word-monitor

Blog

  • Fostul deputat Mihail Boldea a primit a cincea decizie de eliberare din arest preventiv

    Fostul deputat Mihail Boldea a primit a cincea decizie de eliberare din arest preventiv

    Curtea de Apel Iaşi i-a dat din nou câştig de cauză lui Mihail Boldea, judecătorii hotărând luni, 18 noiembrie, pentru a cincea oară consecutiv, că fostul deputat trebuie eliberat din arest preventiv, măsura fiind înlocuită cu obligaţia de a nu părăsi ţara. Fostul deputat Mihail Boldea este acuzat, alături de celelalte şapte persoane trimise în judecată în acest dosar, de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Conform procurorilor DIICOT, membrii grupării identificau terenuri şi imobile, situate în zone centrale ale Galaţiului, aflate în proprietatea Consiliului Local Galaţi sau a unor persoane fizice, o parte dintre acestea fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în diverse procese penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului.
    Mingea este, din nou,  la Înalta Curte
    Fostul deputat nu se poate bucura de hotărârea magistraţilor din Iaşi pentru că procurorii DIICOT vor ataca decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care s-a opus constant eliberării din închisoare a lui Boldea. Judecătorii instanţei supreme au admis de fiecare dată recursul procurorilor DIICOT, hotărând că punerea în libertate a fostului deputat nu se justifică şi rămâne de văzut dacă o vor face şi a cincea oară.
    Mihail Boldea, fost membru al PDL, se află în arest preventiv de la sfârşitul lunii martie 2012. Boldea a cerut şi obţinut judecarea dosarului său la Iaşi motivat de faptul că nu ar avea parte de un proces corect la Galaţi. Fostul deputat a înregistrat o victorie şi în lupta cu DIICOT Galaţi, după ce procurorii l-au pus sub acuzare pentru înşelăciune şi constituire a unui grup infracţional organizat. Boldea a dat în judecată DIICOT pe motiv că nu i s-au restituit un laptop, o tabletă, suma de 5.000 de euro, mai multe carduri bancare şi actele personale la momentul când s-a predat la consulatul României din Kenya, iar recent toate bunurile şi banii i-au fost înapoiate.

  • Corupţia ameninţă democraţiile din Europa Centrală şi de Est

    Corupţia ameninţă unele democraţii din Europa Centrală şi de Est, presând aceste ţări, precum Ucraina sau Bosnia-Herţegovina să se alăture Uniunii Europene, a avertizat, zilele trecute, diplomaţia americană. “În momentul în care noi ne străduim să depăşim vechea ură şi să definitivăm harta democratică a Europei, trebuie să neutralizăm o altă otravă, care ameninţă multe democraţii tinere europene: corupţia”, a declarat noul secretar de Stat adjunct pentru Europa, Victoria Nuland. “Încrederea popoarelor în guvernele lor alese se erodează în Europa Centrală şi de Est pentru că alegătorii cred că liderii lor răspund mai întâi propriilor interese înaintea celor ale poporului”, a continuat diplomatul, într-un discurs susţinut în faţa centrului de reflecţie Atlantic Council din Washington. “Corupţia ucide în mod periculos visurile democratice”, a anunţat Nuland, afirmând că “în Europa şi în Eurasia, calitatea democraţiei şi statului de drept este profund inegală”. Ea a citat “momentul istoric” cu care se confruntă Ucraina, R.Moldova şi Georgia, care trebuie să semneze un acord de asociere cu UE în cursul summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 28 şi 29 noiembrie. “Statele Unite salută alegerea europeană a acestor trei naţiuni”, a insistat Victoria Nuland, fostă ambasadoare a Statelor Unite la NATO la Bruxelles, înainte de a fi purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, până în primăvară.
    Dar Kievul s-a îndepărtat, miercuri, de acest acord de asociere cu UE şi nu ia nicio decizie care să permită plecarea în străinătate a opozantei încarcerate Iulia Timoşenko, în timp ce europenii continuă să spere că va fi eliberată până la sfârşitul lunii. “Ne alăturăm vocile celor ale UE pentru ca liderii ucraineni să facă o alegere justă şi istorică pentru cele 45 de milioane de cetăţeni ai lor”, a pledat Nuland.
    Ea a salutat Serbia şi Kosovo pentru demersul lor “către o reconciliere” şi le-a cerut să “integreze total structurile europene”. Nuland a avertizat în schimb cele două entităţi, sârbă şi croato-musulmană, care formează Bosnia-Herţegovia. “Dacă liderii continuă să blocheze mersul ţării lor către UE şi NATO, partenerii internaţionali ai Bosniei, între care Statele Unite, vor trebui să îşi examineze serios abordarea”, a avertizat ea.

  • United, surclasată de campioană, dar rămâne pe locul patru

    Zeiţa Fortuna şi-a întors faţa în ultima perioadă spre United. Trupa lui David Asandei a pierdut vineri seara fără drept de apel în fieful campioanei City’us Tg. Mureş, scor 3-12, pentru noi au marcat: Moldoveanu, Ivan şi Tudose dar a beneficiat de faptul că Spicom Sf. Gheorghe, principala contracandidată a pierdut la limită în faţa lanternei Sportis Târgovişte şi şi-a păstrat poziţia a patra în clasament. Altfel, Galaţiul va găzdui la începutul acestei săptămâni un important eveniment sportiv internaţional, primul după foarte mulţi ani. La sala sporturilor Dunărea va avea loc dubla amicală dintre România şi Bulgaria. Partidele sunt programate astăzi, de la ora 18.00 şi miercuri, de la ora 12.00, iar intrarea va fi liberă. Pentru aceste confruntări, selecţionerul României a convocat 12 jucători, printre care se află şi gălăţeanul de la United, Emanuel Moldoveanu. „Manu” şi-a făcut debutul la Naţională luna trecută la Chişinău, în dubla cu Moldova, unde a marcat un gol. Printre tricolori mai sunt şi alţi doi jucători care au îmbrăcat tricoul echipei gălăţene: Şotârcă şi Iancu. Pentru România amicalele cu Bulgaria constituie ultimele teste înaintea turneului final al Campionatului European de futsal ce va avea loc în Belgia în perioada 28 ianuarie – 8 februarie 2014. Naţionala noastră va face parte din grupa A, alături de Belgia şi Ucraina.

  • Handbaliştii de la CSU au dat recital în Polivalentă

    Divizia A la handbal masculin a programat duminică partidele celei de-a IX-a etape. CSU Galaţi a debutat în sala Polivalentă Dunărea împotriva celor de la LPS Piatra Neamţ. Formaţia pregătită de Mihai Pantea a avut o misiune uşoară în faţa echipei nemţene, formată în cea mai mare parte din juniori I, arţăgoşi dar prea cruzi încă pentru acest nivel. Studenţii gălăţeni  nu au făcut risipă de energie, au făcut un joc bun, cu faze spectaculoase şi goluri la foc automat. Oaspeţii au marcat primii dar apoi portarul Florin Andronic s-a supărat şi a pus lacăt la poartă, iar coechipierii săi Dospinescu, Băhnăreanu, Bursuc, Mârşiu, Lăpuşneanu &Co au făcut recital. Antrenorul Mihai Pantea a folosit acest prilej pentru a rula tot lotul trecut pe foaia oficială. Rezultat final: CSU Galaţi – LPS Piatra Neamţ 37-17 (22-8). Lotul folosit: Andronic (18 intervenţii), Vîrlan (5 intervenţii) – Şahîn, Păun, Ionel (4 goluri), Dospinescu (6), Băhnăreanu (5), Ghenghea, Grigore (3), Dorneanu, Lăpuşneanu (3), Aniţa (2), Secară (3), Mârşiu (4), Vişan (3), Bursuc (4). Celelalte rezultate ale etapei: U Târgovişte – HCM Câmpina 28-24, HC Universitas Iaşi – Ştiinţa Dedeman II Bacău 23-33, Poli Ştiinţa Miroslava Iaşi – CSM Ploieşti 32-34, CSM Focşani 2007 – CSM Călăraşi 21-34, CSH Teleorman Alexandria – HCM Botoşani 25-23, HC Vaslui – HC Buzău 2012 43-21. Echipa gălăţeană are 18 puncte şi a revenit pe locul V în clasament. Handbaliştii lui Mihai Pantea vor avea următorul program până la finalul turului: cu U Târgovişte (24 noiembrie, deplasare), cu HCM Câmpina (28 noiembrie, acasă), cu HC Universitas Iaşi (8 decembrie, acasă) şi cu Poli Ştiinţa Miroslava (15 decembrie, deplasare).

  • Un simplu control oftalmologic ar putea fi soluţia pentru diagnosticarea maladiei Alzheimer

    Un control oftalmologic ar putea fi soluţia pentru diagnosticarea maladiei Alzheimer, potrivit oamenilor de ştiinţă americani, care au realizat un studiu pe şoareci prin care au analizat schimbărille care au loc la nivelul unor celule de pe retină.
    O echipă de cercetători a descoperit că şoarecii programaţi genetic să sufere de Alzheimer au înregistrat modificări în ceea ce priveşte dimensiunea stratului celular al ochilor. Schimbările care au loc la nivelul unor celule de pe retină pot contribui la diagnosticarea şi urmărirea evoluţiei bolii Alzheimer, spun oamenii de ştiinţă.
    Deoarece retina este o extensie directă a creierului, cercetătorii consideră că pierderea straturilor neuronale care alcătuiesc retina ar putea avea legătură cu pierderea celulelor cerebrale în cazul bolii Alzheimer. Potrivit oamenilor de ştiinţă, această descoperire ar putea face ca, în viitor, medicii oftalmologi să fie capabili să detecteze boala Alzheimer la un control obişnuit, dacă vor avea instrumentele corespunzătoare.
    Modificările care au loc în aceste straturi celulare de pe retină ar putea ajuta, de asemenea, la detectarea glaucomului – care provoacă orbirea şi este considerată o boala neurodegenerativă la fel ca maladia Alzheimer -, au spus cercetătorii, citaţi de bbc.co.uk.
    Potrivit lui Scott Turner, director al programului dedicat tulburărilor de memorie de la Georgetown University Medical Center, retina este o extensie a creierului, deci este firesc să se verifice dacă anumite procese patologice care au loc în creierul unei persoane ce suferă de Alzheimer se regăsesc şi la nivelul ochilor.
    Turner şi colegii săi au analizat dimensiunea retinei într-o zonă care nu a mai fost investigată înainte. Astfel, a descoperit că reducerea dimensiunii retinei s-a produs numai în cazul şoarecilor care sufereau de Alzheimer.
    Oamenii de ştiinţă sunt de părere că această cercetare reprezintă o nouă cale de înţelegere a modului în care maladia Alzheimer evoluează şi ar putea fi o soluţie pentru diagnosticarea acestei boli.
    Potrivit cercetătorilor, este nevoie de efectuarea studilor pe oameni pentru a afla dacă schimbările care au avut loc la şoareci vor avea loc şi la aceştia. În prezent, indicatorii prin care este diagnosticată boala Alzheimer sunt fie costisitori, fie invazivi. O scanare a dimensiunii retinei ar fi şi o soluţie ieftină şi noninvazivă.
    Alzheimer este o boala neurodegenerativă şi este cel mai cunoscut tip de demenţă. Cauza dezvoltării acestei boli este încă necunoscută şi nu există tratament care să o vindece. De multe ori, trece neobservată mulţi ani, până când se degradează prea multe celule şi simptomele devin vizibile. Se consideră că tratarea acestei boli din timp este o acţiune vitală în prevenirea pierderii memoriei.

  • Primăria, penalizată cu sute de mii de lei după atribuirea contractului de modernizare a parcului Rizer

    Municipalitatea a fost obligată să plătească penalităţi de peste 235.000 de lei după ce, în urma unui control efectuat de Ministerul Dezvoltării, s-a constatat că în caietul de sarcini privind modernizarea parcului Rizer s-au introdus mai multe specificaţii tehnice ce favorizau practic anumiţi ofertanţi în dauna altora.
    „Specificaţiile tehnice ce indică o anumită origine, sursă, producţie, o licenţă de fabricaţie, un anumit procedeu special, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici fără a fi însoţite de menţiunea «sau echivalent» contravine procedurilor legale”, susţin reprezentanţii Ministerul Dezvoltării. Primăria Galaţi a fost penalizată cu 5% din valoarea contractului, ce înseamnă 235.879 de lei. De cealaltă parte, municipalitatea susţine că nu a favorizat nicio firmă, dar Curtea de Apel Galaţi i-a dat recent câştig de cauză Ministerului Dezvoltării, astfel că Primăria Galaţi trebuie să plătească penalităţile.
    Prioritatea: siguranţa spaţiului de joacă
    De amintit este că 80% din banii folosiţi la reabilitarea parcului Rizer provind din fonduri europene, fiind vorba de 6,6 milioane de lei, şi doar 17,65% (1,4 milioane) de la bugetul de stat, restul reprezentând contribuţie privată (164.000 de lei). Contractul de modernizare al parcului a fost atribuit asocierii SC Pallegrini SRL, SC Comtiem şi SC Electromontaj SA, iar Primăria Galaţi mai are o şansă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să demonstreze că maniera în care a fost atribuit contractul a fost cât se poate de legală.
    „Trebuia să ne asigurăm de faptul că furnizorii de echipamente pentru spaţiul de joacă respectă un înalt standard calitativ şi nu ar putea vătăma viaţa copiilor care folosesc balansoarele şi toboganele”, au precizat în justiţie reprezentanţii municipalităţii.
    Judecătorii instanţei supreme vor decide finalmente dacă condiţiile impuse în caietul de sarcini au încălcat sau nu principiul egalităţii de tratament în evaluarea şi selecţia ofertanţilor pentru modernizarea parcului Rizer.

  • Facilităţi pentru investiţii la Galaţi

    Pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Local care va avea loc joi figurează un proiect de hotărâre privind acordarea de facilităţi fiscale la plata impozitelor pe clădiri şi terenuri către persoanele juridice în vederea atragerii de investiţii şi susţinerii dezvoltării economice în Galaţi. În expunerea de motive se arată că CL poate acorda scutiri de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren, datorată de către persoanele juridice, în condiţiile elaborării unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv general dezvoltarea regională, iar ca obiective specifice, creşterea gradului de ocupare a fortei de muncă, stimularea agenţilor economici care dezvoltă activităţi economice cu efecte în plan economico-social şi sprijinirea tinerilor pentru înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii.
    Criteriile de acordare a facilităţilor fiscale şi cotele de reducere a impozitului pe clădiri aferent investiţiilor de peste 200.000 euro sunt valoarea investiţiei, numărul mediu de personal angajat, profilul de activitate, amplasamentul investiţiei (zona fiscală în care se află investiţia).
    Care sunt reducerile?
    În ceea ce priveşte valoarea investiţiei, dacă aceasta este cuprinsă între 0,2 şi 0,5 milioane de euro, cota de reducere din impozitul pe clădiri este de 20%, respectiv o reducere de 40% dacă valoarea investiţiei este între 0,5 şi 1 milion euro şi respectiv de 55% dacă valoarea este peste 1 milion de euro. În ceea ce priveşte numărul mediu de personal nou angajat, cota de reducere este de 5% dacă este vorba de 20-50 de angajaţi, de 7% dacă este vorba de între 51 şi 100 de angajaţi, 10% pentru 101 – 150 de salariaţi, 15% dacă este vorba de angajări între 151 şi 200 de persoane, respectiv 20% dacă este vorba de peste 200 de persoane angajate. În ceea ce priveşte profilul de activitate, reducerea este de 5% în cazul activităţii de comerţ, de 8% în cazul actvităţii de servicii, respectiv de 15% în cazul activităţii de producţie. În ceea ce priveşte amplasamentul, cota de reducere este de 10% pentru zona fiscală D şi 5% pentru zona fiscală C. Criteriul principal de acordare a facilităţii este cel al valorii investiţiei, celelalte criterii de acordare sunt complementare.

  • Bucureşti, Argeş, Timiş, Arad şi Braşov asigură jumătate din exporturile României

    Bucureştiul şi judeţele Argeş, Timiş, Arad şi Braşov au asigurat aproape jumătate (47,3%) din totalul exporturilor României în prima jumătate a anului, de 23,71 miliarde euro, în timp ce Giurgiu şi Gorj au cumulat doar 0,29%, cu livrări în afara ţării de 68,38 milioane euro.
    Capitala se află în fruntea topului, cu exporturi de 4,45 miliarde euro în primul semestru, în creştere cu 19,22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dinamica fiind superioară celei din intervalul corespunzător din 2012 comparativ cu 2011, de 5,3%, reiese din datele Ministerului Economiei.
    Exporturile realizate de companiile din Bucureşti au reprezentat 18,8% din total. România a exportat în prima jumătate a anului produse în valoare de 23,71 miliarde euro, cu 5,92% mai mult faţă de perioada similară din 2012.
    Cele mai solicitate produse la export din Bucureşti au fost maşinile şi aparatele, echipamentele electrice şi componente ale acestora (28,5%), produsele industriei chimice (15,1%), metalele comune (9,8%) şi produsele minerale (9,6%).
    Judeţul Argeş ocupă locul al doilea în clasament, cu exporturi de 2,6 miliarde euro (10,97% din total), în urcare cu 12,38%, fiind impulsionate de vânzările Dacia în străinătate. Vehiculele, aeronavele, vasele şi echipamentele auxiliare de transport au reprezentat 67,5% din exporturile judeţului.
    Următoarele poziţii au fost adjudecate de judeţele Timiş, cu 1,85 miliarde euro (7,84% din total), cu 11% mai mici, Arad – 1,17 miliarde euro (4,94% din total), în creştere cu 5,6%, şi Braşov – 1,12 miliarde euro (4,75%), cu 12,6% mai mult. Judeţul Constanţa a exportat bunuri în valoare de 1,03 miliarde euro (4,36%), în scădere cu 15%, Sibiu – 1 miliard euro (4,22% din total, 8,2% creştere), Bihor – 918,9 milioane euro (3,88% pondere, în scădere cu 11,8%), Dolj – 774,4 milioane euro (3,27% pondere, în creştere de cinci ori) şi Ilfov – 718,4 milioane euro (3% pondere, în creştere cu 7,1%).
    La mijlocul clasamentului se situează judeţele Hunedoara – 343,15 milioane euro exporturi (1,45% din total, în creştere cu 22,3%), Bistriţa Năsăud – 308,62 milioane euro (1,3% pondere, în creştere cu 11,1%) şi Dâmboviţa – 288,99 milioane euro (1,22% pondere, în scădere cu 17,1%).
    Codaşe sunt judeţele Mehedinţi, cu exporturi de 60,65 milioane euro, în scădere cu 25% (0,26% din total), Giurgiu – 40,6 milioane euro, în scădere cu 35% (0,17% din total) şi Gorj – 27,75 milioane euro, în creştere cu 9,6% (0,12% din total exporturi). Cele trei judeţe sunt precedate, în ordinea crescătoare a valorii exporturilor, de Vaslui cu 67,13 milioane euro (0,28% din total, în scădere cu 23,75%), Teleorman – 71,18 milioane euro (0,3% pondere, în scădere cu 11,76%), Vrancea – 90,9 milioane euro (0,38% pondere, în creştere cu 14,5%), Ialomiţa – 91,5 milioane euro (0,39% pondere, în creştere cu 9,88%), Caraş Severin – 104,07 milioane euro (0,44% pondere, în creştere cu 0,42%), Brăila – 128,36 milioane euro (0,54% pondere, în scădere cu 9,54%) şi Vâlcea – 135,17 milioane euro (0,57% pondere, în scădere cu 29,8%).
    În ceea ce priveşte importurile, clasamentul este condus tot de Bucureşti şi Argeş, însă următoarele poziţii revin judeţelor Ilfov, Timiş şi Prahova. Împreună, capitala şi cele patru judeţe au atras peste jumătate (54,86%) din totalul importurilor din primul semestru, care s-au situat la 26,26 miliarde euro, înregistrând un declin de 2,72% comparativ cu intervalul similar din 2012.
    Capitala a absorbit aproape o treime (31,62%) din importuri, cu o valoare de 8,3 miliarde euro, în creştere cu 1,5%, iar judeţul Argeş a avut o dinamică a importurilor de 13,52%, ajungând la 1,8 miliarde euro, cu o pondere de 6,86%.
    Topul primelor trei categorii de produse importate coincide în Bucureşti cu cel de la exporturi, însă cu o pondere mai mare, de 55%, faţă de 53,4%.
    Judeţul Ilfov a consemnat o scădere de 7,56%, la 1,7 miliarde euro, cu 6,49% din total importuri, iar în Timiş regresul a fost mai mare, de 12,24%, produsele aduse din afara ţării cumulând 1,51 miliarde euro.
    În Prahova, importurile au totalizat 1,08 miliarde euro, în uşoară creştere (1,4%) faţă de ianuarie-iunie 2012, cu o pondere de 4,12%.
    Următoarele cinci judeţe clasate sunt Braşov, cu importuri de 1,063 miliarde euro (cu o cotă de 4,05% din total şi o creştere de 12,5% faţă de semestrul I din 2012), Arad – 1,062 miliarde euro (4,05% pondere, în creştere cu 4,4%), Constanţa – 1,05 miliarde euro (4,02% pondere, în scădere cu 38,6%), Bihor – 909,2 milioane euro (3,46 pondere, în scădere cu 15,35%) şi Sibiu – 894,6 milioane euro (3,41% pondere, în scădere cu 4,34%).
    Cu o valoare medie în topul importurilor se regăsesc judeţele Buzău – 234,01 milioane euro (0,89% pondere, în creştere cu 1,65%), Bistriţa Năsăud – 232,87 milioane euro (0,89% pondere, în creştere cu 6,85%) şi Dâmboviţa – 228,12 milioane euro (0,87% pondere, în creştere cu 4,57%).
    Ultimele zece locuri sunt ocupate de Vâlcea – 105,03 milioane euro (0,4% pondere, în scădere cu 31,4%), Călăraşi – 103,76 milioane euro (0,4% pondere, în scădere cu 3,32%), Vrancea – 86,89 milioane euro (0,33%, în creştere cu 0,8%), Ialomiţa – 85,28 milioane euro (0,32% pondere, în creştere cu 13,28%), Caraş Severin – 77,73 milioane euro (0,28% pondere, în creştere cu 12,5%), Teleorman – 66,48 milioane euro (0,25% pondere, în scădere cu 2,31%), Giurgiu – 64,87 milioane euro (0,25% pondere, în scădere cu 30,5%), Vaslui – 51,71 milioane euro (0,2% pondere, în scădere cu 16%) şi Mehedinţi – 39,91 milioane euro (0,15% pondere, în scădere cu 12,5%).
    Judeţul Gorj se situează pe ultima poziţie în clasament, la fel ca în cazul exporturilor, cu 0,11% din totalul importurilor României în primul semestru. Valoarea produselor importate în judeţ a avansat însă cu 23,8%, la 29,06 milioane euro, dar se plasează sub nivelul exporturilor.
    Deficitul comercial al României a fost în primul semestru de 2,5 miliarde de euro, mai mic cu 2 miliarde de euro faţă de perioada similară din 2012.
    În primele nouă luni din acest an, deficitul comercial a scăzut cu 42% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, la 18,33 miliarde lei (4,15 miliarde euro), după ce exporturile au crescut cu 8,8%, în euro, iar importurile s-au redus cu 0,3%, potrivit datelor anunţate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
    Exporturile FOB totalizau 160,88 miliarde lei (36,47 miliarde euro) la finele lunii septembrie, iar importurile CIF 179,22 miliarde lei (40,63 miliarde euro).

  • Suflă vântul din toate părţile

    Suflă vântul din toate părţile

    Era pe vremuri o zicală cam aşa: „Afară frig, în casă frig, deschid fereastra larg şi strig: îţi mulţumesc partid iubit, că m-ai călit!” Noi, ăştia născuţi prin „epoca de aur”, suntem ceva mai căliţi, dar ce ne facem cu cei mici, îi călim şi pe ei, să vadă şi ei cum am trăit noi pe vremea lui Ceaşcă? Ca să nu mai zic de vântul care suflă prin buzunarele celor mai mulţi dintre noi, făcându-ne să uităm şi de frigul din casă, bucurându-ne că nu s-a dat drumul încă la căldură, nu de alta, dar poate până vine cu adevărat iarna achităm restanţele la întreţinere de iarna trecută. Mă uitam chiar ieri prin piaţa centrală, multe gospodine au ajuns să cumpere ca pe vremurile de tristă amintire gheare de pui, gâturi de pui, şlunguri, bojoci sau mai ştiu eu ce resturi de animale mai scot producătorii ăştia pe piaţă. Oare ce mâncăruri bune mai pot face din te miri ce şi mai nimic?
    O altă chestie pe care am observat-o: uite, de exemplu, într-un magazin, carnea tocată amestec costă 17 lei kilogramul, iar în altul doar 14 lei. Oare diferenţa asta de trei lei la kilogram să fie dată de modul în care şi-a crescut fiecare animalele? Adică porcul unuia a mâncat „eco” iar al celuilalt doar lături? Cred că aici ar trebui să intervină careva care să reglementeze preţurile, deşi atunci ar spune unii că n-ar mai fi democraţie sau că nu s-ar mai chema economie de piaţă.
    Vântul suflă a pagubă şi prin sportul românesc, prin mai toate sporturile pierdem ba în ultimele minute de prelungire, ba o luăm urât încă de la începutul jocului. Dar toată lumea vorbeşte peste tot că mai avem şanse să ne calificăm la Mondiale, că ar trebui adus Mutu la Naţională, că ar trebui gonit Piţurcă. Nu mai cred în nici o calificare, cred că nici nu mă mai uit de azi înainte la nici un meci de fotbal, am să mă uit pe la popice, pe la fotbal american sau văd eu pe ce sport mă axez, numai fotbal nu.
    Un alt vânt păgubos suflă şi prin Parlamentul şi Guvernul României – omuleţii ăia ne cam mănâncă degeaba banii; aţi mai auzit de vreun proiect legislativ, de vreo hotărâre de guvern care să ne aducă şi altceva în afară de scumpiri? Că ne-au ieftinit pâinea o fi fost bine, numai că îmi pare ori că am început să mănânc mai multă pâine de atunci, ori brutarii s-au apucat să micşoreze gramajul la pâine, cert este că mi s-a mărit consumul de pâine şi asta seamănă a vânt de sărăcie. Şi nu numai eu am observat asta, am auzit mulţi oameni spunând că li se par pâinile şi covrigii mai mici.
    Măcar dacă nu scumpeau utilităţile, poate aşa mai suporta omul şi frigul din casă, mai băga un radiator în priză, îşi permitea poate şi un aparat de aer condiţionat sau îşi monta un încălzitor pe gaze. Dar când gazele s-au scumpit, când factura la energie s-a făcut cât o zi de post, rabdă omul şi aşteaptă vântul schimbării.

  • Administrarea preventivă a medicamentelor anticolesterol, recomandată de cardiologii americani

    Cardiologii americani recomandă administrarea preventivă a medicamentelor anticolesterol pentru adulţii sănătoşi, dar care prezintă un risc crescut de boli cardiovasculare, se arată în Ghidul clinic actualizat al Colegiului american de cardiologie (ACC).
    Un adult din trei din Statele Unite, care nu a fost încă diagnosticat cu boli cardiovasculare sau care nu a avut un accident vascular cerebral, prezintă un risc suficient de ridicat pentru a primi tratament preventiv cu statine, se arată în Ghidul clinic al cardiologilor americani, a cărui ultimă actualizare datează din 2004.
    “Cea mai mare parte a atacurilor cardiace şi cerebrale ar putea fi evitate dacă oamenii ar conştientiza riscul şi ar urma sfaturile pe care noi le considerăm eficiente pentru reducerea acestuia”, a arătat David Goff, profesor de sănătate publică la Universitatea din Colorado, care a participat la actualizarea Ghidului clinic.
    Factorii de risc cei mai des întâlniţi care contribuie la ateroscleroză – cauzată de acumularea plăcilor în artere – sunt vârsta, nivelul de colesterol, tensiunea arterială, fumatul şi diabetul.
    “Bolile cardiovasculare cauzate de ateroscleroză sunt prima cauză a mortalităţii şi o cauză majoră de handicap, precum şi o sursă enormă de cheltuieli pentru îngrijiri medicale”, a precizat Donald Lioyd-Jones, profesor de medicină preventivă la Facultatea de Medicină a Universităţii Northwestern din Illinois.