
Blog
-
Impact pe Centură – un mort şi trei răniţi
Grav accident de circulaţie luni, în jurul orei 1.30 dimineaţa, pe şoseaua de Centură a oraşului Galaţi. Patru bărbaţi, trei în vârstă de 31 de ani şi un al patrulea în vârstă de 28, nu au mai ajuns la casele lor după ce maşina în care se aflau a intrat în plin într-un stâlp ce susţinea reţeaua de termoficare şi s-a făcut zob. Şoferul a murit pe loc iar ceilalţi trei pasageri au fost răniţi grav. A fost necesară intervenţia echipajelor SMURD şi a unui echipaj de la descarcerare.„Un bărbat în vârstă de 31 de ani din Galaţi, aflat la volanul unui WV, conducea pe şoseaua de Centură dinspre Prelungirea Brăilei către Viaductul Sidex când, la intersecţia cu str. C. Levaditti, pe fondul neadaptării vitezei la condiţiile de trafic, ploaie şi carosabil ud, a pierdut controlul volanului. A pătruns pe contrasens şi a intrat într-un stâlp metalic ce susţine reţeaua de termoficare. Şoferul a decedat în urma impactului. Tot în urma accidentului au fost răniţi grav doi pasageri, ambii în vârstă de 31 de ani. Un al treilea pasager, în vârstă de 28 de ani, a fost rănit şi el, dar mai puţin grav”, a precizat sinsp. Iulian Matei, Serviciul Judeţean al Poliţiei Rutiere Galaţi.Nu a fost singurul accident cauzat de neadaptarea vitezei la condiţiile de drum cu ploaie şi vânt. Tot din cauza asta, un copil de 6 ani a ajuns la spital după ce maşina în care se afla a fost lovită de o alta, al cărei şofer, pe fondul unui carosabil umed, într-o curbă la stânga, a pierdut controlul autoturismului, a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune cu maşina în care se afla copilul.Atenţie la trafic!„Pentru preîntâmpinarea evenimentelor nedorite, poliţiştii rutieri recomandă conducătorilor auto să efectueze fiecare manevră în trafic doar după o temeinică asigurare şi să folosească luminile de întâlnire ziua pe toate categoriile de drumuri. În situaţia în care vizibilitatea în oglinzile autovehiculului este redusă din cauza stropilor de ploaie, utilizarea luminilor de întâlnire de către ceilalţi conducători auto reduce riscul producerii unor accidente pe fondul neasigurării la schimbarea direcţiei de mers. Întrucât vântul puternic afectează întotdeauna buna desfăşurare a circulaţiei rutiere, îi atenţionăm pe şoferi cu privire la pericolul pe care acest fenomen meteorologic îl poate reprezenta pentru trafic. Conducătorii auto trebuie să-şi sporească prudenţa pe toată durata deplasării, dar mai ales la ieşirile din tronsoanele împădurite şi sate, la intrările şi ieşirile de pe poduri sau la încrucişările cu autovehiculele cu gabarit mare. Rafalele de vânt laterale modifică ţinuta de drum a maşinilor, cu atât mai mult cu cât viteza cu care se circulă este mai mare,, a precizat cms. Cristina Tatulici, IPJ Galaţi. Totodată, trebuie evitate oprirea sau staţionarea în dreptul copacilor de pe marginea drumurilor, pe care vântul puternic îi poate rupe. -
Negocieri politicoase la Combinat
Negocierea noului Contract Colectiv de Muncă (CCM) de la Combinat a demarat recent, la masa tratativelor aşezându-se o comisie din partea conducerii, printre care se află directorul Direcţiei de Resurse Umane, Mihaela Crăciun, precum şi o comisie formată din 11 reprezentanţi ai sindicatului Siderurgistul, printre care se află şi preşedintele acestei structuri sindicale, Gheorghe Bezman.
Sindicatul Siderurgistul a fost singurul sindicat care a depus acte din care să rezulte că are reprezentativitate pentru a putea participa la negocieri, deşi reprezentanţii sindicatului Solidaritatea al Metalurgiştilor, prin vocea lui Gheorghe Tiber, susţin că numărul membrilor de sindicat ar fi în realitate, la ora actuală, mai mic decât cel necesar pentru a participa la tratative. Potrivit prevederilor din procesul verbal de negociere, reprezentanţii celor două părţi au convenit să se întâlnească odată pe săptămână, şedinţele urmând să se desfăşoare la sala de şedinţe a Direcţiei de Resurse Umane. În procesul verbal se mai arată că informaţiile publice, dar şi cele cu caracter confidenţial necesare formulării partenerilor sociali a propunerilor de modificare a contractului vor fi comunicate acestora până pe data de 22 decembrie.
„Pe parcursul negocierii dar şi după semnare părţile vor păstra confidenţialitatea informaţiilor primite, de asemenea părţile convin să negocieze cu bună credinţă, obligându-se să nu adopte o atitudine de natură a prejudicia imaginea celeilalte părţi sau să împiedice în vreun fel, derularea în bune condiţii a negocierii şi semnării CCM pe 2014”, se mai arată în procesul verbal. Având în vedere anumite prevederi din acest proces verbal, în care se vorbeşte despre faptul că nu se poate transmite niciun fel de informaţie din timpul negocierilor, rămâne de văzut dacă siderurgiştii vor fi informaţi în legătură cu mersul tratativelor, aşa cum ar fi normal, dacă ţinem cont de faptul că plătesc cotizaţie de sindicat.
-
Gală de superkombat la Galaţi
Consilierii locali au aprobat, în cadrul ultimei şedinţe de Consiliu Local, asocierea Primăriei cu Federaţia Română de Kempo, scopul fiind desfăşurarea pe data de 21 decembrie a galei Superkombat World Grand Prix – 2013. Manifestarea va avea şi un carater umanitar, urmând să se strângă fonduri pentru sinistraţii din judeţul nostru. Pentru organizarea acestui aveniment a fost alocată de la bugetul local suma de 150.000 euro, justificarea fondurilor urmând să se facă prin decont până pe data de 31 decembrie. Reamintim că în cursul acestei veri a mai avut loc o gală K1, a cărei organizare a fost decisă în cadrul unei şedinţe de Consiliu Local „deîndată”, când s-a stabilit şi suma care a fost alocată, însă nu toţi consilierii locali au votat atunci acel proiect de hotărâre.
-
7 eurocenţi, o problemă mai importantă decât pare
Dincolo de zgura unei retorici prea puţin elegante, discursul preşedintelui conţine afirmaţii serioase care nu pot fi respinse cu argumentele purtătorului de cuvânt.În ciuda tuturor aparenţelor, Guvernul şi Preşedintele au posibilitatea de a ignora istoria de adversitate şi de a discuta pe tema bugetului. Desigur e important să se găsească o formulă onorabilă pentru ambele părţi, căci altfel orice tentativă e eşuată din start.Guvernul are de ales: fie ignoră complet obiecţiile preşedintelui, fie caută o formulă prin care să discute subiectul accizei la combustibil. Dacă alege varianta de forţă, riscă să întârzie mult adoptarea noului buget şi să achite costuri politice neprevăzute. Preşedintele nu mai are nimic de pierdut, de aceea ameninţările sale trebuie luate în serios. Dar chiar admiţând că guvernul va învinge în cele din urmă, după o reluare a votului în Parlament şi, eventual după o contestaţie la Curtea Constituţională (am văzut în cazul legii electorale că preşedintele nu are nevoie decât de un pretext cât de mic), victoria sa va fi inevitabil umbrită. Acciza la petrol nu e deloc populară. Preşedintele i-a exagerat importanţa, dar este cert că o nouă taxă nu poate bucura pe nimeni. Acciza de 7 eurocenţi se profilează de pe acum ca o baricadă a opoziţiei, care va fi tot mai mult consolidată cu elemente de împrumut. Preşedintele a spus că banii colectaţi ar ajunge la „baronii” locali. Este evident o afirmaţie „de efect”, fără nicio noimă, dar ea poate pune oamenii pe gânduri şi poate crea o legătură cu legea descentralizării. De la cei 7 eurocenţi se va ajunge într-o clipită la critica „fumăritului” şi a „feudalizării” ţării.Să remarcăm însă că, dincolo de efectele de scenă, discursul preşedintelui conţine afirmaţii serioase care nu pot fi respinse cu argumentele purtătorului de cuvânt.Preşedintele nu a fost deloc elegant, dar dincolo de stratul acesta el a făcut trimitere la o analiză economică acceptată îndeobşte în zona liberală. De exemplu el a arătat că optimismul privitor la creşterea economică din acest an este exagerat, căci dacă se scade agricultura supusă fluctuaţiilor vremii, anul 2013 ar putea sta mai rău decât anul trecut, ceea nu recomandă creşterea cheltuielilor sociale.Totuşi, din punct de vedere liberal (sau mai exact al afacerilor) nici poziţia preşedintelui nu este cu adevărat satisfăcătoare, căci el a aprobat toate măsurile sociale anunţate de guvern: mărirea salariului minim în etape, creşterea salariilor pentru anumite categorii de profesori şi a subsidiilor pentru medici sau plata salariilor restante ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti. Din perspectiva liberală toate acestea riscă să pună în pericol bruma de creştere economică, înrăutăţind condiţiile generale pentru anul viitor, cu atât mai mult cu cât măsurile sociale afectează direct veniturile companiilor. Or, problema ar consta nu doar în acciza la benzină, ci în direcţia generală a politicii economice de natură să descurejeze investiţiile directe, în dauna fondurilor speculative. Preşedintele a afirmat că acciza ar duce la creşterea inflaţiei, ceea ce nu ar fi neapărat adevărat, dar din motive care nu ar trebui să bucure pe nimeni, căci ele reflectă de fapt (scăderea cererii) o stare de criză.Preşedintele nu se pliază aşadar pe o argumentaţie consecvent liberală, dar nici nu agrează integral bugetul guvernului USL. Traian Băsescu s-a plasat la mijloc, ceea ce îl face nerelevant pentru dezbaterea pur economică, punând în lumină mai curând componenta strict politică a intervenţiei sale. Dar, aşa cum am arătat, el a ales un aspect care poate fi transformat în baricadă populară şi cu care s-ar putea construi o rezistenţă pe termen lung în lumina alegerilor care vin. E mai puţin important acum dacă preşedintele este sau nu consecvent cu poziţiile sale anterioare, căci „opinia publică” are memorie scurtă. Liderul PNL, Crin Antonescu, dacă doreşte să câştige electoratul lui Traian Băsescu, aşa cum a declarat, nu poate ignora aceste poziţionări ale preşedintelui care vor fi însuşite şi amplificate în cele din urmă de întreaga opoziţie.Prin urmare dacă alege varianta de forţă, USL riscă o mulţime de lucruri, dar alegând calea dialogului ar avea numai de câştigat. Este una din acele situaţii în care conduita raţională în contextul concurenţei politice ar aduce de fapt un profit societăţii întregi. -
Luxemburg şi Cipru nu respectă standardele internaţionale privind combaterea evaziunii fiscale
Luxemburg, Cipru, Insulele Virgine Britanice şi Seychelles nu respectă standardele internaţionale în domeniul transparenţei în sectorul bancar, potrivit unui raport privind paradisurile fiscale efectuat de OCDE. Raportul a fost realizat de o echipă de evaluatori internaţionali, care au analizat obstacolele practice întâmpinate de ţările care vor să descopere evazioniştii cu conturi în paradisuri fiscale, relatează Financial Times. Concluziile evaluării, prezentate la o reuniune la Jakarta la care au participat reprezentanţii a peste 80 de ţări, vor spori presiunile pentru noi reforme în domeniul transparenţei în sectorul bancar.Deficienţele constatate sunt stânjenitoare pentru centrele financiare menţionate şi le-ar putea expune riscului de a fi incluse pe o listă neagră de către autorităţile fiscale şi băncile de dezvoltare. Cele patru ţări au o legislaţie suficient de solidă pentru a respecta standardele referitoare la transparenţă, dar au făcut prea puţin pentru a o pune în practică.Elveţia este între 14 ţări rămase în urmă din cauza lacunelor legislative. Între alte state care au probleme în această privinţă sunt Botswana, Brunei, Nauru, Panama, Emiratele Arabe Unite, Liberia şi Vanuatu. Alte două ţări, Austria şi Turcia, îndeplinesc numai parţial standardele referitoare la transparenţa în domeniul bancar.Un grup format din 121 de state, înfiinţat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), conduce eforturile de combatere a secretului bancar, lansate de G20, obiectivul fiind creşterea veniturilor bugetare.Includerea Luxemburgului pe lista ţărilor care nu respectă standardele internaţionale de transparenţă este o lovitură pentru această ţară, care s-a angajat în aprilie să relaxeze reglementările referitoare la secretul bancar, după presiuni puternice din partea ţărilor Uniunii Europene, în special din partea Germaniei. Guvernul din Luxemburg a catalogat criticile drept prea aspre, notând că a răspuns la 785 din 832 de solicitări pentru informaţii în domeniul bancar, din partea altor state. Autorităţile au adăugat că vor analiza recomandările şi vor continua eforturile pentru transparenţă.Clasificarea Ciprului în rândul ţărilor care nu respectă standardele internaţionale a avut loc după controversele legate de rolul avut în facilitarea evaziunii internaţionale, apărute în timpul negocierilor pentru programul de salvare a ţării.Numeroase alte centre financiare, inclusiv Statele Unite şi Marea Britanie, au fost apreciate că respectă în mare parte dar nu în totalitate standardele referitoare la furnizarea de informaţii privind deţinătorii de conturi.Campania de creştere a transparenţei a fost lansată în 2009, obiectivul fiind schimbul de informaţii în domeniul fiscal şi renunţarea la secretul bancar. -
Două ore, grevă de avertisment
De la 8.00 până la ora 10.00, luni dimineaţă, în majoritatea spitalelor din judeţul Galaţi, acolo unde sunt membri Sanitas, a avut loc grevă de de avertisment. În mod normal, celor de la Sanitas trebuia să li se alăture şi medici, dar şi alţi reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale care fac parte din Coaliţia Profesioniştilor pentru Sănătate. Asta deoarece decizia de a face grevă de avertisment a fost luată de conducerea acestei Coaliţii. Medicii au fost alături de protestatari mai ales la Spitalul Tecuci, deoarece acolo este şi o situaţie specială, dar în rest au cam lipsit. Sindicaliştii acuză că s-au făcut presiuni ca oamenii să nu iasă la greva de avertisment.„Se spune că e ilegal protestul. Nu este adevărat. Totul este legal şi facem asta deoarece nu se mai poate aşa”, spunea Carmen Vrabie, lider Sanitas, Spitalul de Urgenţă Galaţi.La Galaţi au protestat mai ales cei care au ieşit din tura de noapte.„Nu vrem să sufere oamenii internaţi. Acum mai ales colegii care au ieşit din tura de noapte sunt în stradă aici. Se fac presiuni în spitale, că greva nu e legală. Nu e adevărat. Tot ce face Sanitas s-a făcut legal. La Spitalul din Tecuci mi s-a spus că managerul personal le-a spus oamenilor că protestul nu e legal. Asta în situaţia în care nu a reuşit de o săptămână să dea banii la oameni. Dacă lucrurile rămân aşa, pe 28 facem grevă generală. Păcat că, deşi acest protest este al Coaliţiei Profesioniştilor în Sănătate, nu văd mulţi medici aici”, a spus Paraschiv Sălăvăstru, preşedintele Consiliului Judeţean al Sanitas Galaţi.În grevă de avertisment au ieşit mai mult asistenţi şi infirmieri.„Eu de 19 ani sunt asistent. Am trecut prin multe, dar nu credeam să ajungem iar în pragul grevei generale. Suntem şi aşa puţini, la jumătate faţă de numărul normal”, a spus şi Dan Dogaru.Eforturi pentru salariile angajaţilor spitalului din TecuciLa Spitalul Anton Cincu din Tecuci, curtea a fost plină cu medici, asistenţi şi infirmieri care au participat la greva de avertisment.„Cu greu am convins oamenii să se întoarcă la muncă. Este dificil, deoarece de o săptămână nu au mai primit bani. Aici este culpa managerului. Chiar dacă s-a pierdut un proces cu o firmă, trebuia ca să se ajungă la o înţelegere şi nu să nu se facă mai nimic iar firma să oblige Casa de Asigurări să poprească toţi banii spitalului. Sanitas s-a implicat de la început în acest conflict, am intervenit şi la Bucureşti şi trebuie neapărat ca oamenii să îşi ia banii”, a spus Paraschiv Sălăvăstru.CJAS Galaţi, aflată în neplăcuta situaţie de a nu putea interveni în conflictul dintre o firmă şi un spital, va fi pusă şi luna viitoare, dacă nimic nu se rezolvă, să dea ascultare unei decizii judecătoreşti dată în cazul firmei, şi, la fel, să vireze firmei toţi banii cuveniţi spitalului tecucean.„Aici noi nu putem interveni decât asigurând consiliere juridică managerului spitalului Tecuci. Responsabilitatea îi revine doar lui. Trebuie să se ajungă, între firmă şi conducerea spitalului, la un acord”, a precizat dr. Elena Vrabie, director Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Galaţi. -
APDM Galaţi scapă nepenalizată pentru atribuirea a două proiecte cu finanţare europeană
Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi a reuşit să anuleze un raport al Ministerului Transporturilor, care pusese compania într-o situaţie financiară extrem de dificilă. În urma unui control al Ministerului Transporturilor s-a constatat că Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi nu a respectat condiţiile la două proiecte ce vizau sistemul de colectare a deşeurilor generate de nave în porturile de pe Dunărea maritimă. Proiectele amintite erau finanţate cu fonduri europene şi naţionale, iar reprezentanţii Ministerului Transporturilor au aplicat corecţii financiare de 25% din valoarea proiectelor după ce în urma verificărilor a reieşit că APDM Galaţi a stabilit un criteriu de calificare nelegal prin documentaţia de atribuire şi notele justificative privind respectarea de către candidaţi a standardelor de protecţie a mediului. Astfel, în cazul primului contract de furnizare penalităţile se ridicau la aproape 4,4 milioane de lei, iar în cazul celui de-al doilea contract la peste 3 milioane de lei. Ulterior, Ministerul Transporturilor a emis o altă notă de constatare, stabilind că APDM Galaţi trebuie să returneze trei milioane de lei.Acuzaţii de favorizare a unor firmeDisputa între APDM Galaţi şi Ministerul Transporturilor a pornit de la diferenţele de interpretare şi calificare a celor două contracte. Astfel, APDM Galaţi considera că „proiectarea, execuţia, instalarea, punerea în funcţiune a două nave de combatare a poluării, precum şi serviciile de modernizare a navei de colectare deşeuri DEPOL 6, reprezintă un contract de servicii şi nu unul de furnizare”. Practic, Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi a apreciat că are dreptul de a aplica criterii de calificare şi de selecţie referitoare la standardele de protecţie a mediului în cazul contractelor de servicii şi a celor de lucrări. Ministerul Transporturilor a susţinut însă că „prin documentaţia de atribuire au fost stabilite criterii de calificare şi selecţie restrictive şi nelegale, care au condus la restricţionarea artificială a participării operatorilor economici la procedurile de achiziţie publică organizate pentru încheierea contractelor”. Curtea de Apel Galaţi a anulat vineri, 18 noiembrie, atât nota de constatare a neregulilor financiare amintite, dar şi decizia Ministerului Transporturilor, în baza căreia APDM Galaţi ar fi urmat să returneze nu mai puţin de trei milioane de lei. -
Danubius nu mai scapă de probleme

Penultima etapă a turului Diviziei A la handbal feminin a programat derbiul CSM Unirea Slobozia -HC Danubius Galaţi. Conjunctura nu a fost deloc favorabilă echipei pregătite de Alexandrina Soare, care a avut câteva absenţe foarte importante: Carmen Gheorghe, Daniela Goldic, nu au făcut deplasarea din diverse motive iar junioarele cu dublă legitimare au fost păstrate pentru jocul pe care CSS l-a avut pe teren propriu cu Slobozia. Problemele nu s-au oprit aici, în minutul 10 al partidei, la scorul de 8-6 pentru echipa noastră, Iulia Artean s-a accidentat grav, fiind transportată de urgenţă la spital unde diagnosticul a fost dur: dublă fractură nazală. În aceste condiţii, misiunea gazdelor s-a uşurat şi mai mult. Gălăţencele au mai ţinut ritmul în prima parte dar în partea a doua fetele pregătite de Liviu Paraschiv s-au descătuşat şi au obţinut o victorie mai uşor decât s-au aşteptat. Rezultat final: CSM Unirea Slobozia – HC Danubius Galaţi 30-19 (13-10). Celelalte rezultate ale rundei sunt: HC Activ CSO Plopeni – Rapid CFR Bucureşti 29-32, Spartac Bucureşti – HCF Piatra Neamţ 21-25, ACS Şc.181 SPP Bucureşti – Universitatea Târgovişte 38-18, Dunărea Giurgiu – Handbal Municipal Buzău 23-30, Ştiinţa Bacău – CSU Ştiinţa Bucureşti 27-27. Echipa gălăţeană se situează pe locul VI cu 18 puncte şi va juca în ultima etapă a turului acasă cu HC Activ CSO Plopeni (30 noiembrie, sala Polivalentă Dunărea, ora 13.00).
-
A doua înfrângere consecutivă pentru fetele de la CSU

La sfârşitul săptămânii trecute au fost programate jocurile celei de-a IV-a etape a Diviziei A 2 la volei feminin. CSU Galaţi a evoluat în deplasare cu CSM Focşani 2007. Partida din sala Polivalentă vrânceană s-a disputaT în condiţii speciale. Deşi a devenit deja o obişnuinţă ca meciurile ce au loc la Focşani să se desfăşoare fără niciun arbitru de linie, această situaţie nu este normală şi ar trebui ca cineva competent din cadrul Federaţiei Române de Volei să ia nişte măsuri. Tradiţia a fost respectată şi cele două echipe au oferit un joc atractiv, cu faze spectaculoase şi răsturnări de scor. În cele din urmă, Focşaniul s-a impus şi a obţinut cele trei puncte. „Un meci foarte greu pentru noi, s-a jucat spectaculos, partida a durat 99 minute. Am condus cu 1-0 la seturi şi am fost gata gata să revenim în setul trei pe care l-am pierdut la limită. Din păcate, ne confruntăm cu probleme de lot, când reuşim să aducem preluarea bună, nu are cine să pună mingea jos în atac. Asta e situaţia momentan, va trebuie să mai aducem 1-2 jucătoare până la începerea returului care să ne ajute. Aş vrea s-o remarc totuşi pe Violeta Stan (elevă în clasa a IX-a), o jucătoare de mare perspectivă ”, ne-a declarat antrenoarea Ileana Berdilă. Rezultat final: CSM Focşani 2007 – CSU Galaţi 3-1 (-23, 19, 23, 15). Echipa gălăţeană a folosit formula: Irina Todaşcă, Bianca Rusu, Andreea Niculcea, Mirela Bobaru, Roxana Petre, Ioana Stoica, Mihaela Brazdeş (Violeta Stan) – libero. CSU se situează pe locul III cu şase puncte şi va juca în ultima etapă din tur, programată pe 30 noiembrie, pe teren propriu (sala Siderurgistul) cu CET Govora CNMB Rm. Vâlcea.
-
Bruno Ribo: 2013, al cincilea an consecutiv în care Combinatul va înregistra pierderi
– Care este situaţia actuală a Combinatului?Situaţia Combinatului este în continuare dificilă. După cum ştiţi, este al cincilea an consecutiv în care suntem în zonă de pierdere financiară, dar încă suntem în viaţă şi ne luptăm pentru a ne asigura viitorul, un viitor sustenabil. În cadrul programului nostru de transformare, am făcut progrese importante în ultimul timp. Dacă ar fi să comparăm ce am făcut anul acesta cu ce a fost înainte de criză, în 2007 — 2008, ani foarte buni pentru noi, astăzi suntem cu 15% mai eficienţi decât eram în acele vremuri. Problema este că, în ciuda tuturor acestor îmbunătăţiri ale eficienţei, încă pierdem bani, deşi înainte de criză noi câştigam bani.De ce se întâmplă aceste lucruri? Sunt două motive: piaţa s-a schimbat complet, s-a schimbat structural. Până în 2009, era o cerere mai mare decât capacitatea de producţie — vorbim despre piaţa noastră—, însă acum situaţia s-a schimbat complet. S-a inversat situaţia atât în Europa, cât şi în piaţa noastră naturală, care este bazinul Mării Negre. Există o supracapacitate de producţie care este în zona de 25%, iar pentru unele produse, cum ar fi tabla groasă, este chiar de 30%. Această situaţie a generat o înăsprire a mediului concurenţial într-o mult mai mare măsură decât în trecut.Iată de ce, începând cu 2009, nu mai suntem în poziţia de a transfera către clienţi creşterea preţurilor la materiile prime, pe de o parte, şi creşterea tarifelor la energie, pe de altă parte. Iată de ce toate economiile pe care le-am făcut, toate îmbunătăţirile de 15% au fost, de fapt, înghiţite de piaţă, iar într-o altă măsură au fost luate de furnizorii noştri, care au crescut la preţuri, în principal în chestiunea energiei.Să vă dau un singur exemplu: costul la energie este de 39% în costul nostru suplimentar, adică diferenţa dintre preţul cu care vindem produsul şi preţul materiilor prime, cum ar fi minereul de fier şi cocs. Astăzi, 39% din această diferenţă este energia. Pentru noi, asta înseamnă electricitate, dar şi gaz natural. Este cam jumătate — jumătate gaz şi energie electrică. Noi am lansat un program care se numeşte “Energyze”, care să ne reducă structural consumurile energetice. Acest program a început anul trecut şi am identificat cel puţin 100 de idei de proiecte pe care le putem implementa cu resurse proprii, care să ne conducă la o reducere a consumurilor energetice de circa 15%. Dar aceasta nu compensează ceea ce se întâmplă pe chestiunea energetică — şi nu vorbim aici de preţul crud ar energiei electrice, ci despre suprataxarea care a explodat în ultima vreme şi despre dublarea preţului la gazul natural produs în România în ultimii doi ani.În ceea ce priveşte liberalizarea pieţei, memorandumul iniţial prevedea un palier de doi ani. Este mult prea rapid. Noi pretindem că piaţa este liberalizată, dar, după părerea mea, liberalizarea ar trebui să conducă la preţuri competitive — este atât punctul nostru de vedere, cât şi al altor industrii din România, care ne-am grupat în Asociaţia Marilor Consumatori Energetici. Noi credem că această liberalizare este cumva prematură, pentru că este o singură sursă care furnizează gaz natural şi care va defini cumva nivelul preţului. Ca să vă dau o imagine completă, panoramică a situaţiei, Arcellor Mittal Galaţi exportă în jur de două treimi din producţie. Chiar şi la nivelul actual de producţie, de 1,7 milioane de tone pe an să zicem, noi suntem de fapt prea mari pentru România, unde deţinem peste 50%, şi suntem nevoiţi să exportăm. În exporturile noastre, ne lovim de concurenţă, care vine din zona Rusiei, şi ştim cu siguranţă că ei au tarife mai bune la electricitate şi mult mai bune la gaze. Cu caracter informativ, nivelul lor este cam la jumătate, ca efort financiar în privinţa resurselor energetice, deci pe ei îi costă cam la jumătate din cât ne costă pe noi.– Ştiu că o delegaţie a acestei Asociaţii pe care aţi înfiinţat-o a fost la Bruxelles. Ce v-au spus acolo?Prin intermediul asociaţiei noastre profesionale, noi, Asociaţia Producătorilor de Oţel, ne-am arătat preocuparea privind viitorul acestei industrii — este o luptă care a început în urmă cu câteva luni şi asta a determinat Comisia Europeană să ia în calcul situaţia noastră dificilă, pentru că noi nu concurăm doar între noi în Europa, ci concurenţa cea mai mare este din afara Europei, iar decidenţii politici trebuie să creeze un cadru competitiv care să permită continuarea acestei activităţi în Europa. Concurenţii noştri nu plătesc certificate verzi, nu plătesc alocaţii CO2, drepturi. Înţelegem aceste politici, împărtăşim viziunea pe termen lung, dar, pe termen scurt, aceste dificultăţi trebuie rezolvate.– Aţi discutat şi cu autorităţile române? Ce v-au spus? Cu cine v-aţi întâlnit?Ca în toate ţările unde noi operăm, avem contacte regulate, contacte frecvente cu decidenţii politici, cu autorităţile. Este o chestiune normală să le informăm despre situaţia afacerii noastre şi să le explicăm dificultăţile, atunci când le avem. Am discutat la nivele diferite. Domnul Mittal (Laksmi Mittal, proprietarul ArcelorMittal n.r) însuşi a fost în România la începutul verii. A fost un contact la cel mai înalt nivel, dar cu siguranţă avem contacte regulate cu acele autorităţi care au implicare în chestiunea energetică. Discutăm deseori pentru a implementa acele soluţii care sunt legale şi care există şi sunt aplicate în cele mai multe din ţările europene. Ca exemplu, în Germania, consumatorii mari industriali primesc o scutire la certificatele verzi de până la 95%. Ei nu plătesc în plus faţă de preţul curentului mai mult de 0,5 euro pe MWh. În cazul nostru, azi plătim în jur de 7 — 8 euro peste preţul energiei electrice. Dacă nu se face nimic, dacă nu se iau măsuri, acest efort efort suplimentar ar putea creşte la 15 — 18 euro pe MWh.– Care a fost răspunsul autorităţilor? Ce măsuri au în vedere?Autorităţile au făcut un prim pas în luna iunie. Este vorba despre Ordonanţa de Guvern 57. A fost un pas bun, în direcţia corectă, pentru că acest pas în primul rând recunoaşte că există o problemă structurală, este un dezechilibru. Dar, aşa cum şi asociaţia noastră şi noi am spus, credem că şi alţi paşi trebuie urmaţi pentru a reduce pierderile generate de plata certificatelor verzi, taxele de cogenerare, iar aceşti paşi trebuie luaţi imediat.– Care ar fi aceşti paşi?Să zicem că preţul crud al energiei electrice este 170 — 180 de lei, iar preţul final pe care noi îl plătim este cu 40% mai mare. Este cam 300 de lei. Noi plătim 120 de lei în plus faţă de cei 170 — 180 de lei. Şi, la 300 de lei pe MWh, noi nu putem supravieţui. Componenta tehnică a soluţiilor care trebuie implementate se află în responsabilitatea decidenţilor politici. Putem face propuneri…dar, la urma urmei sunt propunerile noastre, nu noi facem politica.– Care va fi producţia în acest an şi cum este faţă de anii precedenţi?Producţia va fi aproximativ aceeaşi. Suntem undeva în zona de 1,65 — 1,7 milioane de tone pe an. Înainte de criză, era între 3,5 şi 4 milioane de tone pe an.– Veţi avea pierderi şi în acest an? La cât le estimaţi? Sunt în scădere sau în creştere faţă de anul trecut?Da, probabil că vom avea pierderi. În termen de indicatori operaţionali, avem o îmbunătăţire importantă faţă de anii trecuţi, dar rezultatul net nu se va îmbunătăţi mult faţă de ce a fost anul trecut. Am avut în 2012 operaţiuni financiare pe care nu le-am mai avut anul acesta, care ne-ar fi îmbunătăţit rezultatul. Am redus anul trecut capitalul de lucru într-o măsură în care nu va fi redus acum. Este o chestiune tehnică, nu vom intra în amănunte. Þinta noastră este să revenim în zona de profit cât de repede va fi posibil. Să mai spun un lucru pe care poate nu l-am comunicat: chiar şi în această perioadă de cinci ani de pierderi consecutive, am primit un sprijin puternic de la grupul mamă. În aceşti cinci ani, am investit 200 de milioane de euro în condiţii de pierdere consecutivă. Insist pe acest mesaj pentru că există critici, oameni care spun că „demolaţi echipamentul cutare”, „demolaţi echipamentul cutare”, dar, de fapt, ceea ce facem noi este să restructurăm pentru a ne adapta la noile condiţii ale pieţei. Iar dacă nu ne adaptăm, ceilalţi o vor face şi noi vom muri.– Cât mai rezistaţi să tot acumulaţi pierderi?Pentru moment, suntem încă sprijiniţi de compania — mamă şi de preşedintele Grupului nostru, Mittal. Dar această situaţie nu poate dura la nesfârşit. Trebuie să ne reîntoarcem în zona de profitabilitate cât de repede se poate. Dacă am avea cadrul corect de tarifare pentru resursele energetice, cu toate eforturile făcute în cadrul programului de transformare şi rezultatele obţinute am putea atinge această ţintă, poate, în cea de-a doua parte a anului viitor şi poate 2015, ca an întreg, să fie posibilă o zonă de profit. Dar acest lucru depinde, pe de o parte, de situaţia din piaţă, iar pe de altă parte de situaţia generată de creşterea costurilor energetice, şi poate ar fi ăsta primul motiv şi nu neapărat piaţa. Astăzi, dacă ne lovim de o creştere a preţului la gaze de 40%, nu putem spune clienţilor: „O să-ţi cresc preţul la tablă”. Şi eu cum cresc cu 10% preţul la tablă, pentru că mi-a crescut preţul la gaze? Piaţa nu acceptă o asemenea creştere, piaţa noastră în care livrăm.– Care este în prezent numărul angajaţilor ArcellorMittal Galaţi, câţi oameni au plecat în acest an şi la ce valoare s-a ridicat pachetul compensator?Acum avem circa 9.000 de angajaţi, inclusiv subcontractorii. Oamenii noştri direct angajaţi sunt în jur de 7.000. Cam 400 au plecat anul acesta, iar pachetul pe care l-am propus — şi care a fost acceptat în mod voluntar de oameni — a fost mult mai bun decât cel prevăzut în contractul colectiv de muncă pentru disponibilizări, pentru că acestea nu au fost disponibilizări. Pachetul financiar prevăzut în contractul colectiv de muncă în caz de concedieri este unul dintre cele mai favorabile din zona noastră de activitate, poate printre cele mai bune din România, dar nu aşa s-a aplicat, ci prin plecări voluntare. De fapt, obiectivul nostru este să menţinem cât mai mult din slujbe, dar aceste eforturi care s-au făcut au fost pentru a adapta afacerea noastră la realităţi.– Aveţi în vedere să mai oferiţi astfel de pachete compensatorii şi anul viitor? Mai trebuie să mai plece şi alţi oameni sau acum aveţi numărul de salariaţi optim?Pe termen scurt, nu. Dar continuăm să lucrăm pentru creşterea productivităţii, pentru că este un element—cheie pentru noi, iar acesta este un proces care nu se opreşte niciodată şi nu ne mai putem baza pe plecările naturale. De asemenea, avem un proces de relocări interne de personal.– Care consideraţi că va fi impactul asupra economiei al noilor taxe pe care le-a anunţat Guvernul — taxele pe construcţiile speciale?Unii pot înţelege industria ca pe o vacă de muls. Lăsând gluma la o parte, putem spune că nu mai avem lapte de mult. De fapt, din punct de vedere financiar, sângerăm. Trebuie să evaluăm, dar nu cred că este un pas în direcţia cea bună din punctul nostru de vedere. Dar mai mult de atât nu pot comenta.– Cum arată mediul economic din România faţă de alte state europene?Cred că România are potenţial. Este un potenţial pe termen mediu al României — vedem lucrul acesta — sunt şi alte puncte care sunt favorabile. România are un sistem educaţional care livrează educaţie calificată, oameni inteligenţi, isteţi, în special în sectorul care ne interesează pe noi — de exemplu automatizări. Discutăm cu alţi colegi din alte industrii şi împărtăşim acelaşi punct de vedere. Alt punct pozitiv pe care îl are România este potenţialul agricol important care, probabil, că va fi valorizat în anii următori. Acum, ceea ce decidenţii politici ar trebui să facă este ca în interiorul acestei imagini generale să decidă dacă menţin industriile cheie, industriile importante. Dacă România vrea să facă acest lucru, sunt câţiva paşi care trebuie urmaţi. Cred că, structural, România poate avea o rată de creştere economică mai mare decât ţările din vestul Europei. Creşterea medie în Europa ar putea fi de 2-3 %. Dacă ne uităm la Spania, Franţa, Italia găsim acolo 0,5%. Deci, rata de creştere economică a României ar putea fi mai mare decât cea a altor ţări europene, dar este o decizie care trebuie luată în interiorul societăţii româneşti. Vrem să devenim o ţară a serviciilor şi a intermedierilor energetice sau o ţară care să aibă şi o industrie?