional al Canadei, din Ottawa, Dale Russell, a imaginat chiar modelul unui dinosauroid – o creatură cu trăsături combinate, reptiliene şi umanoide, care ar fi putut evolua din dinozauri precum Troodon, un teropod care avea un creier foarte mare pentru talia sa, comparativ cu alte specii de dinozauri.
A trecut cam un secol şi, ştiinţa evoluând, au fost descoperite noi tehnici de analiză a fosilelor, mult mai performante decât cele pe care le aveau la dispoziţie paleontologii secolului la XIX-lea. Iar datorită acestor metode moderne, şi problema celui de-al doilea creier al dinozaurilor a fost reconsiderată. Astfel, studii realizate la începutul anilor 1990 au arătat că acea cavitate nu conţinuse ţesut nervos: deci, nici vorbă de vreun creier „suplimentar”. Acum, însă, în locul cvasi-certitudinii de până atunci, se ridica, frustrant, o mare nelămurire: ce anume conţinea cavitatea?
O idee a fost sugerată de faptul că majoritatea păsărilor de azi prezintă o dilatare similară a coloanei vertebrale, în partea posterioară a acesteia. Ea conţine un organ numit corpul glicogenic, o structură ovoidă, gelatinoasă, aflată în porţiunea lombo-sacrală a măduvei spinării şi care este formată din celule ce conţin cantităţi mari de glicogen. Însă ne aflăm în continuare în plin mister: nu se ştie precis ce rol are corpul glicogenic la păsări.
Cercetări efectuate la Universitatea Tottori, din Japonia, pe la jumătatea deceniului trecut, au arătat că aceste celule din corpul glicogenic sunt înrudite cu astrocitele (un tip de celule gliale, care intră în alcătuirea ţesutului nervos), având o origine comună cu acestea. În ceea ce priveşte rolul acestui organ, părerile sunt împărţite (ăsta fiind un alt mod de a spune că, de fapt, nimeni nu a putut arăta, cu dovezi incontestabile, ce funcţie are):
n conform unei ipoteze clasice, ar fi un rezervor de energie al sistemului nervos central al păsării, deoarece glicogenul reprezintă o formă de stocare a glucozei în organism, pentru a fi folosită ca sursă de energie la nevoie.
– alţi autori presupun că ar fi un organ secretor
– un alt grup de cercetători a emis o ipoteză conform căreia celulele corpului glicogenic ar fi legate, metabolic, de sinteza lipidelor şi de formarea mielinei la embrionii de păsări. (Mielina este substanţa care formează teaca izolatoare şi protectoare a axonilor – prelungiri ale neuronilor – şi care are un rol esenţial în funcţionarea normală a sistemului nervos.)
– cercetătorii japonezi de la Universitatea Tottori, într-un studiu publicat în 2006, sugerează că unele dintre celulele corpului glicogenic ar putea stimula formarea sinapselor (conexiunile dintre neuroni).
Misterul corpului glicogenic persistă şi, la fel şi misterul legat de ciudata „gâlmă” de ţesut din coloana vertebrală a dinozaurilor. Ideea că acel mitic „creier sacral” ar fi în realitate o structură de tipul corpului glicogenic de la păsări pare promiţătoare, dar, deocamdată, adevărul nu-l ştie nimeni. Nu putem decât să sperăm că, în următorii câţiva ani, cercetări mai aprofundate ne vor da răspunsuri limpezi, lămurind definitiv enigma seculară a „celui de-al doilea creier” al dinozaurilor.
-
Autorităţile de Sănătate Publică „înghit” direcţiile de sănătate
Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică proiectul Hotârârii de Guvern care reorganizează structurile din teritoriu ale ministerului. Este de fapt o descentralizare făcută prin reorganizare. Revin în atenţie Autorităţile de Sănătate Publică, numai că acestea devin structuri regionale cărora le sunt arondate mai multe judeţe. În locul direcţiilor de sănătate publică rămân oficii judeţene de sănătate care nu au personalitate juridică şi se supun Autorităţii de Sănătate Publică. Cel puţin aşa arată proiectul Ministerului Sănătăţii, proiect care are mari şanse să devină realitate. Galaţiul pierde direcţia de sănătate publică, care va deveni oficiu, şi intră în sfera de control a Autorităţii de Sănătate Publică din Constanţa.
„Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. (1) Se înfiinţează Autorităţile Teritoriale de Sănătate Publică, servicii deconcentrate ale Ministerul Sănătăţii, cu personallitate juridică, numite în continuare ATSP, prin reorganizarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi transferul activităţilor prevăzute la art. 4 alin. (3) către consiliile judeţene şi Consiliul General al municipiului Bucureşti. (2). În subordinea ATSP funcţionează 42 de oficii judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti, unităţi fără personalitate juridică, numite în continuare OSP, arondate conform Anexei 1. (3). ATSP şi OSP se organizează şi funcţionează în sediile şi locaţiile în care funcţionează în prezent direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti”, se arată în proiectul Ministerului Sănătăţii. Tot în sarcina autorităţilor cade şi asigurarea asistenţei medicale în caz de dezastre.
Proiect pentru păstrarea influenţei în teritoriu
Potrivit art. 2 din proiectul de înfiinţare al ASP-urilor, domeniile de activitate ale ATSP vor fi sănătatea publică, inspecţia sanitară de stat şi laboratorul de investigaţii şi radiaţii. Pe plan judeţean acestea vor rămâne în subordinea oficiilor judeţene de sănătate publică. În schimb, programele de sănătate, birourile de avizare şi monitorizarea factorilor de mediu vor trece în subordinea autorităţilor locale, adică a CJ.
„Prin acest proiect care are şanse să devină funcţional, Ministerul Sănătăţii îşi arată intenţia de a păstra totuşi şi propriile structuri în teritoriu. Asta deoarece în planul de descentralizare pus recent în discuţie direcţiile de sănătate publică ar fi trecut cu totul în subordinea autorităţilor locale”, crede dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. Prin reorganizare vor dispărea şi posturi, deoarece compartimentele financiar-contabil, de achiziţii, audit sau juridic din cadrul direcţiilor de sănătate publică vor dispărea. Numai la Galaţi, în aceste compartimente lucrează şapte persoane.
-
Românii, pe penultimul loc la economisire
Puţin peste 65% dintre croaţi fac economii regulate într-un cont bancar, iar suma lunară medie salvată este de 58 de euro (432 de kuna, 432 HKR), în timp ce austriecii sunt pe primul loc cu 181 de euro, iar românii pe penultimul – 40 de euro pe lună, potrivit unui sondaj realizat în 2013 de agenţia IMAS pentru Erste Group, informează agenţia HINA.
Suma medie lunară salvată de croaţi a scăzut cu 11 kuna în comparaţie cu economiile lunare din 2012.
În funcţie de vârstă, croaţii între 31 şi 49 de ani pun deoparte 534 HRK lunar, cei între 15 şi 29 de ani 384 HKR pe lună, iar cei de peste 50 de ani reuşesc să salveze 363 HRK pe lună.
Majoritatea croaţilor (60%) au o atitudine conservatoare de economisire, potrivit sondajului realizat printre 500 de respondenţi, ca parte a Barometrului privind economisirea al Erste Group în Europa Centrală şi de Est, notează HINA.
Aproape patru cincimi (78%) dintre croaţi socotesc economisirea importantă, în timp ce doar 3% nu văd în ea nicio importanţă.
Depunătorii croaţi afirmă că principalul motiv pentru a pune deoparte nişte bani este de a crea un sprijin financiar de siguranţă pentru a fi pregătiţi pentru situaţii de urgenţă de numerar.
Al doilea motiv este de a avea nişte bani salvaţi pentru vârste mai înaintate.
Unii afirmă că sunt conduşi de dorinţa de a-şi putea permite ceva la o dată ulterioară.
42% din cei intervievaţi declară că nu sunt familiarizaţi cu rata dobânzii curente pe conturile lor de economii în bănci şi chiar 68% spun că nu compară ratele dobânzilor oferite de diferite bănci pe economii.
Regiunea CEE (Comunitatea Economică Europeană) în studiu cuprinde Austria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, România, Serbia şi Slovacia, iar două treimi din cetăţenii acestor ţări consideră economisirea importantă, cu austriecii reuşind să salveze cele mai mari sume, în timp ce românii şi sârbii sunt în partea de jos, mai notează HINA.
Austriecii au reuşit să salveze în medie 181 de euro pe lună, mai mult cu 11 faţă de 2012. Suma medie lunară economisită de slovaci este de 90 de euro, cehii au salvat 81 de euro pe lună, croaţii 58 de euro, ungurii 49 euro, românii 40 euro şi sârbii 36 euro.
-
A dispărut după ce a furat banii asociaţiei pe care o administra
Fostul administrator al asociaţiei 245 din Galaţi, Elena Fotache, condamnată la opt luni de închisoare cu suspendare pentru delapidare în formă continuată de către Judecătoria Galaţi, s-a volatilizat. Acesta nu a mai fost de găsit nici de către locatarii păgubiţi, nici nu s-a mai prezentat la proces şi nici nu a mai atacat decizia primei instanţe, mai ales după ce a primit doar câteva luni de închisoare cu suspendare. Doar Parchetul a atacat cu recurs decizia, în încercarea de a obţine o condamnare cu executare efectivă pentru un prejudiciu ce se apropie de 130.000 de lei. Proprietarii de apartamente ce fac parte din asociaţia 245 s-au interesat la Apaterm şi Apă Canal, de unde au aflat că datoria către cele două societăţi totaliza peste 153.000 de lei, reprezentând datoriile şi penalităţile. Asta în condiţiile în care locatarii nu ştiau absolut nimic de o asemenea datorie şi nici nu existau rău platnici la întreţinere. De altfel, la panoul de afişaj al datoriilor la întreţinere apărea un debit total mult mai mic, de doar 38.962 de lei. Când oamenii au luat-o la întrebări pe Elena Fotache, fostul administrator a recunoscut că nu a rezistat ispitei de a lua din banii asociaţiei pentru a-şi rezolva nişte probleme personale, dar s-a obligat să îi restituie într-un an de zile.Au rămas buni de platăProprietarii au reclamat-o la Poliţie, pe lista de acuzaţii numărându-se furtul, înşelăciunea, abuzul în serviciu, falsul intelectual şi uzul de fals. În urma unei expertize contabile, s-a constatat că prejudiciul cauzat Asociaţiei de Proprietari 245 în urma gestionării frauduloase a banilor proveniţi de la locatari se ridică la peste 128.000 de lei. Practic, Elena Fotache „uita” să mai plătească facturile către furnizorii de utilităţi, astfel că datoriile către aceste societăţi crescuseră de patru ori. Femeia a recunoscut şi în faţa procurorilor că a furat banii locatarilor, afişând datorii cu mult mai mici decât cele reale pentru a-i induce în eroare. Fostul administrator a motivat că spera să acopere prejudiciul după ce ar fi primit o moştenire, constând într-un teren şi o suprafaţă de pădure pe raza judeţului Bacău, numai că acest lucru nu s-a mai întâmplat. Judecătorii au obligat-o pe Elena Fotache să returneze cei 128.000 de lei pe care i-a furat, însă locatarii nu au mai reuşit să dea de fostul administrator, astfel că este posibil ca acum să rămână cu paguba.