word-monitor

Blog

  • Urmăriţi naţional, prinşi de poliţişti

    Poliţiştii din comuna Ghidigeni, cu sprijinul celor din cadrul Biroului Urmăriri, au depistat pe raza comunei un bărbat de 36 ani, din localitate, pe numele căruia Tribunalul Bucureşti emisese un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu şi complicitate la tentativă de omor. Bărbatul a fost introdus în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv, urmând să fie transferat la Penitenciarul de Maximă Siguranţă în vederea executării pedepsei.
    Poliţiştii din cadrul Biroului Urmăriri au depistat pe raza municipiului Galaţi o minoră de 17 ani, din localitate, dispărută de la data de 24 octombrie 2013 dintr-un centru de plasament situat pe raza municipiului. Minora a fost reinternată în centrul de plasament.

  • Spărgător la 16 ani

    În noaptea de marţi spre miercuri, în jurul orei 01.00, Secţia 5 Poliţie a fost sesizată despre faptul că în curtea unui imobil se află o persoană suspectă. La faţa locului s-a deplasat o patrulă de siguranţă publică, care a identificat un minor de 16 ani, din comuna Tuluceşti, judeţul Galaţi. În urma verificărilor efectuate, poliţiştii au stabilit că minorul a pătruns într-o magazie a imobilului, de unde a sustras mai multe articole de îmbrăcăminte, creând un prejudiciu de aproximativ 300 lei. Minorul a fost introdus într-un centru de primire minori iar cercetările sunt continuate de către poliţişti sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat.

  • Căldură pentru toată lumea, prin sacrificarea investiţiilor

    Căldură pentru toată lumea, prin sacrificarea investiţiilor

    Primăria a obţinut ieri 10 milioane de lei de la Guvern, din fondul de rezervă, pentru acoperirea unor cheltuieli de termoficare a oraşului, iar consilierii au redirecţionat alte 5 milioane de lei, de la capitolul Investiţii, aşa încât tot Galaţiul va primi căldură, dar nu se ştie până când.
    „Vreau să le mulţumesc premierului Victor Ponta şi miniştrilor din Guvernul României pentru promptitudinea cu care au răspuns rugăminţii noastre. Le-am prezentat situaţia critică în care ne aflăm şi le-am explicat de ce s-a ajuns aici şi că este nedrept să decontăm noi, actuala guvernare locală şi naţională, greşelile făcute de administraţiile anterioare” a declarat primarul Marius Stan.
    Şi Consiliul Local a votat ieri o rectificare de buget pentru alocarea sumei de 5 milioane de lei, destinată tot asigurării energiei termice pentru încălzirea populaţiei. A fost nevoie, din nou, de tăierea unor fonduri destinate investiţiilor, ceea ce înseamnă, pentru moment, încetinirea şi chiar stoparea mai multor proiecte aflate în derulare. Este vorba de reabilitarea unor şcoli şi grădiniţe, modernizarea Orăşelului Copiilor şi a altor locuri de joacă, modernizarea Talciocului, construcţia sau reabilitarea unor parcări. La începutul acestei luni, Primăria a mai alocat de la bugetul local încă 10 milioane de lei pentru a sprijini Apaterm, bani tăiaţi tot de la Investiţii şi Dezvoltare, cu care au fost achitate în avans facturi pentru consumul de gaze naturale.
    A început deblindarea rău-platnicilor
    Odată cu asigurarea acestr sume, a început deblindarea asociaţiilor de locatari şi proprietari rău-platnice şi Apaterm lucrează pentru realimentarea cu energie termică a celor 152 de asociaţii din Galaţi care au fost blindate.
    „Am luat această decizie pentru a-i proteja pe cei buni-platnici captivi în asociaţiile cu mari datorii, care au fost blindate luna aceasta pentru restanţele uriaşe acumulate la plata facturilor de termoficare. Am luat această decizie şi pentru a-i proteja pe copiii rău-platnicilor, pentru că înţeleg că aceşti copii nu au nici o vină pentru situaţia critică în care ne aflăm. Vreau însă să atrag atenţia că măsura deblindării asociaţiilor rău-platnice este provizorie. Cei care nu înţeleg că trebuie să îşi plătească măcar facturile curente pentru termoficare, vor fi restricţionaţi din nou. Vreau să fiu foarte clar înţeles: facem eforturi foarte mari pentru a asigura căldura şi apa caldă populaţiei şi facem acest lucru pentru oamenii care îşi achită cu conştiinciozitate facturile. Faţă de aceştia avem obligaţia legală şi morală să le asigurăm condiţii normale de trai”, a declarat primarul Marius Stan.
    Potrivit estimărilor Apaterm, până sâmbătă toate asociaţiile de locatari şi proprietari din Galaţi vor beneficia de căldură şi apă caldă în regim non-stop. În continuare, se caută şi alte soluţii pentru sprijinirea populaţiei bun-platnice care locuieşte în asociaţiile de proprietari cu datorii mari. Pe lângă recuperarea sumelor datorate de rău platnici, principala preocupare este identificarea modalităţii legale de a-i ajuta pe gălăţenii care au plătit cu bună credinţă energia termică furnizată în sistem centralizat să îşi încălzească locuinţele în această iarnă.
    Rămâne de văzut care va fi strategia finală adoptată de Primărie şi de către Consiliul Local şi mai ales dacă rău-platnicii vor achita datoriile, lucru care nu s-a reuşit până acum, chiar dacă aproape 100 de angajaţi ai Apaterm au mers la uşa datornicilor în ultimele săptămâni. Surse din cadrul Apaterm ne-au declarat că administratorul special temporar al Apaterm, Didi Dumitru, care a fost desemnat de către primar să se ocupe cu luarea unor măsuri pentru creşterea nivelului de încasări de la populaţie, ar fi cerut şi obţinut suplimentarea numărului de angajaţi ai Apaterm care să bată la uşa datornicilor, fiind vorba de personalul TESA, în special. Astfel, potrivit aceloraşi surse, numărul angajaţilor Apaterm care vor încerca să îi determine pe rău-platnici să achite datoriile a crescut de la 97 la 150, însă rămâne de văzut dacă acest lucru va avea şi efect.
    E normal să plătim întreţinerea în avans?
    La secţiunea Diverse din cadrul şedinţei Colegiului Prefectural care a avut loc ieri dimineaţă, prefectul Dorin Otrocol a făcut un apel către cei din sală să discute la serviciu cu ceilalţi colegi şi să le recomande să facă un efort să îşi plătească datoriile la întreţinere pentru ca cetăţeanul corect al oraşului să poată beneficia de serviciul pe care l-a plătit.
    Odată deschis subiectul, Lăcrămioara Susanu, directorul adjunct al Serviciului de Metrologie, a întrebat conducerea Prefecturii dacă ceea ce se întâmplă în asociaţia de locatari 771, din care face parte, este un abuz din partea administratorului: “La asociaţie este un afiş prin care ni se cerea să plătim în avans pe luna noiembrie, afiş pus din octombrie. Nu ştiu dacă e normal aşa ceva sau oportun să ni se solicite plata unui serviciu în avans”.
    Explicaţia a fost dată de Vasile Pârlog, directorul Prefecturii: “Ca să ştim cu toţii, în acest moment, între Romgaz şi Electrocentrale nu mai există contract. Există contract între CET şi Apaterm, dar fără să aibă în spate contractul care să alimenteze producerea agentului cald. Astăzi, Romgazul – care ştiţi că e cotat pe bursă, dispare orice fel de discuţie de altă natură în privinţa modului în care e organizat şi funcţionează – cere, ca pentru orice alt cetăţean care doreşte să cumpere o marfă, plata în avans. (…) Practic, ca să înţelegem cu toţii, Romgazul a cerut plata în avans de la CET, CET cere în avans de la Apaterm şi Apaterm trebuie să ceară de la cetăţeni. Apaterm datorează 360 de milioane de lei. Dacă nu se va găsi o soluţie în această privinţă, va trebui să constatăm că serviciul centralizat din Galaţi nu mai poate fi operaţional”, a explicat Pârlog.

  • 17.522 de doze vaccin antigripal alocate Galaţiului

    Ministerul Sănătăţii a anunţat Direcţia de Sănătate Publică Galaţi că i s-a repartizat vaccinul antigripal, din cele 600.000 achiziţionate recent de Ministerul Sănătăţii. „Am primit repartiţia numărului dozelor de vaccin antigripal pentru actuala campanie de imunizare antigripală. Judeţul nostru are 17.522 de doze de vaccin antigripal. Ar fi o primă tranşă. Din ianuarie, când Institutul Cantacuzino va relua producţia, vor putea fi achiziţionate şi alte doze”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul DSP Galaţi. Anul trecut s-au folosit în judeţul Galaţi, în campania de vaccinare gratuită antigripală, 25.000 de doze de vaccin. De luni, campania de imunizare antigripală gratuită va începe şi la Galaţi, cu o întârziere de o lună, cauzată de întârzierea cu care Ministerul Sănătăţii a reuşit să achiziţioneze dozele de vaccin antigripal.

  • Azi, Axis Libri

    Astăzi, de la ora 17.00, se desfăşoară Salonul Literar „Axis Libri“, manifestare cultural-artistică organizată la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” în fiecare zi de joi a săptămânii. La această întâlnire se vor lansa volumele: Melania, autor Constantin Vremuleţ; Anastasis, autor Adrian Georgescu; O zi de pomină, Coşmarul unei prinţese şi Dor de copilărie, autor Ionel Jecu. Evenimentul va fi precedat de un recital artistic susţinut de elevi ai Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin”. Moderator va fi prof. Theodor Parapiru.

  • Viaţă sfârşită sub tramvai

    Viaţă sfârşită sub tramvai

    Nu doar trei ceasuri rele au fost marţi seara pe şoselele din Galaţi, ci chiar patru. Asta deoarece în numai patru ore au avut loc patru accidente grave de circulaţie: două în Micro 40 şi 39 şi alte două pe str. Oltului şi în zona Portului. Cel mai grav dintre ele a avut loc în Micro 39, unde o femeie şi-a sfârşit viaţa sub un tramvai. Era vorba de o femeie în vârstă de 31 de ani din Galaţi, Ana, cerşetoare în ultimii ani. Din primele cercetari se pare că femeia a vrut să traverseze prin loc nepermis două benzi de carosabil şi liniile de tramvai. Era să o lovească un microbuz, dar l-a evitat, în schimb a căzut direct în fata tramvaiului. Vatmanul, om cu 35 de ani de experientă, nu a mai putut evita nenorocirea.
    „Mi-a apărut exact în faţă. Mi s-a părut chiar că parcă a sărit. Nu ştiu dacă fugea ca să traverseze sau voia să se omoare. Nu am mai avut ce să fac”, spunea, încă tremurând, Toader Gavrilescu, vatmanul tramvaiului. Circulatia pe un sens a fost blocată din cauza accidentului.
    „Din primele cercetări se pare că accidentul a avut loc din cauza unei traversări neregulamentare. Cercetările continuă. Vatmanul este cercetat pentru omor din culpă”, a precizat Iulian Matei de la Serviciul Judeţean al Poliţiei Rutiere Galaţi.
    Femeia a murit pe loc, tăiată de roţile metalice ale tramvaiului. Fratele ei, chemat de oamenii din cartier, a recunoscut-o şi a intrat în stare de şoc.
    În numai patru ore, în Galati au avut loc patru accidente de circulatie, cel cu tramvaiul fiind cel mai grav.

  • Paradă militară la mausoleul generalului Eremia Grigorescu, în oraşul natal Târgu Bujor

    În data de 28 noiembrie 2013 se împlinesc 150 de ani de la naşterea generalului de divizie Eremia Grigorescu, priej cu care militari din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi, care poartă numele generalului Eremia Grigorescu, vor omagia acest eveniment alături de comunitatea locală şi oficialităţi printr-o paradă militară, înaintări în grad şi depunere de coroane la mausoleul generalului din oraşul natal Târgu Bujor.
    Eremia Teofil Grigorescu s-a născut la Târgu Bujor, pe 28 noiembrie 1863. A urmat şcoala primară şi gimnaziul la Galaţi, iar liceul la Iaşi. A fost înscris timp de un la Facultatea de Medicină şi Ştiinţe din Iaşi, după care a plecat la Bucureşti, dedicându-se carierei militare.
    Militar si om politic, el a comandat armatele romane in batalia de la Marasesti, din Primul Razboi Mondial, a fost ministru de razboi in perioada octombrie-noiembrie 1918 si a fost decorat cu medalia din Ordinul Mihai Viteazul, clasa a doua. Considerat erou naţional al României, generalul Eremia Grigorescu a intrat în istorie, împreună cu deviza „Pe aici nu se trece!”, în timpul luptelor de la Mărăşeşti şi Oituz, din Primul Război Mondial, în care a oprit înaintarea armatelor germane. A absolvit Şcoala de ofiţeri de infanterie şi cavalerie în 1884, iar apoi Şcoala de artilerie şi geniu. Rezultatele excepţionale i-au adus şi un stagiu la Paris, unde a urmat cursuri de matematică la Sorbona. Revenit în ţară, a predat algebră superioară la şcolile militare din ţară, avansând destul de rapid şi în carieră, în 1915 obţinând gradul de general de brigadă.Intrarea României în război l-a găsit în funcţia de comandant al Diviziei 15 Infanterie. Obţine două victorii în Dobrogea, fiind trimis de urgenţă la Oituz, unde a câştigat trei bătălii decisive, reuşind să stabilizeze frontul. În 1917 a devenit comandant al trupelor de la Marăşeşti, unde acţionau Armata I Română şi Armata a IV-a Rusă, câştigând mai multe lupte împotriva celebrului feldmareşal german Mackensen. Viziunea modernă a tacticilor şi strategiilor în condiţii reale de luptă l-au ajutat să obţină victorii pe aproape toate fronturile. A fost distins cu numeroase ordine şi medalii româneşti, dar şi cu Legiunea de onoare franceză sau Sabia de onoare a împăratului Japoniei.
    După încheierea conflagraţiei mondiale a fost ministru de Război (1918) şi inspector general de armată, funcţie pe care a deţinut-o până la moarte, pe 21 iulie 1919. A fost înmormântat, cu funeralii naţionale, la Mărăşeşti, osemintele fiindu-i mutate ulterior în mausoleul ridicat în localitate.

  • Dosarul unui fost comisar la Garda Financiară, tărăgănat pentru o expertiză fiscală

    Aurel Ghinea, fost comisar la Garda Financiară Galaţi între iulie 1998 – decembrie 2003, a fost trimis în judecată alături de cinci administratori de firme din Ghidigeni după ce i-a ajutat, prin intermediul firmei sale de contabilitate, să înregistreze operaţiuni financiare nereale prin deducerea ilegală de TVA şi diminuarea bazei de impozitare. Aurel Ghinea este judecat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, dar judecătorii de la Tribunal nu se grăbesc deloc să finalizeze dosarul. Dosarul a fost amânat patru luni de zile pentru lipsa unei expertize fiscale, dar nici cercetarea judecătorească nu a mers prea bine, ţinând cont că procesul a ajuns în instanţă în iunie 2012. Metoda tărăgănării funcţionează de minune în procesele de corupţie, un exemplu elocvent fiind cazul lui Eduard Miloiu, inspector la Finanţe, în al cărui dosar s-au acordat peste 15 termene de judecată pentru finalizarea unei expertize, care nu este gata nici astăzi. Ghinea a fost asociat şi administrator la SC Diasim 2007 SRL, ce avea ca obiect de activitate contabilitatea, revizia contabilă şi consultanţa în domeniul fiscal. Procurorii au descoperit că administratorii firmelor SC Diomadi SRL Tălpigi, SC Tedoral SRL Tălpigi, SC Lucale SRL Gefu, SC Conbela SRL Tălpigi şi SC Ofisis Dany SRL au obţinut importante sume de bani prin fraudarea bugetului de stat.
    Evaziune de aproape 3,5 milioane de lei
    Schema era relativ simplă. Administratorii cumpărau animale vii, în special bovine, de la persoane fizice, la preţuri mai mici, fără să plătească TVA, pe care le vindeau apoi către societăţi din Botoşani, la tarife mai mari, la care achitau TVA-ul aferent. Deşi cunoştea modul de operare al patronilor, fostul comisar de la Garda Financiară făcea intrările în contabilitate la preţuri aproape egale cu cele de vânzare. Aurel Ghinea i-a „scutit” astfel pe cei cinci administratori de firme de plata a aproape 3,5 milioane de lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit. În urma verificărilor efectuate de procurori a ieşit la iveală şi faptul că societăţile plăteau la achiziţie doar cu numerar, în timp ce la vânzare, în proporţie covârşitoare, banii le-au intrat direct în conturile bancare. Deşi erau numeroşi furnizori cărora nu li se achitaseră facturile, aceştia, în mod surprinzător, nu au reclamat faptul că au rămas cu marfa neplătită. Anchetatorii au descoperit şi că facturile fiscale întocmite de firma fostului comisar de la Garda Financiară nu aveau toate elementele cerute de lege pentru a se stabili realitatea operaţiunii.

  • Summitul Parteneriatului Estic, joi şi vineri, la Vilnius

    Summitul Parteneriatului Estic, joi şi vineri, la Vilnius

    Summitul Parteneriatului Estic, reuniune la care vor lua parte şefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană şi din vecinătatea estică a blocului comunitar, se va desfăşura joi şi vineri la Vilnius. La acest summit, Republica Moldova şi Georgia urmează să parafeze Acordul de asociere cu UE, în timp ce Ucraina ar fi trebuit să semneze acest document, dar a anunţat că suspendă acest proces.
    Republica Moldova şi Georgia au început negocierile referitoare la viitorul Acord de asociere cu Uniunea Europeană în 2010, ambele state sperând să semneze acest document în 2014.
    Ucraina, care era mai avansată în apropierea de UE, a reuşit să parafeze acest document în 2012, după aproape cinci ani de negocieri cu UE, în pofida tensiunilor legate de încarcerarea fostului premier Iulia Timoşenko. Totuşi, cu o săptămână înainte de Summitul de la Vilnius, Guvernul de la Kiev a anunţat că a suspendat pregătirea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, a cărui semnare se afla pe ordinea de zi a reuniunii.
    Decizia a fost interpretată în unele capitale europene drept o cedare a preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, la ameninţările ruse cu limitarea importurilor ucrainene în cazul în care Kievul semnează Acordul de asociere la UE.
    Semnarea acordului de către Ucraina — stat cu o populaţie de 47,7 milioane de locuitori — era considerată miza Summitului Parteneriatului Estic, de aceea Bruxellesul şi-a exprimat “decepţia” după ce Kievul a renunţat la Acordul de asociere.
    Preşedintele Traian Băsescu este de părere că, aşa cum se prefigurează în acest moment, Summit-ul de la Vilnius va fi un eşec pentru UE, dar un succes pentru România şi Republica Moldova.
    “Nu aş vrea să am o anticipare care să dea un generic definitiv, dar, aşa cum se prefigurează acum, Vilnius-ul va fi un eşec pentru UE, dar un succes pentru România şi Republica Moldova. Rog să fiu scuzat pentru această abordare, dar asta este realitatea. Ratarea semnării Acordului de asociere şi a Acordului de liber schimb de către Ucraina este un eşec european, o Europă din care facem şi noi parte. Din punct de vedere strict al României, este un succes că Republica Moldova va parafa cele două Acorduri”, a declarat recent Băsescu.
    Potrivit şefului statului român, rezultatul de la Vilnius este important pentru că se marchează, pentru prima dată în mod oficial, tendinţa Republicii Moldova de a se apropia de UE.
    Celelalte trei state din Parteneriatul Estic — Azerbaidjan, Belarus şi Armenia — au ezitat să se apropie de UE.
    “Dacă urmărim evoluţia în tot spaţiul pentru care Vilnius-ul ar trebui să fie un succes, vom vedea că deja câteva eşecuri s-au confirmat: Armenia a preferat să nu fie parte a unui Acord de asociere, Azerbaidjanul şi-a declinat orice intenţie de a fi parte a acestui tip de acord. A rămas Georgia. Nu ştiu pentru câtă vreme, pentru că situaţia politică din Georgia este destul de dificilă, e o ţară cu un conflict îngheţat de data aceasta cu Rusia. Are probleme majore şi s-a văzut — cu toată susţinerea pe care a avut-o din partea multor state, inclusiv a SUA — NATO a fost un eşec pentru Georgia”, a declarat recent pentru AGERPRES europarlamentarul liberal Norica Nicolai.
    Parteneriatul Estic este un proiect iniţiat de Polonia şi Suedia în 2008, direcţionat către şase state din estul Uniunii Europene: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Parteneriatul Estic a fost lansat de Uniunea Europeană şi cele şase state partenere pe 7 mai 2009, în cadrul unui summit la Praga. Scopul acestui proiect este de a consolida relaţiile dintre UE şi partenerii estici, prin aprofundarea cooperării politice şi a integrării economice. Parteneriatul Estic nu promite, dar nici nu exclude perspectiva unei aderări la Uniunea Europeană. Acesta încurajează şi sprijină cele şase state în realizarea reformelor politice, instituţionale şi economice, pe baza standardelor europene. De asemenea, facilitează comerţul şi creşte mobilitatea între UE şi ţările partenere.
    Parteneriatul Estic funcţionează în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, care acoperă vecinătatea estică a UE şi pe cea sudică. Totuşi, PaE întăreşte cooperarea bilaterală şi introduce mecanisme noi pentru cooperarea regională, se arată pe site-ul easternpartnership.org.
    Palierul bilateral vizează încheierea acordurilor de asociere, dezvoltarea cooperării sectoriale în diverse domenii, facilitarea regimului de vize. Dimensiunea multilaterală are la bază un mecanism menit să dinamizeze cooperarea între UE şi toate statele partenere, precum şi între cele şase state între ele. În plus, PaE fixează o reţea de organizaţii ale societăţii civile în UE şi în statele partenere.

  • Excedent bugetar în octombrie

    Bugetul general consolidat a înregistrat excedent în luna octombrie, iar deficitul la zece luni a coborât de la 8,1 miliarde lei la 7,6 miliarde lei, respectiv 1,21% din PIB, adică la mai puţin de jumătate din ţinta de deficit de 2,5% din PIB negociată pentru acest an cu Fondul Monetar Internaţional
    “În trimestrul al patrulea este un deficit mai mare prognozat, deci şi cheltuieli mai mari. Dacă veniturile rămân pe program, deficitul de la final de an ar putea fi uşor mai mic decât cel stabilit la rectificare, dar vestea bună este că ne vom încadra sigur în ţinta de deficit negociată pe cash. Este o rezervă binevenită şi pentru deficitul pe ESA, care va fi definitivat anul viitor, după retratarea companiilor de stat”, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.
    La începutul lunii noiembrie, autorităţile române au negociat cu FMI o nouă ţintă de deficit pentru acest an, în creştere de la 2,3% la 2,5% din PIB, diferenţă care să se refledcte exclusiv în cheltuieli suplimentare pentru co-finanţarea proiectelor realizate din fonduri europene.
    “În luna noiembrie veniturile merg bine, dar s-au realizat şi ceva cheltuieli mai mari. În primul rând s-a realizat capitalizarea CFR Călători, de unde banii nu ştim exact când se întorc la buget”, a mai spus Voinea.
    Execuţia bugetară aferentă lunii octombrie a înregistrat un excedent de 577,8 milioane de lei, care se datorează în principal încasarilor din impozitul pe profit aferente trimestrului al treilea, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.
    Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 166,7 miliarde lei (26,7% din PIB) în primele 10 luni şi au fost cu 4,6% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
    Încasările din impozitul pe profit au urcat cu 1,5% faţă de perioada similară din 2012, iar cele din impozitul pe venit cu 7,8% datorită creşterii veniturilor salariale, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar, a creşterii punctului de pensie şi a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013 şi respectiv 1 iulie 2013.
    Veniturile din TVA au crescut cu 4,2%, în timp ce veniturile din accize au fost mai mari cu 3,4%, influenţate de majorarea accizei la motorină, bere şi ţigarete, precum şi de cursul de schimb luat în calcul la plata taxelor.
    Creşteri semnificative au fost înregistrate la veniturile din dividende (+199,6 milioane de lei), taxa pe utilizarea bunurilor (+1,82 miliarde de lei lei, în principal datorită încasării taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio), precum şi din sumele din vânzarea certificatelor de emisie (+ 293,7 milioane de lei).
    Încasările din contribuţiile de asigurări sociale au fost mai mari cu 5,2%, susţinute de creşterea veniturilor salariale.
    La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile din impozite şi taxe pe proprietate (+6,2 %) şi la venituri nefiscale (+4,6%).
    Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au continuat evoluţia ascendentă şi au fost cu 18,9% mai mari faţă de cele din luna precedentă.
    Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 174,3 miliarde lei (27,9% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 4,6% faţă de primele zece luni din anul precedent, dar ca pondere în PIB au scăzut cu 0,5 puncte procentuale.
    Cheltuielile de personal au crescut cu 14,5%, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar şi a plăţii obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti.
    Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut, de asemenea, cu 11,9%, ca urmare a masurilor legislative şi a resurselor alocate în scopul plăţii arieratelor de catre administratiile locale, precum şi pentru plata arieratelor la spitale.
    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 22,6 miliarde lei, respectiv 3,6% din PIB.