word-monitor

Blog

  • Şcoala de Fotbal Junior abia şi-a făcut încălzirea

    Şcoala de Fotbal Junior abia şi-a făcut încălzirea

    Prima zi de la  cea de-a V-a ediţie a Braşov Junior Cup a fost una cu peripeţii. Aşa cum v-am informat, printre cele 191 echipe participante la cel mai tare turneu de fotbal pentru copii din Europa de Est, se află şi ACS Junior Galaţi, prezent cu două echipe: Under 8 şi Under 12. Problemele tehnice de la autocar şi ploaia torenţială, care le-a dat programul peste cap organizatorilor, nu au putut să-i oprească pe „juniori” din drumul spre victorii.

    Primii care au intrat în focuri au fost „piticoţii” lui Ovidiu Lupu, care nu au avut deloc emoţii la primul lor joc oficial din carieră şi au administrat un sec 6-0 (2-0) celor de la FC Braşov negru. Au marcat: Matei Frunză (3 goluri), David Gheorghiţă, Denis Teşu şi Alex Roşca. Colegii lor mai experimentaţi de la grupa 2002 conduşi de antrenorul Ionuţ Niculcea şi-au făcut încălzirea pentru fazele superioare ale competiţiei cu un 3-0 cu Kinder Sângeorgiu de Mureş. Golurile i-au avut ca autori pe: Andrei Călin, Alex Alecu şi Dragoş Simionov.

    Seria victoriilor a continuat şi în reuniunea de ieri dimineaţă când s-au înregistrat rezultatele: 4-0 (2-0) cu CSS Braşovia, marcatori: Călin (2), Stratulat şi Simionov (Under 12) respectiv 3-0 la masa verde cu Progresul Bucureşti (bucureştenii au câştigat pe teren cu 4-1, dar au folosit mai mulţi jucători mai mari ca vârstă). La orele prânzului, s-a jucat partida: Junior (2004) – Liceul Mircea Eliade Bucureşti 5-0 (Stratulat, Tudori 2, Trucă şi Pintilie).

  • Ucrainencele Glibko, Zaremba şi Burlachenko sunt pe picior de plecare?

    La sfârşitul săptămânii trecute, HC Danubius a susţinut la sala Siderurgistul două amicale cu nou promovata în Liga Naţională, CSU Neptun Constanţa, încheiate cu rezultatele: 25-28 şi 27-31. Cu acest prilej a fost lansat zvonul că cele trei jucătoare ucrainene: Iryna Glibko, Yulia Zaremba şi Iaroslava Burlachenko şi-au depus memorii la Federaţia Română de Handbal şi urmează să devină libere de contract la finalul acestei săptămâni. Motivul invocat ar fi o clauză din contractul lor care prevede renegocierea salariilor.

    „Nici vorbă de aşa ceva. Cele trei sunt sub contract cu noi şi vor juca la turneu de baraj, după aceea orice este posibil. Este adevărat că avem probleme mari, dar nu este vina mea. Avem nevoie de bani, sper ca Primăria şi consilierii să ne sprijine, pentru că altfel chiar nu putem să ne mai descurcăm. Cu ce-am mai primit, ne-am achitat datoriile către Fisc. Vreau să vă spun că pentru a merge la Roman săptămâna trecută, m-am împrumutat de la prieteni, la fel s-a întâmplat şi în weekend când am suportat cheltuielile de cazare pentru echipa constănţeană. La ora aceasta nu ştiu de unde să mai fac rost pentru a merge la Bucureşti la baraj. Am vorbit cu domnul preşedinte Gaţu care mi-a confirmat că turneul de baraj se va ţine în perioada 16-18 august”, ne-a declarat preşedintele HC Danubius, Dan Pantea.

    La baraj, echipa gălăţeană va juca astfel, conform programului afişat pe site FRH: cu Mureşul Tg. Mureş (16 august, ora 15.00) şi cu CSM Slobozia (18 august, ora 15.00). Meciurile se vor desfăşura în sala Lucian Grigorescu din Capitală.

  • Inflaţia anuală a ajuns la minimum ultimelor 12 luni

    Preţurile de consum au scăzut cu 0,34% în luna iulie 2013 faţă de luna precedentă, iar rata anuală a inflaţiei (pe ultimele 12 luni) a scăzut la 4,41%, cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Preţurile de consum nu au mai scăzut din iunie 2012, când au consemnat o diminuare de 0,04% faţă de luna anterioară, iar rata anuală a inflaţiei nu a mai fost la un nivel atât de scăzut din august 2012, când s-a situat la 3,88%. În noiembrie 2012, rata anuală a inflaţiei s-a situat la un nivel apropiat, dar uşor mai ridicat, de 4,56%.

    Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (august – iulie 2013) faţă de precedentele 12 luni (august 2011 – iulie 2012), determinată pe baza IPC este 5,1%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,5%.

    În iulie 2013, preţurile au scăzut faţă de iunie, pe fondul ieftinirii mărfurilor alimentare cu 1,62%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,48%, iar serviciile cu 0,28%.

    Rata medie lunară a inflaţiei în primele şapte luni din 2013 a fost de 0,2%, faţă de nivelul de 0,3% consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În ultimele 12 luni cel mai mult au crescut preţurile produselor nealimentare, cu 5,46%, în timp ce preţurile serviciilor au urcat cu 2,96%, iar cele ale produselor alimentare cu 3,90%.

    De la începutul anului, cumulat pe şapte luni, preţurile au crescut cu 1,72% – la produse nealimentare cu 3,21%, iar la servicii cu 1,88%, în timp ce alimentele s-au ieftinit cu 0,12%.

    Banca Naţională a României (BNR) a modificat în jos, la 3,1%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, la fel ca şi la finele anului viitor. Anterior, BNR prognoza pentru finalul acestui an o inflaţie de 3,2%. Þinta de inflaţie pentru finalul anului este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

    „Probabil că la sfârşitul lui septembrie, să zicem chiar mai devreme, inflaţia va intra în interval, intervalul de variaţie în jurul ţintei multianuale de 2,5% şi se va menţine în acest interval până la sfârşitul perioadei de proiecţie, în trimestrul II 2015”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu cu ocazia prezentării raportului asupra inflaţiei.

    Proiecţia curentă plasează rata anuală a inflaţiei IPC la 3,1% atât la sfârşitul anului 2013, cât şi la finele anului 2014, valori revizuite în jos cu 0,1 şi, respectiv, 0,2 puncte procentuale faţă de cele prognozate în Raportul asupra inflaţiei din luna mai.

  • Salariul minim în ţările din Uniunea Europeană

    La niveluri relativ ridicate se situează salariul minim în Cipru în comparaţie cu celelalte ţări UE, după cum reiese din datele serviciului de statistică al Uniunii Europene, Eurostat.

    Între veniturile lunare ale angajaţilor din diferite ţări-membre UE se înregistrează o mare diferenţă, după cum rezultă din datele Eurostat referitoare la salariul minim. Mai concret, comisia de resort precizează că Ciprul are cel de-al optulea salariu minim ca valoare dintre toate statele UE. Salariul minim în Cipru se ridică la 870 de euro, iar după şase luni de la angajare acesta urcă la 924 de euro.

    De precizat că în fiecare an se emite o ordonanţă cu privire la salariul minim care intră în vigorare la data de 1 aprilie, însă anul acesta încă nu s-a emis o ordonanţă cu privire la salariul minim.

    În privinţa celorlalte state-membre UE, potrivit serviciului de statistică al Uniunii Europene rezultă că Luxemburgul înregistrează cea mai mare valoare a salariului minim din UE. Potrivit Eurostat, salariul minim în Luxemburg este de 1.874 de euro. Urmează Belgia, cu un salariu minim lunar de 1.502 euro, Olanda (1.478 euro), Irlanda (1.462 euro), Franţa (1.430 euro) şi Regatul Unit (1.190 euro).

    La numai 684 de euro ajunge salariul minim în Grecia, iar ţările în care salariul minim nu depăşeşte 300 de euro pe lună sunt Bulgaria (159 euro), România (179 euro), Letonia (285 euro) şi Lituania (290 euro).

    De precizat că datele Eurostat nu cuprind Ciprul, dar datele au fost luate din legislaţia cipriotă în vigoare.

  • Salariile din Marea Britanie şi Olanda au înregistrat cele mai drastice scăderi din Europa

    Salariile din Regatul Unit au fost printre cel mai afectate din Uniunea Europeană, în timpul recesiunii economice, potrivit cifrelor oficiale, citate de BBC News. Datele, cerute de Partidul Laburist şi puse laolaltă de Camera Comunelor, arata o scădere a plăţii pe oră cu 5,5% de la mijlocul anului 2010, procent ajustat la rata inflaţiei. În schimb, plata pe oră în cazul Germaniei a crescut cu până la 2,7% în timpul aceleiaşi perioade, iar angajaţii francezi s-au bucurat şi ei de un spor de 0,4%.

    Media din Uniunea Europeană arată o scădere de 0,7%. Cu scăderi considerabile, peste cele din Marea Britanie, se mai confrunta Grecia, Portugalia şi Olanda.

  • Statele emergente nu mai sunt locomotiva economiei mondiale

    Economiile dezvoltate, precum Statele Unite, Europa şi Japonia, contribuie pentru prima dată din 2007 mai mult decât cele emergente – China, India, Brazilia – la creşterea economică mondială, potrivit estimărilor Birdgewater Associates, semn al unei schimbări de viteză.

    Tranziţia remarcată de analiştii Bridgewater ar putea influenţa fluxurile de capital la nivel global şi ar putea răsturna proiecţiile şi planurile marilor companii, construite în ultimii ani în jurul unui boom economic pe pieţele emergente, notează Wall Street Journal (WSJ).

    Schimbarea se datorează în principal Japoniei, care a revenit pe creştere economică solidă după mai bine de 15 ani de stagnare cu reprize de declin. Economia japoneză a crescut cu 2,6% în trimestrul al doilea. Deşi rata de creştere din ultimul trimestru încheiat este mai redusă faţă de 3,8% în primele trei luni ale anului, Japonia afişează totuşi o dinamică solidă, mai ales în raport cu perioada îndelungată de deflaţie, semn că politicile controversate adoptate în toamna anului trecut de premierul Shinzo Abe au început să dea roade.

    În Statele Unite, economia înregistrează creşteri timide, dar evoluează stabil, iar Europa este pe cale să iasă dintr-o recesiune prelungită.

    În marile economii emergente, precum China, India, Brazilia sau Rusia, creşterea economică a încetinit semnificativ faţă de ratele de boom din ultimii ani.

    FMI estimează că economia mondială va creşte cu 3,3% în acest an, faţă de 3,2% anul trecut şi 4% în 2011.

  • Moneda naţională câştigă teren în raport cu euro

    Leul a început săptămâna cu o apreciere în raport cu moneda unică. Banca Naţională a României a anunţat, luni, un curs de 4,4250 lei, în scădere cu 1,23 de bani (-0,28%), comparativ cu valoarea din şedinţa anterioară, când un euro a fost cotat la 4,4373 lei.

    Pe de altă parte, moneda naţională a pierdut teren în faţa dolarului american, BNR comunicând un curs de referinţă de 3,3292 lei, mai mult cu 1,35 de bani (+0,41%), în comparaţie cu valoarea de 3,3157 lei anunţată vineri.

    Gramul de aur a fost cotat, luni, la 141,8977 lei, cu 2,7318 lei mai mult (+1,96%) comparativ cu anunţul din şedinţa precedentă, respectiv 139,1659 lei.

  • Microbuze pentru siderurgişti, în locul Viaductului

    Microbuze pentru siderurgişti, în locul Viaductului

    Dacă, pe de o parte, reprezentanţii conducerii Combinatului susţin că nu vor contribui cu niciun leu la lucrările de reabilitare a Viaductului, închis recent circulaţiei de către Primăria Galaţi din cauza faptului că reprezenta un pericol pentru circulaţie, ca urmare a surpărilor apărute la unul din pilonii de susţinere, oficialii fostului colos siderurgic se gândesc în schimb să pună la dispoziţia actualilor sau foştilor siderurgişti mijloace de transport cu care să se ajungă la unitate.

    „Am discutat această problemă cu directorul Direcţiei de Resurse Umane, Mihaela Crăciun, căreia i-am spus că una din problemele ridicate de siderurgişti sau foştii angajaţi este cea legată de faptul că nu au un mijloc de transport la dispoziţie cu care să vină la Combinat în cazul în care doresc să îşi ia o adeverinţă sau un document ori au de rezolvat o problemă. Ni s-a comunicat că începând cel mai probabil din luna septembrie se vor pune la dispoziţie microbuze care vor putea fi folosite pentru a pleca şi a veni de la Combinat, şi anume un microbuz care va pleca de la poarta Combinatului la ora 9 şi de la magazinul General către Combinat la ora 9,30. De asemenea, se mai intenţionează să se introducă încă o cursă cu microbuzul, care va pleca de la ora 11 de la poarta Combinatului şi de la ora 11,30 de la magazinul General către unitate. De asemenea, se ia în calcul posibilitatea introducerii unei curse în jurul orei 17, când se dau puii după-amiaza la magazinul de la poarta principală a Combinatului, însă rămâne de analizat”, ne-a declarat liderul Sindicatului Liber al Siderurgiştilor, Ilinca Diaconu.

    „Generozitatea” conducerii Combinatului, de a oferi această facilitate pentru transportul siderurgiştilor, este de apreciat, dar ar fi fost mai de apreciat dacă ar fi contribuit financiar la lucrările de reparaţie a Viaductului, care reprezenta principala poartă de legătură între oraş şi platforma siderurgică.

  • Fostul director al DGASPC Galaţi va afla abia în 2014 dacă face închisoare

    Fostul director al DGASPC Galaţi va afla abia în 2014 dacă face închisoare

    Marinela Dobrea, fostul director al DGASPC Galaţi, a primit un răstimp neaşteptat de mare din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie înainte de a afla dacă va ajunge după gratii sau nu. Aceasta fusese condamnată anterior de Tribunalul Galaţi la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul de corupţie în care era judecată de mai bine de doi ani, dar Curtea de Apel a fost de părere că sentinţa este prea blândă, hotărând recent să îi majoreze pedeapsa la patru ani, iar aceasta să fie executată efectiv în regim de detenţie.

    Dobrea a fost judecată alături de alte şapte persoane pentru prejudicierea instituţiei cu aproape 700.000 de lei, după ce s-a descoperit că aceasta achiziţionase diverse bunuri la preţuri supraevaluate. Este vorba de încălţăminte şi cazarmament pentru copii, dar procurorii anticorupţie i-au trecut în cont Marinelei Dobrea şi favorizarea  anumitor societăţi atunci când s-a desfăşurat procedura de achiziţii publice pentru servicii de întreţinere, curăţenie şi pază. Alături de Dobrea a ajuns pe lista inculpaţilor şi fiica sa, Lucia Raluca Dobrea, printre acuzaţii numărându-se abuzul în serviciu, spălarea de bani şi falsul, dar şi neglijenţa în serviciu.

    Despăgubiri civile de peste 850.000 de lei

    Şi în cazul Luciei Dobrea judecătorii au hotărât să majoreze pedeapsa aplicată iniţial, de la trei ani la trei ani şi 10 luni de închisoare, ce ar urma să fie executată efectiv de aceasta. Judecătorii instanţei supreme au decis ca sentinţa definitivă în acest caz să fie dată la sfârşitul lunii ianuarie 2014, după ce majorări de pedepse au fost decise de magistraţii gălăţeni şi în cazul Alinei Ştefania Radu, de la doi ani şi opt luni la trei ani şi trei luni, aceasta urmând să ajungă, de asemenea, după gratii, precum şi în cazul Lenuţei Bălan, de la doi ani şi şase luni la doi ani şi nouă luni de închisoare, dar pedeapsa acesteia a fost suspendată condiţionat. Adrian Serghe şi Sandor Borsos au fost singurii cărora li s-au redus pedepsele la trei luni de închisoare, pedepsele fiind suspendate condiţionat. Marinela Dobrea, fiica sa, Lucia Raluca Dobrea, Alina Ştefania Radu, Sandor Borsos, Lenuţa Bălan, Caranfil Iulian Mitincu şi Adrian Serghe au fost obligaţi să plătească despăgubiri civile de peste 850.000 de lei către Direcţia pentru Protecţia Copilului Galaţi şi Ministerul Finanţelor Publice prin Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE.

  • A profitat de expirarea ordinului de protecţie ca să-şi agreseze soţia

    A profitat de expirarea ordinului de protecţie ca să-şi agreseze soţia

    În urmă cu un an scriam de cazul unei gălăţence care a avut curajul să ceară în premieră instanţei de judecată un ordin de protecţie şi un ordin de restricţie faţă de soţul agresor. Judecătorii au admis atunci cererea victimei, R.N., astfel că femeia a devenit prima victimă a unei agresiuni conjugale din Galaţi care reuşise să obţină un ordin de interdicţie împotriva soţului în ultimii 23 de ani. Instanţa a dispus evacuarea soţului din imobil pentru o perioadă de trei luni de la data pronunţării hotărârii. Judecătorii hotărâseră atunci ca soţul să păstreze o distanţă minimă de 50 de metri faţă de soţie, faţă de copiii minori ai părţilor, precum şi faţă de locuinţa acestora pentru o perioadă de trei luni de la data pronunţării hotărârii. Timp de un an, cât ordinul de protecţie a fost reînnoit, soţul agresor nu a avut curaj să se apropie de soţia sa. Asta până recent, când judecătorii au decis în mod inexplicabil să nu mai prelungească ordinul de protecţie, iar bărbatul a profitat de ocazie pentru a-şi agresa şi insulta din nou soţia.
    Anomaliile sistemului judiciar
    În cazul lui R.N., bătăile, ameninţările şi insultele au durat nu mai puţin de 11 ani, iar femeia a crezut că va cădea victima unuia dintre accesele de furie ale soţului său. „Soţul meu m-a lovit cu mâinile, m-a tras de păr, m-a strâns de gât! Nu mai puteam respira! L-am rugat să se calmeze, cu lacrimi în ochi l-am implorat, l-am rugat frumos să înceteze şi să folosească un limbaj adecvat. Pentru mine, ca femeie, soţie şi mamă, căminul este sinonim cu pericolul. A ajuns să mă ameninţe cu moartea, despre divorţ nici nu vrea să audă. Îmi este frică să ies din casă!“, susţinea femeia în cererea de chemare în judecată. Legea 213/2003 le dă dreptul să ceară un ordin de protecţie cu caracter provizoriu, iar instanţa îl poate obliga pe soţul agresor să suporte cheltuielile medicale, de judecată şi cele generate de adăpostirea soţiei agresate, dar şi să îi interzică orice contact telefonic sau corespondenţă cu aceasta. Cu toate acestea, deşi ameninţarea la adresa femeii exista încă, instanţa de judecată a apreciat că nu se mai impune prelungirea ordinului de protecţie, expunând-o la acelaşi gen de agresiune ca în trecut. Soţia agresată a depus plângere la Poliţie împotriva bărbatului, dar va dura luni de zile până când aceasta va fi soluţionată, iar fără un nou ordin de protecţie aceasta poate fi agresată oricând.