word-monitor

Blog

  • Fostul deputat Mihail Boldea a primit a cincea decizie de eliberare din arest preventiv

    Fostul deputat Mihail Boldea a primit a cincea decizie de eliberare din arest preventiv

    Curtea de Apel Iaşi i-a dat din nou câştig de cauză lui Mihail Boldea, judecătorii hotărând luni, 18 noiembrie, pentru a cincea oară consecutiv, că fostul deputat trebuie eliberat din arest preventiv, măsura fiind înlocuită cu obligaţia de a nu părăsi ţara. Fostul deputat Mihail Boldea este acuzat, alături de celelalte şapte persoane trimise în judecată în acest dosar, de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Conform procurorilor DIICOT, membrii grupării identificau terenuri şi imobile, situate în zone centrale ale Galaţiului, aflate în proprietatea Consiliului Local Galaţi sau a unor persoane fizice, o parte dintre acestea fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în diverse procese penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului.
    Mingea este, din nou,  la Înalta Curte
    Fostul deputat nu se poate bucura de hotărârea magistraţilor din Iaşi pentru că procurorii DIICOT vor ataca decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care s-a opus constant eliberării din închisoare a lui Boldea. Judecătorii instanţei supreme au admis de fiecare dată recursul procurorilor DIICOT, hotărând că punerea în libertate a fostului deputat nu se justifică şi rămâne de văzut dacă o vor face şi a cincea oară.
    Mihail Boldea, fost membru al PDL, se află în arest preventiv de la sfârşitul lunii martie 2012. Boldea a cerut şi obţinut judecarea dosarului său la Iaşi motivat de faptul că nu ar avea parte de un proces corect la Galaţi. Fostul deputat a înregistrat o victorie şi în lupta cu DIICOT Galaţi, după ce procurorii l-au pus sub acuzare pentru înşelăciune şi constituire a unui grup infracţional organizat. Boldea a dat în judecată DIICOT pe motiv că nu i s-au restituit un laptop, o tabletă, suma de 5.000 de euro, mai multe carduri bancare şi actele personale la momentul când s-a predat la consulatul României din Kenya, iar recent toate bunurile şi banii i-au fost înapoiate.

  • De la Bârlad la Tecuci, l-a lăsat fără 1.050 lei şi 100 euro

    Poliţiştii tecuceni au fost sesizaţi de un tânăr de 22 ani, din Tecuci, despre faptul că o persoană necunoscută, pe care a transportat-o cu autoturismul proprietate din municipiul Bârlad către municipiul Tecuci, i-a sustras din portofel suma de 1.050 lei şi 100 euro. În urma verificărilor şi cercetărilor efectuate, poliţiştii au identificat suspectul ca fiind un tecucean de 29 ani, fără ocupaţie. Banii au fost recuperaţi în totalitate şi predaţi părţii vătămate, iar poliţiştii i-au întocmit dosar penal pentru furt calificat.

  • Suflă vântul din toate părţile

    Suflă vântul din toate părţile

    Era pe vremuri o zicală cam aşa: „Afară frig, în casă frig, deschid fereastra larg şi strig: îţi mulţumesc partid iubit, că m-ai călit!” Noi, ăştia născuţi prin „epoca de aur”, suntem ceva mai căliţi, dar ce ne facem cu cei mici, îi călim şi pe ei, să vadă şi ei cum am trăit noi pe vremea lui Ceaşcă? Ca să nu mai zic de vântul care suflă prin buzunarele celor mai mulţi dintre noi, făcându-ne să uităm şi de frigul din casă, bucurându-ne că nu s-a dat drumul încă la căldură, nu de alta, dar poate până vine cu adevărat iarna achităm restanţele la întreţinere de iarna trecută. Mă uitam chiar ieri prin piaţa centrală, multe gospodine au ajuns să cumpere ca pe vremurile de tristă amintire gheare de pui, gâturi de pui, şlunguri, bojoci sau mai ştiu eu ce resturi de animale mai scot producătorii ăştia pe piaţă. Oare ce mâncăruri bune mai pot face din te miri ce şi mai nimic?
    O altă chestie pe care am observat-o: uite, de exemplu, într-un magazin, carnea tocată amestec costă 17 lei kilogramul, iar în altul doar 14 lei. Oare diferenţa asta de trei lei la kilogram să fie dată de modul în care şi-a crescut fiecare animalele? Adică porcul unuia a mâncat „eco” iar al celuilalt doar lături? Cred că aici ar trebui să intervină careva care să reglementeze preţurile, deşi atunci ar spune unii că n-ar mai fi democraţie sau că nu s-ar mai chema economie de piaţă.
    Vântul suflă a pagubă şi prin sportul românesc, prin mai toate sporturile pierdem ba în ultimele minute de prelungire, ba o luăm urât încă de la începutul jocului. Dar toată lumea vorbeşte peste tot că mai avem şanse să ne calificăm la Mondiale, că ar trebui adus Mutu la Naţională, că ar trebui gonit Piţurcă. Nu mai cred în nici o calificare, cred că nici nu mă mai uit de azi înainte la nici un meci de fotbal, am să mă uit pe la popice, pe la fotbal american sau văd eu pe ce sport mă axez, numai fotbal nu.
    Un alt vânt păgubos suflă şi prin Parlamentul şi Guvernul României – omuleţii ăia ne cam mănâncă degeaba banii; aţi mai auzit de vreun proiect legislativ, de vreo hotărâre de guvern care să ne aducă şi altceva în afară de scumpiri? Că ne-au ieftinit pâinea o fi fost bine, numai că îmi pare ori că am început să mănânc mai multă pâine de atunci, ori brutarii s-au apucat să micşoreze gramajul la pâine, cert este că mi s-a mărit consumul de pâine şi asta seamănă a vânt de sărăcie. Şi nu numai eu am observat asta, am auzit mulţi oameni spunând că li se par pâinile şi covrigii mai mici.
    Măcar dacă nu scumpeau utilităţile, poate aşa mai suporta omul şi frigul din casă, mai băga un radiator în priză, îşi permitea poate şi un aparat de aer condiţionat sau îşi monta un încălzitor pe gaze. Dar când gazele s-au scumpit, când factura la energie s-a făcut cât o zi de post, rabdă omul şi aşteaptă vântul schimbării.

  • Administrarea preventivă a medicamentelor anticolesterol, recomandată de cardiologii americani

    Cardiologii americani recomandă administrarea preventivă a medicamentelor anticolesterol pentru adulţii sănătoşi, dar care prezintă un risc crescut de boli cardiovasculare, se arată în Ghidul clinic actualizat al Colegiului american de cardiologie (ACC).
    Un adult din trei din Statele Unite, care nu a fost încă diagnosticat cu boli cardiovasculare sau care nu a avut un accident vascular cerebral, prezintă un risc suficient de ridicat pentru a primi tratament preventiv cu statine, se arată în Ghidul clinic al cardiologilor americani, a cărui ultimă actualizare datează din 2004.
    “Cea mai mare parte a atacurilor cardiace şi cerebrale ar putea fi evitate dacă oamenii ar conştientiza riscul şi ar urma sfaturile pe care noi le considerăm eficiente pentru reducerea acestuia”, a arătat David Goff, profesor de sănătate publică la Universitatea din Colorado, care a participat la actualizarea Ghidului clinic.
    Factorii de risc cei mai des întâlniţi care contribuie la ateroscleroză – cauzată de acumularea plăcilor în artere – sunt vârsta, nivelul de colesterol, tensiunea arterială, fumatul şi diabetul.
    “Bolile cardiovasculare cauzate de ateroscleroză sunt prima cauză a mortalităţii şi o cauză majoră de handicap, precum şi o sursă enormă de cheltuieli pentru îngrijiri medicale”, a precizat Donald Lioyd-Jones, profesor de medicină preventivă la Facultatea de Medicină a Universităţii Northwestern din Illinois.

  • Precipitaţii mixte şi temperaturi în scădere, prezente la nivelul întregii ţări începând din 26 noiembrie

    Precipitaţii mixte şi temperaturi în scădere, prezente la nivelul întregii ţări începând din 26 noiembrie

    Meteorologii estimează, pentru următoarele două săptămâni, o vreme caracterizată, în cea mai mare parte, printr-o răcire, deşi în trei-patru zile ale intervalului de prognoză (18 noiembrie – 1 decembrie) mercurul din termometre va creşte până la valori neobişnuite pentru această perioadă a anului.
    Conform prognozei Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), publicată luni, la nivelul întregii ţări îşi vor face apariţia precipitaţii mixte, în special începând de la sfârşitul lunii noiembrie.
    Potrivit meteorologilor, în zona Banatului, până pe 22 noiembrie, valorile termice vor creşte uşor, iar vremea se va menţine mai caldă decât în mod obişnuit pentru această perioadă a anului, cu o medie a maximelor diurne în jurul valorii de 14 grade şi a minimelor nocturne de 7 grade. Ulterior, va avea loc un proces de răcire treptată, ajungând la temperaturi sub cele normale pentru sfârşitul lunii noiembrie, cu valori maxime de 4 grade şi minime de minus 1 grad, în medie. Probabilitatea de apariţie a ploilor se va menţine relativ ridicată pe tot parcursul intervalului de prognoză, dar acestea se vor semnala pe arii mai extinse între 22 şi 27 noiembrie, când pot fi şi mai însemnate cantitativ. Spre sfârşitul intervalului, sunt posibile precipitaţii slabe mixte.
    În regiunea Crişanei, în prima săptămână, mediile temperaturilor diurne vor marca o creştere uşoară, până la 14 grade în data de 20 noiembrie, apoi vor reveni la maxime în jurul valorii de 12 grade. În a doua săptămână de prognoză, vremea va continua să se răcească, mai accentuat în intervalul 24 — 26 noiembrie, când valorile termice vor scădea cu aproximativ 6 grade. Minimele nocturne vor avea o evoluţie asemănătoare, de la valori de 4 grade, în prima noapte, până spre 7 grade pe 21 noiembrie, după care vor scădea, ajungând la sfârşitul intervalului la valori medii uşor negative. Precipitaţii pe arii extinse se vor semnala în intervalul 22 — 25 noiembrie, însă ploi slabe, izolate, sunt posibile în fiecare zi. La sfârşitul lunii, ploile, slabe cantitativ, se vor transforma trecător în lapoviţe şi ninsori.
    Conform prognozei ANM, în regiunea Transilvaniei, vremea se va menţine mai caldă decât în mod obişnuit în această perioadă a anului în prima săptămână de prognoză, cu valorile cele mai ridicate între 20 şi 22 noiembrie, când sunt aşteptate temperaturi medii diurne în jurul a 14 grade şi nocturne de până la 4 grade. În intervalul următor, vremea se va răci accentuat, astfel că, la sfârşitul lunii, maximele termice se vor situa, în medie, în jurul valorii de două grade Celsius, în timp ce minimele vor fi negative, de aproximativ minus 5 grade, normale pentru această dată. Zilnic, sunt posibile precipitaţii slabe, la început sub formă de ploaie, iar din 26 noiembrie creşte probabilitatea pentru lapoviţe şi fulguieli, cu precădere în zona subcarpatică şi în depresiuni.
    În zona Maramureşului, vremea se menţine mai caldă decât ar fi normal până în data de 24 noiembrie, cu medii ale temperaturilor maxime cuprinse între 10 şi 13 grade şi minime de până la 6 grade. Începând cu data de 25 noiembrie şi până la sfârşitul lunii, valorile termice vor marca o scădere semnificativă, de aproximativ 8 grade. Astfel, în data de 30 noiembrie, mediile maximelor vor fi de 3 grade, iar în timpul nopţii temperaturile vor coborî sub zero grade, spre minus 4 grade Celsius. Aproape pe tot parcursul intervalului de prognoză vor fi precipitaţii, în general slabe cantitativ, şi doar în jurul datelor de 23 şi 24 noiembrie sunt aşteptate ploi pe arii mai extinse, iar cantităţile de apă pot fi mai însemnate.
    În Moldova, prima zi a intervalului va fi mai rece, apoi valorile termice vor creşte cu aproape opt grade în trei zile, astfel că, pe 21 noiembrie, maximele diurne se vor situa, în medie, în jurul valorii de 14 grade. Între 23 şi 26 noiembrie, vremea se va răci accentuat, până la valori diurne de 4 grade, apoi temperaturile vor continua să scadă uşor, până la două grade Celsius la sfârşitul intervalului de prognoză. Evoluţia minimelor nocturne va fi asemănătoare, de la aproximativ 6 grade, în prima săptămână, până la minus 3 grade, în ultima noapte. În intervalul 22 — 26 noiembrie, va ploua pe arii extinse, iar cantităţile de apă vor fi mai însemnate. În rest, probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi destul de scăzută.
    Potrivit prognozei ANM, în zona Dobrogei, atât temperaturile maxime, cât şi cele minime se menţin normale pentru această perioadă, în primele două zile ale intervalului, apoi vor creşte semnificativ, cu aproximativ opt grade Celsius, vremea devenind caldă pentru această perioadă a anului. În a doua săptămână de prognoză, regimul termic va marca o scădere treptată, astfel că, la sfârşitul lunii noiembrie, sunt aşteptate valori medii diurne de 5-6 grade şi temperaturi nocturne în jurul a zero grade, vremea redevenind normală din punct de vedere termic. Aproape pe tot parcursul intervalului, izolat, va ploua slab sau va burniţa, iar între 22 şi 27 noiembrie creşte probabilitatea pentru ploi pe arii extinse.
    În zona Munteniei, temperaturile maxime vor creşte treptat, de la medii de aproximativ 9 grade, în prima zi, spre 16 grade în data de 21 noiembrie, după care vremea va intra într-un proces de răcire, ajungând la sfârşitul intervalului de prognoză la valori apropiate de cele normale pentru sfârşitul lunii noiembrie, de 4 — 5 grade Celsius. Regimul termic nocturn se va menţine ridicat, cu valori medii între 2 şi 6 grade, până în data de 27 noiembrie, apoi minimele vor deveni, în general, negative. În intervalul 22 — 26 noiembrie, sunt aşteptate ploi pe arii extinse, mai însemnate cantitativ îndeosebi în zona subcarpatică. În rest, doar izolat sunt posibile ploi slabe sau burniţe.
    În Oltenia, vremea se răceşte uşor în primele două zile ale intervalului, după care temperaturile vor creşte de la valori medii diurne de 9 grade şi minime nocturne de două grade, până la 14 grade, ziua, şi 6 grade noaptea pe 21 — 22 noiembrie, valori cu 4-5 grade mai ridicate decât cele normale în această perioadă.
    Începând cu data de 23 noiembrie, vremea va intra într-un proces de răcire, iar la sfârşitul intervalului valorile termice vor fi uşor mai scăzute decât normele climatologice ale perioadei, cu maxime în jurul valorii de 4 grade şi minime uşor negative. Trecător, pe tot parcursul intervalului, va ploua slab sau va burniţa, iar între 21 şi 27 noiembrie, creşte probabilitatea pentru ploi pe arii extinse, moderate cantitativ.
    La munte, în prima săptămână, vremea va fi uşor mai caldă decât în mod obişnuit pentru această perioadă a anului, cu medii ale temperaturilor maxime ce se vor situa în jurul a 6 grade şi ale minimelor nocturne de aproximativ zero grade. După data de 24 noiembrie şi până la sfârşitul intervalului de prognoză, maximele diurne vor scădea semnificativ, ajungând la valori medii de minus 2 grade, iar minimele nocturne vor fi exclusiv negative, în medie, în jurul valorii de minus 6 grade Celsius. Pe tot parcursul intervalului de prognoză se vor semnala precipitaţii slabe, sub formă de ploaie până în 25 noiembrie, după care vor fi mai ales lapoviţe şi ninsori. În intervalul 22-26 noiembrie va ploua pe arii extinse, iar cantităţile de apă vor fi mai însemnate.
    Prognoza ANM, valabilă pentru perioada 18 noiembrie — 1 decembrie 2013, are la bază datele provenite de la Centrul European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) din Reading, Anglia.

  • Soţii le-au trimis în spital cu pumnii

    O gravidă în vârstă de 37 de ani din localitatea Negrileşti a fost transportată cu o ambulanţă la Spitalul „Anton Cincu” din Tecuci duminică noaptea. Femeia se pare că a fost bătută chiar de bărbatul ei iar leziunile erau cât pe ce să îi pună în pericol sarcina.
    „Femeia a fost transportată la Spitalul din Tecuci având iminenţă de avort”, a precizat dr. Mihai Polinschi, directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Galaţi. Tot la acelaşi spital şi tot cu ambulanţa a ajuns o altă femeie din Buceşti, care a fost, la fel, victima pumnilor iubitului. Se pare că în acest caz femeia ar fi fost prinsă oarecum în culpă, bărbatul plecat la muncă în Italia ajungând pe neaşteptate acasă, unde ar fi găsit soţia în ofsaid.

  • Corupţia ameninţă democraţiile din Europa Centrală şi de Est

    Corupţia ameninţă unele democraţii din Europa Centrală şi de Est, presând aceste ţări, precum Ucraina sau Bosnia-Herţegovina să se alăture Uniunii Europene, a avertizat, zilele trecute, diplomaţia americană. “În momentul în care noi ne străduim să depăşim vechea ură şi să definitivăm harta democratică a Europei, trebuie să neutralizăm o altă otravă, care ameninţă multe democraţii tinere europene: corupţia”, a declarat noul secretar de Stat adjunct pentru Europa, Victoria Nuland. “Încrederea popoarelor în guvernele lor alese se erodează în Europa Centrală şi de Est pentru că alegătorii cred că liderii lor răspund mai întâi propriilor interese înaintea celor ale poporului”, a continuat diplomatul, într-un discurs susţinut în faţa centrului de reflecţie Atlantic Council din Washington. “Corupţia ucide în mod periculos visurile democratice”, a anunţat Nuland, afirmând că “în Europa şi în Eurasia, calitatea democraţiei şi statului de drept este profund inegală”. Ea a citat “momentul istoric” cu care se confruntă Ucraina, R.Moldova şi Georgia, care trebuie să semneze un acord de asociere cu UE în cursul summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 28 şi 29 noiembrie. “Statele Unite salută alegerea europeană a acestor trei naţiuni”, a insistat Victoria Nuland, fostă ambasadoare a Statelor Unite la NATO la Bruxelles, înainte de a fi purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, până în primăvară.
    Dar Kievul s-a îndepărtat, miercuri, de acest acord de asociere cu UE şi nu ia nicio decizie care să permită plecarea în străinătate a opozantei încarcerate Iulia Timoşenko, în timp ce europenii continuă să spere că va fi eliberată până la sfârşitul lunii. “Ne alăturăm vocile celor ale UE pentru ca liderii ucraineni să facă o alegere justă şi istorică pentru cele 45 de milioane de cetăţeni ai lor”, a pledat Nuland.
    Ea a salutat Serbia şi Kosovo pentru demersul lor “către o reconciliere” şi le-a cerut să “integreze total structurile europene”. Nuland a avertizat în schimb cele două entităţi, sârbă şi croato-musulmană, care formează Bosnia-Herţegovia. “Dacă liderii continuă să blocheze mersul ţării lor către UE şi NATO, partenerii internaţionali ai Bosniei, între care Statele Unite, vor trebui să îşi examineze serios abordarea”, a avertizat ea.

  • Un nou aeroport în Marea Britanie, pe o insulă artificială?

    Un nou aeroport în Marea Britanie, pe o insulă artificială?

    Peste 70 de milioane de oameni aterizează sau decolează de pe Heathrow, aeroportul principal din capitala Regatului Unit, în fiecare an, ceea ce îl pune pe primul loc în topul celor mai aglomerate aeroporturi europene şi pe locul al treilea în topul celor mai aglomerate aeroporturi din lume, după cele din Atlanta, SUA şi Beijing, China, anunţă dailymail.co.uk.
    Dacă adunăm pasagerii de pe toate cele şase aeroporturi care deservesc capitala, Heathrow, Luton, Gatwick, Stansted şi Southend, Londra devine cel mai aglomerat oraş din lume din punct de vedere al traficului aerian, cu 135 de milioane de pasageri anual, cu peste 20 de milioane mai mult decât New York-ul, care ocupă poziţia secundă cu cele şase aeroporturi ale sale.
    În condiţiile în care cele două piste de pe Heathrow funcţionează la 99% din capacitate, oficialii aeroportului, susţinuţi de şefii de la Gatwick şi Stansted, fac demersuri pentru ca autorităţile să le aprobe planurile de construcţie pentru cel puţin încă o pistă, pentru a face faţă volumului uriaş de pasageri.
    Boris Johnson, primarul Londrei, se opune vehement acestor cereri şi propune un proiect îndrăzneţ, de 47 de miliarde de lire sterline (aprox. 55 de miliarde de euro), pentru ridicarea unui nou aeroport pe o insulă artificială în estuarul Tamisei. Planurile realizate de Testrad, (Consorţiul pentru Cercetarea şi Dezvoltarea Estuarului Tamisei) vor fi înainte Camerei Lorzilor. Propunerea vine la doi ani după ce arhitectul Norman Foster, susţinut de primarul Johnson, dorea construirea unui aeroport cu patru piste pe Tamisa, pe o insulă artificială, poreclită “Insula Boris”.
    Aeroportul din estuar este un proiect de suflet al lui Boris Johnson, care s-a opus vehement planurilor de modernizare de la Heathrow. El a spus că un aeroport cu patru piste, atât de aproape de oraş, ar crea o poluare fonică inacceptabilă pentru populaţia Londrei, iar construirea unei singure piste în plus ar însemna ca aeroportul să fie depăşit încă de la inaugurare.
    London Britannia Airport, aşa cum ar trebui să se numească noul proiect, ar avea şase piste şi ar crea locuri de muncă pentru 200.000 de persoane. Conform reprezentanţilor Testrad, construcţia ar dura şapte ani şi nu ar necesita demolarea niciunei locuinţe sau a vreunei clădiri industriale. “Acest proiect este gândit în aşa fel încât să evite zborurile peste zonele dens populate din Londra şi din sud-est şi să reducă impactul poluării fonice care i-a chinuit pe locuitorii din capitală vreme de 40 de ani”, a spus un purtător de cuvânt.
    Susţinătorii proiectului au o soluţie şi pentru vechiul aeroport Heathrow, care ar urma să fie convertit într-un nou cartier londonez. “În 1944, în timpul războiului, satul Heathrow din apropierea Londrei a fost rechiziţionat pentru un aeroport militar, o mare parte din vegetaţie şi din terenul arabil dispărând sub asfalt. Propunem relocarea şi reciclarea aeroportului într-un cartier nou, care va transforma acri întregi de beton într-o parte reală a oraşului, cu grădini, lacuri, parcuri, bio-diversitate, şi un peisaj piln de copaci, păsări şi alte animale sălbatice”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Testrad.
    Proiectul are însă şi numeroşi opozanţi, în primul rând grupări interesate de protecţia mediului. Printre cei care se opun construirii noului aeroport se află organizaţii ca Friends of the Earth, WWF şi Greenpeace, care atrag atenţia asupra ecosistemului din estuarul Tamisei. Şi Royal Society for the Protection of Birds (Societatea Regală pentru Protecţia Păsărilor) îl avertizează pe primarul Johnson că estuarul “nu este o zonă moartă care aşteaptă să fie dezvoltată, ci e casa a numeroase specii de plante şi de animale, care nu pot să fie mutate sau recreate în alt loc”. Reprezentanţii RSPB spun şi că un aeroport acolo ar fi periculos pentru pasageri, pentru că avioanele s-ar intersecta cu rutele păsărilor migratoare, ceea ce ar putea provoca accidente.
    Închiderea aeroportului principal din Londra ar cauza desfiinţarea a 76.000 de locuri de muncă. Colin Matthews, CEO al aeroportului Heathrow, spunea în luna iulie că “Marea Britanie are deja unul dintre cele mai de succes aeroporturi din lume. Dezvoltarea şi modernizarea acestuia ne-ar pune pe primul loc în cursa mondială şi ar creşte afacerile britanice mai repede şi mai ieftin pentru contribuabili decât orice altă soluţie. Heathrow este mai bine amplasat pentru afaceri, pasageri şi locuri de muncă. De ce să construieşti un aeroport nou, de la zero, când poţi construi pe baza solidă care există la Heathrow acum?”.

  • Festivalul de Animaţie “Gulliver” şi-a desemnat câştigătorii

    Cea de-a XXI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Animaţie “Gulliver”, desfăşurat săptămâna trecută, s-a încheiat într-o atmosferă festivă, marcată prin desemnarea câştigătorilor competiţiei.
    Juriul, format din Maria Mierluţ (regizor de teatru, preşedintele juriului), Marinela Þepuş (critic de teatru) şi Ilie Zanfir (directorul Bibliotecii Judeţene “V.A.Urechia”) a decis ca premiile să fie împărţite în felul următor: premiul pentru cooperare culturală – spectacolului „Călătorie spre soare-apune”, o coproducţie a Teatrului Þăndărică şi a Institutului Ming Ri pentru Educaţie Artistică, Teatrul de umbre pentru copii, Hong Kong, China, pentru originalitatea viziunii artistice în perspectiva confluenţelor culturale.
    Secţiunea pentru adulţi: pentru cel mai bun spectacol pentru adulţi – “Puşlamaua de la etajul 13” (Teatrul de Păpuşi din Silistra, Bulgaria), premiul pentru interpretare masculină – Vlad Ajder, pentru spectacolul „O noapte furtunoasă” (Teatrul de Păpuşi “Gulliver”, Galaţi); premiul pentru interpretare feminină – Monica Ugrenova, pentru spectacolul „Puşlamaua de la etajul 13” (Teatrul de Păpuşi din Silistra, Bulgaria); premiul pentru scenografie – Natalia Gocheva pentru scenografia la spectacolul „Puşlamaua de la etajul 13”; premiul pentru dramaturgie – Mircea M. Ionescu, pentru textul spectacolului „Puşlamaua de la etajul 13”; premiul pentru opţiune repertorială –  Teatrul de Păpuşi “Gulliver”, Galaţi, pentru spectacolul „O noapte furtunoasă”.
    Secţiunea pentru copii: premiul pentru cel mai bun spectacol – „Fata babei şi fata moşneagului” (Teatrul Þăndărică din Bucureşti); premiul “Gulliver” –  spectacolului „În largul mării” (UNATC, Bucureşti); premiul pentru regie – Daniel Stanciu, pentru spectacolul „Fata babei şi fata moşneagului”; premiul pentru interpretare masculină – ex-aequo, lui Denis Margine, pentru rolurile din spectacolul „Motanul încălţat” (Teatrul Municipal „Guguţă” din Chişinău) şi lui Laurenţiu Budău pentru spectacolul „Oblio” (Teatrul Municipal „Bacovia”, Teatrul de Animaţie din Bacău); premiul pentru interpretare feminină – Simina Constantin pentru spectacolul „Fata babei şi fata moşneagului”; premiul pentru scenografie –  ex-aequo, doamnei Ildikó LUCKÁCSY pentru scenografia spectacolului „Dragostea celor trei portocale”  (Teatrul pentru Copii „Arlechino” din Braşov) şi Lilianei Laşoc şi lui Edi Laşoc,  pentru scenografia spectacolului „Oblio”; premiul pentru muzică originală – Levente SZÖCS pentru muzica spectacolului „Universul din lanterna magică” (Teatrul de Păpuşi „Prichindel” din Alba Iulia); premiul pentru dramatizare – Gheorghe Balint,  pentru textul spectacolului „Oblio”.
    De asemenea, fost acordate şi diplome, pe lângă premiile stabilite pentru concurs: pentru conceptul grafic al Festivalului “Gulliver” – lui Lucian Tănase; pentru management artistic – lui Florin Dumitru,  director al Teatrului „Aşchiuţă” din Piteşti; premiul “Dan Ganea”, acordat de cotidianul “Viaţa liberă” – Ramonei Păuc de la Teatrul de Păpuşi Gulliver pentru rolul Spiridon din piesa „O scrisoare pierdută”.

  • Imagine a medicinei militare, în filmul „Viitorul apropiat”, rulat la Casa „Cuza Vodă”

    Muzeul de Istorie invită gălăţenii miercuri, începând cu ora 14.00, la vizionarea în premieră a filmului „Viitorul apropiat”, la Casa „Cuza Vodă”. Evenimentul e realizat în parteneriat cu Studioul Cinematografic al Armatei şi Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Aristide Serfioti” din Galaţi şi va prezenta o producţie a Studioului Cinematografic al Armatei, la realizarea căreia şi-a dat concursul Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Aristide Serfioti” din Galaţi, împreună cu alte unităţi medicale reprezentative din ţară. Filmul este o privire asupra devenirii medicinei militare din România, mijlocită de instrumentarul cinematografului documentar. Astfel, ceea ce ieri era premieră, mâine ajunge să fie fapt curent. La premieră vor fi prezenţi şi realizatorii filmului, Cornel Mituţ, Elena Tiron şi Adrian Leonte.