word-monitor

Blog

  • Andra Ionescu şi internaţionala Romina Filip au semnat cu Phoenix

    Andra Ionescu şi internaţionala Romina Filip au semnat cu Phoenix

    Managerul clubului gălăţean Florin Nini are un program extrem de încărcat în această perioadă, fiind „prins” pe trei fronturi: Energia Rovinari, Naţionala de senioare, ambele echipe aflate în febra pregătirilor şi… Galaţi. Eficienţa pare maximă, după ce la sfârşitul săptămânii trecute a venit fulger în oraşul de la Dunăre şi în doar două ore a perfectat trei tranferuri foarte importante: Romina Filip – 24 ani, 175 cm, de la CSM Târgovişte; Andra Ionescu – 25 ani, 190 cm, ultima oară a evoluat pentru SCM Craiova, centru şi, nu în ultimul rând, Florentina Ardeleanu – 30 ani, ultima oară a evoluat pentru CSM Satu Mare, conducător de joc.

    „Pici” este gălăţeancă get- beget, fiind formată şi crescută în curtea LPS de antrenoarea Aneta Popescu, ea mai evoluând cu echipa gălăţeană în prima divizie în urmă cu 13 ani. Pregătirile echipei sub bagheta lui Theodosios „Sakis” Paralikas continuă la sala Puşkin şi stadionul Dunărea. Primul joc oficial va fi pe 24 septembrie în deplasare la CSU Alba Iulia şi va conta pentru primul tur din Cupa României. Campionatul Ligii Naţionale va începe pe 5 octombrie cu partida Phoenix – Rapid.

  • 300 milioane euro pentru plăţi în avans destinate fermierilor

    300 milioane euro pentru plăţi în avans destinate fermierilor

    Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a previzionat aproximativ 300 milioane de euro pentru plata în avans, începând cu 5 septembrie, a unor sume destinate fermierilor prin Campania de sprijin pe suprafaţă 2013.

    Plăţi în avans vor fi acordate în cadrul măsurilor: 211 „Plăţi pentru zona montană defavorizată”, 212 „Plăţi pentru zone defavorizate – altele decât cele montane” şi 214 „Plăţi pentru agromediu”, din Axa II – Campania 2013, se arată într-un comunicat al APIA.

    „Acordarea plăţilor în avans este justificată de necesitatea pregătirii unor măsuri administrative care să asigure efectuarea plăţilor către toţi solicitanţii, până la finalul implementării PNDR 2007 – 2013, dar şi pentru a veni în sprijinul fermierilor în vederea acoperirii cheltuielilor necesare pentru înfiinţarea culturilor de toamnă şi pentru a încuraja respectarea bunelor practici agricole şi de mediu”, se precizează în documentul citat.

    În context, APIA arată că, în conformitate cu prevederile art. 9, alin. (2) al Regulamentului (CE) nr. 65/2011, Statele Membre pot decide să plătească, în cadrul angajamentelor încheiate de beneficiarii măsurilor Axei II din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), un avans în cuantum de până la 75% din suma cuvenită fermierilor care au depus cereri de plată în cadrul Campaniei de sprijin pe suprafaţă 2013.

  • „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze”

    „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze”

    Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze, astfel încât să crească numărul estimat de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) beneficiare, de la 2.000 la 4.000 de unităţi, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

    „Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis trebuie să se dubleze. O parte din IMM-urile membre ale CNIPMMR ne-au solicitat să intervenim pentru reducerea plafonului maxim al ajutorului acordat la 80.000 de euro, ceea ce va face ca numărul beneficiarilor să crească de 2,5 ori, chiar şi fără acordarea de resurse suplimentare, de la 2.000 la 5.000 de întreprinderi. Este vorba de o valoare medie a ajutorului de 25.000 euro/beneficiar, faţă de media de 62.500 euro/beneficiar luată în calcul în H.G. nr. 274/2013”, a afirmat Ovidiu Nicolescu.

    Acesta a subliniat, totodată, că în România trebuie acordate ajutoarele de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii, care contribuie la dezvoltarea sau modernizarea acestora, la crearea de noi locuri de muncă şi la creşterea Produsului Intern Brut (PIB).

    „Este esenţială maximalizarea efectelor schemei de ajutor, prin îmbunătăţirea procedurii, respectiv prin eliminarea criteriului priorităţii datei depunerii cererii şi înlocuirea principiului «Primul venit, primul servit», cu evaluarea calitativă a cererilor de ajutor de minimis. De asemenea, trebuie instituite unele criterii de performanţă pentru evaluarea cererilor, raportate la: sectoarele de activitate prioritare şi competitive la nivel naţional/european; numărul de locuri de muncă realizat; gradul de inovabilitate – noile tehnologii; cifra de afaceri etc. Nu în ultimul rând, evaluarea cererilor de ajutor trebuie făcută de către o comisie de specialitate, constituită din reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Economiei – structura pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, precum şi Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”, a precizat preşedintele CNIPMMR.

    Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis este de 500 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 125 milioane euro, cu posibilitatea suplimentării, astfel: a) credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finanţare, în valoare de 500 milioane lei, pentru perioada 2013-2014; b) credite bugetare pentru plata ajutorului de minimis, în valoare de 250 milioane lei, pentru anul 2014, respectiv 250 milioane lei, pentru anul 2015.

    Sesiunea de înregistrare online desfăşurată în 28 august pentru schema de minimis a fost declarată închisă după numai şase minute, reprezentanţii Ministerului Finanţelor arătând că resursele IT alocate schemei au fost insuficiente în urma anticipării greşite a numărului mare de firme care sunt interesate. De altfel, în cursul aceleiaşi zile, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a anunţat că sesiunea va fi anulată şi reluată ulterior pentru a oferi egalitate deplină de şanse tuturor IMM-urilor interesate să înregistreze cereri de finanţare, eliminând orice suspiciune cu privire la corectitudinea derulării acestei proceduri.

    Chiţoiu a dispus demararea unei anchete interne împreună cu STS şi alte instituţii competente din domeniul siguranţei IT.

    Prin această schemă de ajutor de stat, IMM-urile pot primi fonduri nerambursabile de până la 200.000 de euro.

  • Salariul mediu net a crescut cu 1,8% în iulie

    Salariul mediu net a crescut cu 1,8% în iulie

    Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.635 lei în luna iulie 2013, în creştere faţă de luna precedentă cu 29 lei (+1,8%), informează un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS) remis miercuri AGERPRES.

    În luna iulie 2013, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.259 lei, cu 1,8% mai mare decât în luna iunie 2013.

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4.017 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (881 lei).

    Indicele câştigului salarial real pentru luna iulie 2013 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 102,1%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 122,9%, cu 2,5 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna iunie 2013.

    „În luna iulie 2013, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare faţă de luna iunie 2013 ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime de vacanţă), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte). De asemenea, câştigul salarial mediu net a crescut în luna iulie 2013 ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru stabilirea salariului minim pe economie, la 800 lei/lună. Creşterile câştigului salarial mediu net au fost influenţate în unele activităţi economice şi de disponibilizările de salariaţi cu câştiguri salariale mici”, precizează INS.

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost între 10% şi 11% în transporturi pe apă, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea altor mijloace de transport, între 7% şi 9% în cercetare-dezvoltare, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, colectarea şi epurarea apelor uzate, industria metalurgică, alte activităţi extractive, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, captarea, tratarea si distribuţia apei, între 5% şi 6,5% în alte activităţi industriale, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, distribuţia apei, salubritate gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii.

    Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna iunie de premii ocazionale, sume din profitul net şi alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net sunt cauzate şi de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de salariaţi cu câştiguri salariale mici, în unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost de 12,4% în fabricarea băuturilor, între 3% şi 5% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea produselor din tutun, activităţi de servicii anexe extracţiei, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), între 1% şi 2,5% în activităţi de spectacole, culturale şi recreative, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi de editare, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie, în sănătate şi asistenţă socială (-0,6%), respectiv în învăţământ (-4,9%) unde s-au înregistrat reduceri ale sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice şi s-au încheiat contractele pe perioadă determinată consecinţa începerii vacanţei şcolare. În administraţia publică câştigul salarial mediu net a crescut uşor în luna iulie faţă de luna iunie 2013, cu 1,3%, ca urmare a plăţii în avans a concediilor de odihnă.

    Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,1%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 100,7%.

  • Au cerut ajutoare de încălzire deşi nu le merită

    Potrivit unei analize făcute de Primăria Galaţi, anchetele sociale şi verificările făcute de Comisia de Căldură, în perioada martie – august au scos la iveală aproape 200 de declaraţii care cuprindeau date incomplete despre bunurile deţinute de solicitanţii ajutoarelor pentru căldură în iarna 2012-2013. Cele 194 de dosare înseamnă 7,2% din totalul dosarelor verificate, în număr de 2.708, fiind vorba de 14 cazuri de acordare a ajutoarelor sociale pentru încălzirea pe bază de lemne, 164 de cazuri de acordare a ajutoarelor sociale pentru încălzirea pe bază de gaze naturale,

    16 cazuri de acordare a ajutoarelor sociale în cazul încălzirii în sistem centralizat.

    „Pentru titularii dosarelor identificate cu date incomplete au fost întocmite dispoziţii de recuperare a sumelor acordate. În total, este vorba despre suma de 74.628 lei din care, până acum, cei notificaţi au achitat 12.302 lei. În acest moment, Comisia de Căldură verifică alte 600 de dosare ai căror titulari au fost invitaţi la sediul de la Patinoar pentru lămuriri. Iarna trecută, 25.764 de gălăţeni au solicitat ajutoare pentru încălzire: 1.211 pentru încălzire cu lemne, în valoare de 220.421 lei, 3.668 pentru încălzire cu gaze naturale, în valoare de 1.904.235 lei şi 20.885 pentru încălzire în sistem centralizat, în valoare de 7.964.259 lei. Numărul celor care au solicitat ajutoare de încălzire a fost cu 1.736 mai mic decât în iarna precedentă”, se arată în comunicatul de presă remis de Primăria Galaţi.

    Au maşini şi case, dar vor ajutor din partea statului

    Pe lista celor care au cerut ajutor de încălzire deşi nu erau îndreptăţiţi să îl primească se află, de exemplu, A.C., care a solicitat ajutor de încălzire în sistem centralizat pentru un apartament debranşat de la reţeaua publică, D.P., care a solicitat ajutor de încălzire fără să declare că deţinea un autoturism Mercedes cu motor de 2.148 cmc şi un autoturism Renault cu motor de 1.870 cmc , având de înapoiat suma de 220 de lei,

    E.I., care a solicitat ajutor de încălzire fără să declare că deţinea un autoturism cu motor de 2.148 cmc şi o remorcă de 36 de tone, având de înapoiat suma de 262 lei, C.C., care a solicitat ajutor de încălzire fără să declare că deţinea două autoturisme cu motoare de 1.896 cmc şi o remorcă auto de 2.800 kg, având de înapoiat suma de 560 de lei. Un caz mai deosebit îl reprezintă cel al gălăţeanului C.E.V., care a solicitat ajutor de încălzire fără să declare că deţinea 2 imobile, 4 autoturisme dintre care 3 cu motoare de peste 1.600 cmc – două cu motoare de 1.896 cmc şi unul cu motor de 2.874 cmc. De asemenea, C.E.V. nu a declarat că deţinea şi un teren extravilan cu suprafaţa de 11,39 hectare, acesta având de înapoiat suma de 810 lei. De asemenea, gălăţeanul P.R. a solicitat ajutor de încălzire fără să declare ca deţine trei imobile, având de înapoiat suma de 1.310 lei.

  • Petiţie contra câinilor maidanezi, pe reţelele de socalizare

    Moartea tulburătoare a copilului din Bucureşti care a sfârşit în colţii maidanezilor nu a lăsat fără reacţie nici mediul online. De două zile, pe o reţea de socializare circulă o petiţie care cere ca toţi câinii care nu sunt adoptaţi în 30 de zile din momentul în care au fost prinşi şi duşi în adăposturi să fie eutanasiaţi. Petiţia este cât se poate de transparentă şi nu lasă loc de interpretări. “Nu vrem să fie returnaţi în teritoriu după ce au fost sterilizaţi şi crotaliaţi, pentru că reprezintă un real pericol public pentru populaţie, după cum demonstrează cazurile copiilor şi adulţilor ucişi de maidanezi, precum şi numărul în creştere al persoanelor atacate şi muşcate, costurile îngrijirilor medicale pentru victime fiind mult mai mari decât costurile eutanasierii câinilor comunitari”, se arată în textul cererii.
    Pe câteva pagini se aduc argumente pro-eutanasiere, printre care numărul victimelor făcute de câini: aproximativ 16 mii în 2012, şi 12 mii în 2011. Petiţia a fost semnată de aproape 7.500 de persoane în doar 3 zile.

  • Primăria vrea sprijinul asociaţiilor de locatari

    Primăria Galaţi a emis o solicitare către fiecare asociaţie de locatari, pentru furnizarea de date amănunţite despre situaţia facturilor şi a plăţilor efectuate de membrii asociaţiilor, în cursul ultimei luni, „pentru a identifica soluţiile cele mai bune pentru normalizarea activităţii asociaţiilor afectate de acumularea datoriilor locatarilor”.

    “Am obţinut un termen de două săptămâni din partea furnizorului de gaze naturale pentru a continua, în ritm susţinut, plăţile facturilor curente şi acoperirea a cât mai mult din datorii. Pe de o parte, vrem să ştim situaţia datornicilor către asociaţii, pentru a putea colabora cu preşedinţii şi administratorii în gestiunea acestei probleme grave. Pe de altă parte, e bine să ştim şi câţi bun platnici sunt în Galaţi şi cine sunt deoarece, prin efortul comun al dumnealor şi al nostru, pentru prima dată în ultimii ani, Galaţiul a achitat catre Electrocentrale, în ultimile luni, mai mult decât a consumat. E un început bun pe care, dacă îl susţinem împreună, nu vom avea probleme la iarnă”, a declarat primarul Marius Stan.

    De asemenea, Primăria informează că în perioada 1-4 septembrie Apaterm a efectuat plăţi către Electrontrale în sumă totală de 483.000 lei.

  • „Ceata lui Piţigoi”, la a XII-a ediţie

    Festivalul internaţional de muzică uşoară “Ceata lui Piţigoi” a ajuns anul acesta la a XII-a ediţie, de-a lungul timpului participând, an de an, tot mai mulţi prichindei talentaţi. Ediţa de anul acesta numără 57 de concurenţi veniţi din toate colţurile ţării dar şi din afară la concursul care se va desfăşura între 6 şi 8 septembrie.

    “Preselecţiile în Galaţi au avut loc pe 29 august, unde s-au prezentat 23 de copii, dintre care 18 s-au înscris în concurs” spune directorul Festivalului, Petrică Sovăială.

    Taxa de preselecţie a fost de 50 de lei iar cea de participare de 100 de lei, „o sumă modică în comparaţie cu cheltuielile organizării festivalului şi în comparaţie cu taxele de la alte festivaluri”, spune directorul Centrului Cultural “Dunărea de Jos”, Sergiu Dumitrescu.

    Concurenţii vin din 14 oraşe ale ţării (Galaţi, Bucureşti, Piatra Neamţ, Năvodari, Slobozia, Vaslui, Turda, Roman, Iaşi, Călăraşi, Brăila, Bacău, Râmnicu Vâlcea) dar şi din afară (Republica Moldova, Italia şi Bulgaria) să revendice premiul care îi oferă câştigătorului titlul de cea mai bună voce. Noutatea din acest an este înfiinţarea categoriei de concurs 4-6 ani. Celelalte categorii sunt 7-9 ani, 10-12 ani şi 13-15 ani.

    Prichindeii care s-au înscris în acest an la festivalul internaţional de muzică uşoară “Ceata lui Piţigoi” vor fi găzduiţi de Liceul “Elena Doamna”, unde vor primi şi trei mese pe zi, totul pe cheltuiala Centrului Cultural “Dunărea de Jos”.

    Programul

    Deschiderea festivalului va avea loc vineri, 6 septembrie, la ora 18″, în grădina de vară a Teatrului Muzical „Nae Leonard”, dacă vremea va fi bună, dacă nu, se va intra în sală. În deschidere vor cânta Oana Sârbu, care este şi membru al juriului, şi Grupul Voces, cei care au câştigat Trofeul “Mamaia Copiilor”. Vor fi şi reprezentaţii de balet între momentele muzicale ale concurenţilor.

    Festivalul continuă sâmbătă, 7 septembrie, tot la ora 18, când atmosfera va fi susţinută de Alexandra Penciu şi Teoharie Bogdan.

    Duminică, 8 septembrie, se încheie festivalul cu decernarea premiilor. Atunci vor concerta, în premieră, şi câţiva solişti ai Şcolii de Arte din Galaţi şi din nou Grupul Voces.

    Juriul

    Premiile vor fi acordate la aprecierea Oanei Sârbu, a lui Mihai Treistariu, a dirijorului Eugen Dan Drăgoi dar şi a Rumianei Nacheva, care este directorul festivalului “Silver Yantra” Veliko Tarnovo din Bulgaria. Preşedintele jurului este Virgil Popescu.

    Premiile

    Premiile se vor acorda pe fiecare categorie din cele patru, locul 1, 2 şi 3, iar marele trofeu al festivalului va fi acordat unui singur concurent, ales din toate categoriile. S-a decis ca trofeul să fie în formă de inimă, pentru că sloganul Centrului Cultural este “Suflet pentru Suflet” iar sufletul este cam prin zona inimii, explică directorul Centrului Cultural. Nici ceilalţi concurenţi nu vor pleca cu mâna goală acasă, fiecare dintre ei primind medalie şi diplomă de participare. Valoarea premiilor se ridică la suma de 9.000 de lei. Câştigătorului trofeului îi revine suma de 1.000 de lei, pentru locurile 1 suma câştigată este de 800 de lei, locul 2 – 600 de lei, locul 3 – 400 de lei.

    Toţi cei care vor să-i vadă pe prichindei în concurs au intrare liberă.

  • Prins cu ţigări de contrabandă

    În data de 3 septembrie, lucrători din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Galaţi, pe timpul desfăşurării unei acţiuni specifice pe linia combaterii traficului ilicit de ţigări, în zona unei pieţe din municipiul Galaţi, au oprit în trafic o autoutilitară marca Iveco condusă de un gălăţean în vârstă de 52 de ani. Pentru valorificarea unei informaţii colegii noştri au efectuat un control asupra autovehiculului, ocazie cu care au descoperit 5.180 de ţigarete mărcile Plugarul şi Ashima Luxury Size de provenienţă R. Moldova, respectiv Duty-free.

    Bărbatul a declarat că a colectat ţigaretele de la diferite persoane urmând a le revinde şi astfel a obţine un profit din acestea. Þigările în valoare de 1.500 de lei au fost ridicate în vederea confiscării, poliţiştii de frontieră întocmind pe numele bărbatului lucrare penală, acesta fiind cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.

  • Suspiciune de boală Lyme de la o căpuşă

    O femeie în vârstă de 54 de ani din judeţul Galaţi este suspectă a avea boală Lyme după muşcătura unei căpuşe. De fapt femeia a fost diagnosticată clinic la Spitalul de Boli Infecţioase Galaţi dar urmează a se da la Bucureşti şi diagnosticul de certitudine, cel serologic.
    „Pacienta a ajuns la spital având o căpuşă înfiptă în piele. După ce insecta a fost extrasă în siguranţă, analizele au confirmat şi boala Lyme. Totuşi, în prezent vorbim despre o suspiune, diagnosticul de certitudine îl vom avea când vor veni rezultatele de la Institutul Cantacuzino, acolo unde am trimis probele biologice recoltate de la pacientă”, a precizat directorul DSP Galaţi, dr. Valentin Boldea. Dacă se va comfirma şi acest caz, va fi al doilea din acest an în judeţul Galaţi.