word-monitor

Blog

  • Galaţiul, uitat de mai-marii ţării la capitolul proiecte de infrastructură

    Senatorul PNL Paul Ichim a făcut o interpelare în care a tras un semnal de alarmă legat de situaţia în care a ajuns judeţul Galaţi, care se afla în anul 2000 pe locul 3 sau 4 în ceea ce priveşte contribuţia la bugetul naţional. „Din această contribuţie se reîntorceau sume care plasau judeţul undeva pe locurile 20 – 30 la alocările bugetare. Motivaţia era că trebuie să existe o solidaritate între judeţe, pentru a-i ajuta pe cei mai puţin avuţi. În timpul acesta, la nivel naţional au fost promovate proiecte de infrastructură ce trebuia să ne lege la reţeaua de transport a Uniunii Europene, pe partea de vest, că acolo începea civilizaţia. Toate proiectele au fost susţinute, cum este şi normal, de la bugetul naţional, la care întreaga populaţie, deci şi gălăţenii, au participat, după cum spuneam, consistent. Vremurile s-au schimbat. În 10 ani, tot ce a fost industrie în Galaţi a fost privatizat, falimentat, tăiat şi topit ca fier vechi. Aşa am ajuns judeţ cu probleme, cu aport redus la bugetul naţional, dar şi cu redistribuire scăzută, iar acum solidaritatea invocată nu mai funcţionează deloc.

    Acum 10-15 zile a apărut o informaţie în presă în care sunt prezentate vestitele proiecte de investiţii în România din partea altor state partenere. Exceptând un proiect în jurul Bucureştiului şi din câte se pare pe lângă Piteşti, aproape toate celelalte sunt în Ardeal, trei fiind la Cluj”, susţine senatorul liberal. Paul Ichim afirmă că ţinând cont de faptul că acolo există premisele infrastructurii – autostradă şi aeroport, este mai mult decât evident că nimeni nu are de ce să vină în Moldova, unde nu prea sunt motive să investeşti deoarece nu există infrastructură. „Aşa a ajuns Moldova polul sărăciei, al emigrării, al abandonului familial. Acum, cineva gândeşte că România se poate moderniza şi eficientiza prin descentralizare, iar diversele problemele s-ar putea realiza doar din bugetele locale. Nu-ţi trebuie studii economice ca să ai următoarea logică: nu ai economie căci nu ai infrastructură – ai buget mic, nu ai infrastructură, nu vin investitorii, ai preluat prin descentralizare o groază de responsabilităţi, dar le rezolvi după buget, adică falimentezi, statul nu mai cultivă solidaritatea, ci fiecare se descurcă cum şi cât poate, bugetul naţional nu mai poate susţine proiecte mari de infrastructură”, mai afirmă senatorul Paul Ichim.

    Acesta susţine că nu poate uita că în primăvara anului trecut premierul Ponta consemna că susţine proiectul realizării podului peste Dunăre dintre judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea, obiectivul fiind considerat o prioritate a anului.

    În opinia senatorului, un pod nu ar fi rămas pe câmp, ci ar fi atras şi infrastructură de conectare rutieră. „Ministrul marilor proiecte confirma, în primăvara acestui an, debutul lucrărilor în toamna aceasta. Oare ce s-a întâmplat? Moldova rămâne tot la coada intereselor guvernamentale. Poate nu s-a aflat că avem graniţa ţării pe Prut şi nu pe Siret, unde se termină de fapt strategia de dezvoltare a ţării”, se mai arată în interpelarea senatorului liberal.

  • Rusia şi UE duc un alt război rece

    Rusia şi UE duc un alt război rece

    Rivalitatea dintre Moscova şi Bruxelles în atragerea la cauza proprie a vecinilor comuni este atât de intensă încât maschează realitatea şi evocă un nou război rece. Ambele părţi afirmă că opţiunile sunt incompatibile şi obligă la alegerea între un Tratat de Asociere la UE, legat de o zonă de liber schimb, şi Uniunea Vamală. În acest nou război, televiziunea de stat Rusia 24 a iniţiat o serie de programe în care i se prevăd Ucrainei numeroase probleme, dacă încheie tratatul de asociere, de la şomajul masiv la colapsul industriei locale, în prezent integrată celei ruse.
    Nu totul este propagandă. Surse europene ce preferă anonimatul avertizează cu îngrijorare că Ucraina va trebui să treacă prin experienţe dificile pentru a se adapta la UE, fără a avea perspectiva de a deveni un membru cu drepturi depline al organizaţiei, aşa cum au avut Polonia şi alte ţări estice care astăzi sunt în UE. “Şi atunci când speranţele Kievului nu vor fi satisfăcute de o Europă mai slabă şi mai puţin atractivă decât înainte, va veni vremea Rusiei în Ucraina”, avertizează ele.
    Ucraina, Moldova, Georgia şi Armenia şi-au încheiat deja negocierile privind tratatele de asociere, care vor fi semnate la Vilnius. Dar Armenia, care are o alianţă militară cu Rusia şi un conflict deschis cu Azerbaidjanul pentru Karabahul de Munte, a ieşit din proces în septembrie şi a solicitat intrarea în Uniunea Vamală.
    În faţa renunţării Erevanului, comisarul european Stefan Füle, responsabil cu politica Parteneriatului Estic, a acuzat Moscova de presiuni: “Orice ameninţare a Rusiei legată de posibila semnare a acordurilor cu UE este inacceptabilă”, a spus el, citând ca exemplu abuzul preţurilor la energie, obstacolele artificiale în calea comerţului, garanţiile de cooperare şi securitate militare şi instrumentalizarea conflictelor.
    Serviciile sanitare ruse sunt experte în a găsi probleme mărfurilor importate din ţări care contrariază politica Moscovei. Au fost afectate în diverse momente apele minerale şi vinurile din Georgia, vinurile din Moldova şi de curând ciocolata din Ucraina şi laptele din Lituania.
    Iritarea lui Füle nu a găsit ecou la Moscova, care-şi concentrează argumentele mai ales asupra Ucrainei, statul cel mai puternic din punct de vedere economic dintre aspirantele la Acordul de asociere cu UE. În această săptămână, Alexei Miller, preşedintele Gazprom, compania monopolistă de export a gazelor din Rusia, a somat Kievul să plătească o datorie de 882 milioane de dolari pentru aprovizionarea din august. Premierul Medvedev s-a alăturat reclamaţiilor şi a ameninţat cu plata în avans a gazelor. Gazprom, care a fost obligat de instanţele de arbitraj să scadă preţul gazelor pentru unii dintre clienţii săi germani, refuză să facă reduceri Ucrainei, care plăteşte conform acordului încheiat în 2009, cât premier era Iulia Timoşenko.
    Înaintea crizei economice din 2008, Rusia a folosit aprovizionarea cu gaze ca ameninţare a pieţelor europene, dar eficienţa acestei arme s-a redus parţial prin diversificarea consumului de combustibil, apariţia altor resurse energetice şi crearea unei reţele de conexiuni permiţând căi alternative de aprovizionare a Occidentului. Aceste posibilităţi, pe care Ucraina le utilizează pentru a-şi reduce dependenţa de Gazprom, s-au extins prin construirea fabricilor de gaz lichefiat la Baltica şi Adriatica. La finalul lunii octombrie, la un summit CSI de la Minsk, Putin a insistat că, după semnarea tratatului de asociere, Ucraina îşi va pierde barierele vamale şi va fi invadată de produse occidentale. Aceasta va afecta Rusia, dacă Ucraina ar fi şi membră a Uniunii Vamale şi, potrivit lui Putin, va fi ‘foarte periculos şi de neacceptat”. El a amintit că Rusia a pledat pentru un spaţiu comun de la Lisabona la Vladivostok, dar pentru ca aşa ceva să se împlinească pe o bază de egalitate, fără pierderi economice şi probleme sociale, trebuie făcut treptat, a spus el.

  • Phoenix a depăşit suta şi a urcat pe locul şapte

    Ultima partidă din etapa a VI-a a Ligii Naţionale de baschet feminin a avut loc luni seara în sala sporturilor Dunărea şi a opus formaţiile CS Phoenix Galaţi şi SCM CSS Craiova. Publicul gălăţean, avid de baschet a venit din nou în număr mare şi a creat o atmosferă extraordinară iar fetele antrenate de Theodosios Paralikas şi Cătălin Ştefănescu nu au rămas datoare şi i-au răsplătit din plin. Oltencele au intrat mai motivate pe teren, au condus în primele cinci minute, gălăţencele au revenit iar cele două echipe au mers cap la cap în primul sfert. Recitalul Phoenix a început în sfertul al doilea, trioul american Cherise Daniel – Denise Fairbanks – Earnie Williams, sprijinit consistent de Florentina Ardeleanu şi internaţionalele Andra Ionescu şi Romina Filip, a făcut legea pe tot terenul şi la pauza mare s-a consemnat +14 pe tabelă. Sfertul al treilea a debutat cu un ecart de 10-0 în favoarea gălăţencelor şi Craiova n-a mai avut replică, mai ales că a pierdut şi două titulare, scoase din joc după ce au acumulat cinci greşeli personale.

    Conducerea tehnică a continuat şi cu acest prilej promovarea tinerelor jucătoare, acum venind momentul prielnic pentru Denisa Fota şi Miruna Dudceac să-şi facă debutul în LNBF. Rezultat final: CS Phoenix Galaţi – SCM CSS Craiova 102-60 (20-20, 32-18, 24-14, 26-8). Pentru Phoenix au evoluat: Bianca Nini 2 p, 2 pase decisive; Cherise Daniel 30 p (3×3), 7 recuperări, 6 pase decisive; Bianca Fota 1 recuperare, 1 pasă; Andra Ionescu 11 recuperări, 2 pase; Denise Fairbanks 27 p, 13 recuperări, 6 pase; Earnesia Williams 13 p, 14 recuperări, 3 pase; Denisa Fota 3 p; Andreea Şoptică 2 pase; Romina Filip 4 p, 3 recuperări, 3 pase; Beatrice Alaiba 3 p, 3 recuperări; Florentina Ardeleanu 16 p (3×3), 6 pase, 9 intercepţii; Miruna Dudceac. Echipa noastră are 9 puncte şi a urcat pe locul VII în clasament. Runda viitoare, Phoenix va juca în deplasare la CS BT Alexandria.

  • Comisia Europeană propune reducerea utilizării pungilor din plastic

    Comisia Europeană propune reducerea utilizării pungilor din plastic

    Comisia Europeană (CE) a adoptat luni o propunere care impune statelor membre să reducă utilizarea pungilor de transport din plastic subţiri, alegând între măsuri precum perceperea unor taxe, introducerea unor obiective naţionale de reducere sau o interzicere a utilizării pungilor în anumite condiţii.
    Pungile din plastic subţiri sunt utilizate de multe ori o singură dată, dar pot rămâne în mediul înconjurător sute de ani, adesea ca particule microscopice nocive, în special pentru flora şi fauna marină, se arată într-un comunicat al CE.
    „Luăm măsuri pentru a rezolva o problemă de mediu foarte gravă şi foarte vizibilă. În fiecare an, peste 8 miliarde de pungi din plastic devin deşeuri în Europa, provocând daune enorme mediului înconjurător. Unele state membre au obţinut deja rezultate foarte bune în ceea ce priveşte reducerea utilizării pungilor din plastic. Dacă şi alte ţări le urmează exemplul, am putea reduce consumul global actual din Uniunea Europeană cu până la 80%”, a declarat comisarul european pentru mediu, Janez Potocnik.
    Propunerea modifică din punct de vedere tehnic directiva privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje în privinţa a două elemente principale. În primul rând, statele membre sunt obligate să adopte măsuri pentru a reduce consumul de pungi de transport din plastic cu o grosime mai mică de 50 de microni, deoarece acestea sunt refolosite mult mai rar decât pungile mai groase şi adesea devin deşeuri. În al doilea rând, aceste măsuri pot include utilizarea unor instrumente economice, cum ar fi taxele, obiective naţionale de reducere şi restricţii de comercializare, însă cu respectarea normelor pentru piaţa internă prevăzute de Tratatul privind funcţionarea UE.
    Reducerea semnificativă realizată în unele state membre ale UE prin introducerea unor taxe şi a altor măsuri arată că se pot obţine rezultate prin acţiuni eficiente, notează CE în comunicat. Propunerea CE este rezultatul măsurilor adoptate de state membre individuale şi al solicitării adresate Comisiei Europene de miniştrii mediului din statele membre ale UE de a evalua posibilitatea de a acţiona la nivelul UE. Aceasta este rezultatul unor ample consultări publice care au indicat sprijin larg în favoarea unei iniţiative UE în domeniu.
    Conform estimărilor, în 2010, 98,6 miliarde de pungi de transport din plastic au fost introduse pe piaţa UE, ceea ce înseamnă utilizarea anuală a 198 de pungi de transport din plastic de către fiecare cetăţean al UE. Din aceste aproape 100 de miliarde de pungi, marea majoritate sunt pungi subţiri, care sunt refolosite mai rar decât pungile mai groase. Cifrele referitoare la consum variază în mod semnificativ între statele membre, între patru pungi pe an în Danemarca şi Finlanda şi 466 de pungi în Polonia, Portugalia şi Slovacia.
    Potrivit comisarului european pentru mediu, singurele state membre care nu au luat măsuri pentru combaterea fenomenului, sau nu au notificat CE în această privinţă, sunt Cipru şi Polonia.

  • Câştigul salarial mediu nominal net pe economie a crescut 0,3% în septembrie, la 1.609 lei

    Câştigul salarial mediu nominal net pe economie a crescut 0,3% în septembrie, la 1.609 lei

    Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.609 lei, în luna septembrie 2013, în creştere faţă de luna precedentă cu 5 lei (0,3%), iar cel brut a fost de 2.223 lei, cu 0,2% mai mare decât în august 2013, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4.907 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (883 lei).

    Potrivit datelor INS, în luna septembrie 2013, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.223 lei, cu 0,2% mai mare decât în luna august 2013.

    În luna septembrie 2013, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât creşteri cât şi scăderi faţă de luna precedentă.

    Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna august 2013 din sectorul economic s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă), dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte).

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat cu 24,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 18,2% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, respectiv cu 13,6% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice.

    De asemenea, au fost creşteri între 4% şi 7% în fabricarea produselor din tutun, activităţi de servicii anexe extracţiei, telecomunicaţii, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice; între 2,0% şi 3,5% în activităţi de editare, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, fabricarea produselor textile, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), cercetare-dezvoltare, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, agricultură, vânătoare şi servicii anexe.

    Pe de altă parte, scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost cauzate de acordarea în luna precedentă a primelor ocazionale, plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, în unele activităţi economice scăderea nivelului câştigului salarial mediu net din luna septembrie a fost cauzată de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte).

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat cu 12,6% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv cu 11,4% în alte activităţi extractive; între 5,5% şi 9,0% în transporturi pe apă, extracţia minereurilor metalifere, tranzacţii imobiliare; între 2,5% şi 5,0% în fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea altor mijloace de transport, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea băuturilor.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna august în învăţământ (1,2%) ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice. În administraţia publică şi sănătate şi asistenţă socială câştigul salarial mediu net a scăzut uşor în luna septembrie faţă de luna august 2013, cu 0,2%, respectiv 0,3%.

    Comparativ cu septembrie 2012, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 4,6%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 102,7%.

    Indicele câştigului salarial real pentru luna septembrie 2013 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 100,9%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 121,9%, cu un punct procentual mai mare faţă de cel înregistrat în luna august 2013.

  • În primele 9 luni din 2013 – criminalitatea cea mai scăzută din ultimii cinci ani

    În primele 9 luni din 2013 - criminalitatea cea mai scăzută din ultimii cinci ani

    Criminalitatea sesizată a înregistrat în primele nouă luni ale anului 2013 cea mai mică valoare din ultimii cinci ani, în urma activităţilor desfăşurate de structurile Poliţiei Române care au vizat scăderea fenomenului infracţional, combaterea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea calităţii serviciului poliţienesc oferit cetăţenilor.
    Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), 2012 a fost primul an în care, după nouă ani, criminalitatea sesizată nu a mai înregistrat creşteri, ci o scădere cu 5,66%, iar trendul scăderii se menţine şi în primele nouă luni ale anului 2013.
    “Astfel, s-a înregistrat o scădere cu 13,14% a infracţiunilor contra persoanei şi cu 28,41% a infracţiunilor de tâlhărie comise în stradă. Au fost constatate cu 11,10% mai multe infracţiuni de evaziune fiscală, iar în urma activităţilor preventive desfăşurate, 78,29% dintre infracţiunile depistate au fost surprinse în flagrant delict”, se arată în comunicat.
    Activitatea Poliţiei Române s-a axat în primele nouă luni ale anului în curs pe creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni, combaterea criminalităţii şi reducerea timpului de răspuns la solicitarea cetăţenilor sau la producerea unor evenimente.
    Poliţiştii au efectuat peste 116.000 de razii şi acţiuni cu efective lărgite în zonele cu potenţial criminogen. Datorită prezenţei active în stradă a poliţiştilor, numărul de situaţii în care s-a impus intervenţia la solicitările cetăţeanului prin Sistemul Unic al Apelurilor de Urgenţă a scăzut cu 17,90%, realizându-se 586.646 de astfel de intervenţii.
    Potrivit documentului citat, Poliţia Română este cea mai solicitată structură a MAI de către cetăţeni prin sistemul 112.
    În nouă luni ale anului 2013, din analiza datelor statistice existente, în ceea ce priveşte situaţia operativă, a rezultat că infracţiunile contra persoanei au înregistrat o scădere cu 13,14% faţă de perioada similară a anului trecut. Infracţiunile grave, comise cu violenţă au scăzut cu 6,16% (infracţiunile de omor au scăzut cu 14,72%, infracţiunile de tentativă de omor au scăzut cu 9,62% iar cele de vătămare corporală gravă au scăzut cu 5,07%).
    “La infracţiunile contra patrimoniului se constată o scădere cu 4,41%. De menţionat că furturile din locuinţe au scăzut cu 8,51%, furturile de auto au scăzut cu 24,47%, iar furturile de animale au scăzut cu 15,98%. În ceea ce priveşte mica criminalitate, infracţiunile de furt din buzunare, poşete, genţi au scăzut cu 7,47%, iar cele de furt din auto au scăzut cu 11,27%”, informează IGPR.
    De asemenea, infracţiunile de tâlhărie au scăzut cu 24,66% iar cele prin smulgere de obiecte — cu 27,21%.
    În urma activităţilor desfăşurate pentru combaterea criminalităţii economico-financiare, structurile de poliţie au descoperit şi cercetează cu 11,10% mai multe infracţiuni de evaziune fiscală.
    În domeniul combaterii criminalităţii organizate, aportul poliţiştilor de la structurile specializate s-a concretizat în destructurarea a 206 grupări infracţionale organizate, cu 5,64% mai multe ca în perioada similară a anului 2012, fiind trimise în judecată de procurorii DIICOT 1.931 de persoane, dintre care 50,8% în stare de arest preventiv.
    Infracţiunile legate de criminalitatea stradală au scăzut, în urma activităţilor desfăşurate, cu 16,5%.
    În plus, au scăzut infracţiunile de tâlhărie comise pe stradă cu 28,31% iar infracţiunile de furt — cu 14,8%.
    Totodată, infracţiunile de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice au scăzut cu 23,44%.
    “Din punct de vedere al riscului rutier, continuă trendul descendent la toţi indicatorii, respectiv numărul accidentelor grave scade cu 10,4%, numărul persoanelor decedate scade cu 11,4%, iar numărul persoanelor rănite grav scade cu 10,1%”, se arată în comunicatul IGPR.
    Potrivit documentului citat, au fost aplanate peste 150.611 de stări conflictuale (71.828 intrafamiliale, 11.683 între grupuri şi 67.100 din alte motive), au fost luate măsuri în 15.736 de cazuri de minori lipsiţi de supraveghere care au fost predaţi familiilor iar în 3.747 de cazuri au fost încredinţaţi centrelor de ocrotire.
    De asemenea, au fost aplicate peste 24.466 de sancţiuni contravenţionale persoanelor care apelau la mila publică sau vagabondau iar peste 3.700 au fost predate familiilor sau internate în centre de ocrotire.
    Au fost găsite 7.309 de persoane urmărite în temeiul legii, dintre care 5.789 de persoane urmărite la nivel naţional şi 1.520 internaţional.
    De asemenea, poliţiştii au participat la 7.323 de intervenţii în caz de calamităţi naturale, incendii, explozii, înzăpeziri, alunecări de teren etc., salvând 3.957 de persoane.
    “În urma acţiunilor, controalelor şi percheziţiilor domiciliare efectuate au fost ridicate în vederea confiscării mai multe bunuri şi valori, respectiv aproximativ 1.463.844,1 de euro, peste 235.000 de dolari, aproape 6 kg de aur, bijuterii şi alte obiecte din aur, 63,75 kg argint, peste 27.493.261 de lei proveniţi din operaţiuni ilicite, bunuri şi mărfuri în valoare de 292.238.971 de lei, 2.333 de arme, 55.086 de muniţii, 15.203,336 kg exploziv, 126.181 kg mercur, 64.606,081 mc material lemnos, 433.604,2 kg metale feroase şi 25.349,669 kg metale neferoase”, precizează IGPR.
    Eforturile depuse de Poliţia Română, împreună cu celelalte instituţii abilitate, au dus la scăderea, în continuare, a fenomenului infracţional.

  • Judecătorii au schimbat foaia: pedepse cu executare pentru evazionişti

    Un gălăţean a reuşit rara performanţă de a fi trimis în judecată pentru evaziune fiscală în timp ce execută o pedeapsă de patru ani de închisoare pentru aceeaşi faptă. Adrian Leca a înfiinţat o mică firmă, care se ocupa de comerţul cu ridicata, dar în special vindea animale vii pentru abatorizare. Anchetatorii au descoperit că în perioada 12 iulie – 26 august 2011 a vândut animale la o societate din Botoşani, Sc Dady Com SRL, a căror valoare depăşeşte 315.000 lei, fără să ţină evidenţă contabilă şi să declare veniturile la organele fiscale. La audieri, Adrian Leca a declarat că nu a mai putut ţine evidenţa contabilă deoarece fusese arestat preventiv, dar explicaţia lui nu stă în picioare pentru că „afacerea” se derulase pe nu mai puţin de patru luni de zile înainte să fi fost reţinut. Adrian Leca a fost condamnat ieri, din nou, pentru evaziune fiscală, la patru ani de închisoare, dar de data aceasta cu executare, iar Finanţele urmează să recupereze 115.000 de lei, ce reprezintă impozitul pe profit, TVA şi majorările de întârziere pentru neplata la timp a acestora, în măsura în care acest lucru mai este posibil.
    Alţi doi administratori de firmă au ajuns în boxa acuzaţilor
    Povestea se repetă aproape trasă la indigo în cazul altor doi gălăţeni, trimişi şi ei în judecată de procurori, de această dată de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, pentru evaziune fiscală. Viorel Nicolae Vlad şi Gheorghe Mihăilă se ocupau împreună de administrarea SC Tat Trans SRL, dar la un moment dat le-a venit ideea să înregistreze în contabilitate facturi fiscale false, prin care au diminuat baza de impozitare cu nu mai puţin de 2.413.686 de lei, dând o gaură la bugetul de stat de 488.349 de lei. Cei doi au fost ajutaţi de Elena Popescu, procurorii luând decizia ca aceasta şi Viorel Nicolae Vlad să fie trimişi în judecată pentru evaziune fiscală, în timp ce Gheorghe Mihăilă este, deocamdată, cercetat penal. Dacă judecătorii vor decide că sunt vinovaţi, cei doi riscă, la rândul lor, să petreacă până la opt ani după gratii.

  • Inundaţiile din septembrie au produs pagube de peste 75 de milioane lei

    Inundaţiile din septembrie au produs pagube de peste 75 de milioane lei

    În urma inundaţiilor din luna septembrie care au avut loc în judeţul Galaţi şi care au afectat 39 de localităţi, au fost înregistrate pagube în valoare totală de peste 75 de milioane de lei, conform datelor furnizate de directorul executiv al Prefecturii, Vasile Pârlog. Sursa menţionată a declarat că rapoartele arată pagube de 15 milioane lei la drumuri naţionale, iar la cele judeţene de aproape 3 milioane lei. Pe lângă acestea, au fost înregistrate la străzile comunale, săteşti, poduri şi podeţe pagube de alte 10 milioane, în agricultură de 15,3 milioane lei, în silvicultură de 15.000 lei, iar 650.000 lei în ceea ce priveşte animalele moarte. La şcoli şi grădiniţe au mai fost pagube de 115.000 lei, la CFR de 420.000 lei, la Sistemul de Gospodărie a Apelor de 684.000 lei, la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare de aproape două milioane lei şi la reţelele electrice de 175.000 lei. Pagube de 27 milioane lei au fost evaluate la locuinţe şi anexe gospodăreşti.

    Pentru a veni în sprijinul sinistraţilor afectaţi de calamităţi, Guvernul a alocat 27 de milioane de lei pentru a-i ajuta pe cei care au avut case şi gospodării distruse în diferite proporţii. Pe lângă acestea, au mai fost alocate ajutoare de la Guvern în valoare de 2,2 milioane lei, reprezentând produse alimentare şi apă şi alţi 45.000 lei pentru familiile care i-au avut pe cei 9 decedaţi, bani meniţi pentru înmormântarea acestora.

    De asemenea, în localităţile în care au avut loc inundaţiile au fost alocate ajutoare financiare de la Consiliul Judeţului, în valoare totală de 1,6 milioane lei şi de la Primăria Galaţi în valoare de 1,1 milioane lei. Conform rapoartelor de evaluare, a fost consemnat şi un ajutor impresionant de ajutoare din sectorul privat, de la diferite organizaţii non-guvernamentale şi de la fundaţii. “Toate ajutoarele au fost distribuite. Am rezolvat ceea ce putem numi intervenţii, ajutor şi sprijin, dar nu se poate spune că în zonele afectate grav de inundaţii viaţa a revenit la normal. Un număr mare de familii are încă de suferit şi lucrurile nu sunt în regulă pentru că vine iarna”, a declarat Pârlog.

  • FMI estimează o creştere economică constantă pentru 2014

    FMI estimează pentru România, în 2014, o creştere reală a PIB constantă, menţinându-se la nivelul estimat pentru finele acestui an, de 2,2%, dar se aşteaptă ca evoluţia să fie influenţată decisiv de cererea internă, cu accent pe investiţii, nu de exporturi, ca în prezent. “Pentru anul 2014 proiectăm o creştere reală a PIB constant, ceea ce înseamnă că aceasta se va menţine la 2,2%, dar ne aşteptăm să vedem o deplasare a factorilor determinanţi ai creşterii, dinspre exporturile nete cum a fost în 2013, către cererea internă, în mod special creşterea ar trebui să fie determinată de nişte investiţii mai mari, pentru că Guvernul a avut success în ultima vreme în absorbirea fondurilor UE şi aceasta va avea efect asupra creşterii de viitor”, a declarat marţi şeful misiunii Fondul Monetar Internaţional (FMI) în România, Andrea Schaechter, în conferinţa de presă de la încheierea vizitei de două săptămâni. Ea a arătat că având o cerere internă mai puternică şi pentru contul curent este anticipată o creştere, la 1,8% din PIB. Pentru acest an, contul curent este proiectat la 1,2% din PIB, la ajustarea căruia contribuie cererea internă slabă.
    Schaechter a precizat că echipele finanţatorilor internaţionali au ajuns la un acord la nivel tehnic cu autorităţile române, în urma misiunii, însă evaluarea trebuie aprobată de conducerea FMI şi de Comitetul Executiv. “Evaluarea noastră este că programul se menţine în parametri în linii mari, toate criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii septembrie au fost îndeplinite şi s-au realizat progrese în îndeplinirea celor mai multe criterii de referinţă structurale”, a spus Schaechter.
    Şeful FMI în România a menţionat că proiecţia de creştere a PIB a fost revizuită în sus cu 0,2 puncte procentuale, la 2,2%, datorită unei producţii agricole bune şi unui rezultat al exporturilor foarte bun. “Inflaţia a scăzut mai repede faţă de aşteptări, acest lucru reflectând de fapt în cea mai mare parte preţurile mai mici la alimente. Inflaţia prognozată acum pentru acest an este de 2%”, a spus reprezentantul Fondului.

  • Rompan: Producţia fiscalizată a crescut cu peste 10% la făină şi cu 15% la pâine după reducerea TVA

    Producţia fiscalizată a crescut la făină cu peste 10% şi la pâine cu 15% după reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%, începând cu 1 septembrie, a declarat sâmbătă Aurel Popescu, preşedintele patronatului Rompan. Totodată, pâinea s-a ieftinit cu mai mult de 12%.

    “Preţurile au scăzut cu peste 12%, că producţia fiscalizată a crescut la făină cu peste 10% şi la pâine cu 15%, iar la specialităţile de panificaţie creşterea este mai mare, ceea ce e un lucru bun pentru populaţie”, a spus Popescu.