word-monitor

Blog

  • România trebuie să investească în eficienţă energetică

    România trebuie să investească în eficienţă energetică pentru a nu-şi afecta grav, în următorii ani, gradul de independenţă în acest domeniu, este recomandarea analiştilor de la compania internaţională de consultanţă PricewaterhouseCoopers.
    În prezent, România este al cincilea producător european de ţiţei şi gaze, astfel, depinde doar în proporţie de 25% de importuri, mult sub media europeană de 50%. Deşi, la momentul actual, situaţia este bună, aceasta ar putea suferi schimbări importante în următoarele decenii, spune reprezentantul companiei pentru Europa de Sud-Est, Vasile Iuga. „Dacă, însă, nu îmbunătăţim eficienţa energetică cu 20% între acum şi 2030, dacă nu se fac investiţiile în gaze de şist şi în zăcămintele din Marea Neagră şi dacă nu se fac investiţiile în offshore pentru creşterea gradului de recuperare din zăcămintele existente, există riscul ca România, în materie de petrol şi gaze, să depindă de importuri în proporţie de 80% în 2030. Asta este estimarea noastră, bazată pe surse publice”, a completat Iuga.

  • Frumosul, în lucrări din deşeuri reciclabile

    Conferinţa de încheiere a acţiunii Tabăra de creaţie “Altfel”, din cadrul proiectului “Circuit turistic muzeal în judeţul Galaţi” a avut loc miercuri dimineaţă, la noul sediu al Consiliului Judeţului Galaţi.
    Proiectul, derulat prin Programul Operaţional Regional, se află la a patra etapă din cele şapte şi a fost lansat la sfârsitul anului trecut. Acesta şi-a propus să aducă în atenţia iubitorilor de cultură şi istorie problematica mediului înconjurător, necesitatea menţinerii şi conservării acestuia pentru generaţiile viitoare, totul prezentat prin prisma unor lucrări artistice.
    Cea de-a patra etapă, desfăşurarea Taberei de creaţie “Altfel”, a presupus realizarea unor lucrări artistice din materiale reciclabile, menite să apropie privitorul de natură şi să contribuie la conştientizarea unei interacţiuni responsabile a omului cu mediul înconjurător. Cei care au realizat obiectele de artă sunt membri ai grupării Athanor: Eduard Constandache, Sorina Vădeanu, Rodica Gherghinoiu, Tudor Şerban, Gabriela Moisi-Alexandrescu, Cristiana Culiţă, Simona Andrei, Cornel Gingăraşu şi Gina Ciubotaru Popa. Pentru aceştia a fost o mare provocare realizarea lucrărilor, care au urmat ideea de “oraşe în aşteptare”, unde a fost inclusă magia, încercând să aducă gestul artistic în transformarea deşeurilor.
    De asemenea, preşedintele CJ, Nicolae Bacalbaşa, le-a înmânat acestora câte o diplomă, felicitându-i pe cei care “s-au înhămat la acest efort artistic”.

  • Cazare pentru elevii Colegiului de Industrie Alimentară

    Anul viitor, elevii Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară şi Turism “Dumitru Moţoc” vor avea locuri de cazare în clădirile anexe ale liceului. Momentan se efectuează lucrări de reabilitare, care vizează schimbarea de uşi şi geamuri, montarea de lambriuri şi igienizare, în valoare totală de un milliard de lei vechi.

    Deşi se lucrează la foc automat, camerele nu vor putea fi date în folosinţă în acest an.

    „Să zicem că lucrările de reabilitare se termină într-o lună, dar urmează achiziţionarea mobilierului, deci alţi bani. La vizita făcută zilele trecute de reprezentanţii Primăriei ni s-a zis să facem adrese prin care să solicităm pe rând bani pentru cele aproximativ 60 de locuri de cazare care ar urma să fie folosite de elevii noştri”, a spus directoarea Colegiului de Industrie Alimentară „Dumitru Moţoc”, Corina Gavrilă.

    În clădirea cuprinsă în proiectul de reabilitare se mai află şi câteva săli de clasă, dar şi laboratoare care vor putea fi utilizate după terminarea lucrărilor.

    „Următoarea investiţie este acoperişul, care are nevoie de reparaţii. Până atunci nu se va zugrăvi. Când se vor termina şi aceste lucrări va fi nevoie de bani pentru amenajarea băilor, bani pentru mobilier, iar pentru darea în folosinţă este nevoie de autorizaţia pentru funcţionare, care nu se dă de pe o zi pe alta, deci va mai dura”, a explicat purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Mihai Costache.

    Până atunci, elevii colegiului vor trebui să găsească cazare pe la alte cămine, cum au făcut şi în ceilalţi ani. La început de an sunt înscrişi 1.140 de elevi, dintre care aproape 70% provin din mediul rural. „Copiii care locuiesc în comunele alăturate fac naveta, dar foarte mulţi au venit să le eliberăm adeverinţe de elevi ca să se poată caza la căminele din cadrul altor licee”, a mai spus directoarea colegiului.

  • Un maraton pe drumul viei şi al vinului gălăţean

    Ca în fiecare an, de Zilele Europene ale Patrimoniului, sărbătorite în luna septembrie, şi oraşul nostru organizează diferite acţiuni culturale, menite să se alăture acestui eveniment de o mare anvergură şi să promoveze patrimoniul gălăţean. Astfel, pentru a marca cea de-a XXI-a ediţie a ZEP, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu, în colaborare cu Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, organizează sâmbătă, 21 septembrie, o activitate mai amplă, intitulată „Drumul viei şi al vinului gălăţean”, care presupune vizitarea unor crame şi monumente istorice importante din Nicoreşti, Iveşti şi Buciumeni. Conform spuselor directorului Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, Cătălin Negoiţă, organizatorii s-au gândit dacă este înţelept să fie derulat în continuare acest proiect, pus la punct înaintea evenimentelor tragice cauzate de inundaţiile din judeţ. Aceştia au decis ca activitatea să aibă loc, deoarece este una de mare anvergură desfăşurată la nivel internaţional şi merită derulată. În această mică excursie vor merge elevi şi alţi invitaţi ai organizatorilor.

    „Tema aleasă şi venită de la Uniunea Europeană este vitucultura şi pomicultura, ca oglindă a patrimoniului naţional. Pentru că Galaţiul este un judeţ cu tradiţie în viticultură, încă din Antichitate, dar mai ales din Evul Mediu, de ce nu am avea şi noi un drum al viei şi al vinului? Deoarece în Galaţi se practică viticultura pe scară largă şi nu putem acoperi întreaga zonă într-o singură zi, vom merge doar pe un segment. Acest segment se referă la partea de vest  judeţului. Vom face un traseu destul de lung, un drum maraton, unde vom încerca să acoperim Iveşti, Nicoreşti şi Buciumeni. Ne vom opri la obiectivele monument istoric, unde elevii şi cei invitaţi se vor bucura de ele. Toată acţiunea va dura aproximativ 12 ore”, a explicat Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, sufletul acestui proiect.

    De asemenea, în dimineaţa plecării în această excursie, Centrul Cultural “Dunărea de Jos” va organiza un flashmob – ansamblul “Doina Covurluiului” va pregăti o horă tradiţională, la care vor fi antrenaţi toţi participanţii la Drumul vinului şi al viei.

  • Hrana sinistraţilor, la control

    Echipe mixte ale Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi dar şi ale Direcţiei Sanitar Veterinare au plecat în judeţ pentru a verifica mâncarea rece şi caldă pe care o primesc persoanele sinistrate.
    „S-a luat această decizie deoarece nu dorim să apară probleme de sănătate în rândul persoanelor sinistrate. Se va verifica modul în care sunt stocate şi preparate alimentele pe care le primesc aceste persoane. Vorbim aici atât de hrana rece perisabilă dar mai ales de hrana caldă. Deocamdată la Slobozia Conache s-a verificat un catering care asigură hrană la Primărie celor care au nevoie. Aici nu s-au descoperit probleme. Aceste controale urmează să verifice inclusiv bucătăriile mobile care vor fi puse la dispoziţie de armată. Se va urmări felul în care se prepară hrana acolo şi se păstrează alimentele. Evident, asta în momentul în care se va începe prepararea hranei”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.
    Din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică face aceste verificări Inspecţia Sanitară de Stat.

  • Directorul ANAF, în vizită la Galaţi

    Directorul ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a venit ieri la Galaţi unde s-a întâlnit cu reprezentanţii conducerii Airecţiei Regionale Fiscale Sud-Est, dar şi cu reprezentanţii conducerii Administraţiei Fiscale Judeţene a Municipiului Galaţi. Potrivit informaţiilor noastre, în cadrul acestei întâlniri s-a discutat despre procesul de reorganizare al ANAF, precum şi despre ţintele pentru următoarea perioadă din punct de vedere fiscal.

  • Românii muncesc cel mai mult din Uniunea Europeană pentru o casă

    Românii muncesc cel mai mult din Uniunea Europeană pentru o casă

    Piaţa imobiliară din România nu-şi revine din criza declanşată în 2008, spre deosebire de majoritatea statelor membre Uniunea Europeană unde, dacă nu se vede o revenire rapidă, se observă cel puţin o stabilizare. În principal, în România sunt două cauze care împiedică revenirea la normalitate. Veniturile medii ale populaţiei care sunt cele mai mici raportate la preţul unei locuinţe, iar băncile care acordă cu dificultate noi credite, chiar în condiţiile în care unele percep cele mai mari dobânzi ipotecare din UE.

    Accesibilitatea achiziţionării unei locuinţe în cadrul UE este corelată cu gradul de dezvoltare economică, arată raportul Deloitte. Danemarca, Germania, Belgia, Olanda şi Austria, care au cel mai ridicat PIB per capita au şi cele mai accesibile preţuri pentru cetăţenii lor. Astfel, un angajat danez cu salariul mediu brut pe economie îşi poate achiziţiona o locuinţă cu o suprafaţă de 70 metri pătraţi în 2,2 ani, cel mai scurt timp din cele 27 state din UE, iar germanii în 2,4 ani. Italienii, englezii şi francezii, care au PIB per capita egal sau puţin mai mare decât media UE îşi pot achiziţiona o locuinţă de 70 mp cu veniturile brute de la 7,7 la 9,4 ani. În ţările cu economii în tranziţie, Cehia, Ungaria şi Polonia care se încadrează din punct de vedere al PIB per capita între 66 şi 80% din media UE pot achita preţul locuinţei standard în 6,9 -7,5 ani.

    România se plasează pe ultimul loc în cadrul UE, un angajat de aici cu salariul mediu pe economie putând cumpăra o locuinţă în 10,6 ani. Mai mult decât în România trebuie să muncească ruşii, aceştia putând achita un apartament standard în 11,2 ani.

    Dintre statele central şi est europene, cel mai rapid şi-a revenit piaţa imobliară din Cehia, care a ajuns la nivelele din 2007, anul dinaintea declanşării crizei financiare. Cumpărătorii de case sunt din nou în piaţa imobiliară din Cehia fiind din nou dinamică pe toate segmentele sale, de la vechile apartamente din clădirile baroce din centrul vechi al Pragăi până la cartierele muncitoreşti sau noile ansambluri rezidenţiale dezvoltate în ultimii ani în Boemia de Vest. Spre deosebire de boomul pieţei imobiliare când se cumpărau proprietăţi pentru a profita de aprecierea abruptă a valorii acestora, dinamica actuală este determinată în cea mai mare parte de creditele ieftine. Banca centrală cehă a redus până aproape de zero rata dobânzii de referinţă, ceea ce a făcut ca băncile comerciale să reducă la minime istorice dobânzile creditelor ipotecare. Rata medie a unei ipoteci a scăzut în luna iunie a acestui an la 2,95%, de la 3,61% în aceeaşi perioadă a anului precedent, conform Fincentrum Hypoindex, o firmă de consultanţă din Praga, care monitorizează dobânzile practicate de primele nouă instituţii financiare care oferă credite ipotecare informează Bloomberg.

    Prin comparaţie, media dobânzii creditelor ipotecare în forinţi este de 8% în Ungaria, iar în România este de 8% pentru cele denominate în euro, la lei situându-se în jurul a 10%. În Ucraina se înregistrează cele mai înalte dobânzi, de peste 20% pentru acest tip de credite.

    De remarcat că piaţa imobiliară din R. Cehia şi-a revenit la volumul înregistrat în 2007 atât din punct de vedere al volumului tranzacţiilor, cât şi al valorii cumulate. În calcul au fost incluse şi refinanţările pentru creditele existente şi care au reprezentat în primul semestru din acest an aproximativ un sfert din totalul tranzacţiilor, conform estimărilor analiştilor citaţi de Bloomberg. Dobânzile percepute de băncile din Cehia sunt cele mai mici dintre cele practicate de băncile din statele fost-comuniste.

    Deşi nu mai sunt căutate ca active speculative, imobiliarele rămân în atenţia investitorilor ca plasamente foarte bune, mai ales că nu sunt multe alternative în prezent. Cumpărătorii nu se aşteaptă la profit din revânzarea unei case peste doi ani. Dar rămâne un plasament sigur, de tipul „save haven”.

    De însănătoşirea pieţei imobiliare beneficiază în primul rând constructorii şi industria materialelor de construcţii care cunoaşte o rată de creştere superioară altor state europene. De exemplu, în primul semestru, producţia de ciment a crescut în Cehia cu 4%, faţă de doar 2,5% în Germania.

    Preţurile pe piciorul pătrat au scăzut în Praga sub 250 de dolari (50.000 de coroane) de la începutul acestui an. Comparativ cu vârful înregistrat în 2008, de 60.000 coroane, scăderea e de 20%. Preţul unui metru pătrat construit este relativ constant în Cehia de mai mulţi ani, ceea ce demonstrează o maturizare a pieţei. Comparativ cu 2008, preţul este cu peste 20% mai mic, însă nu se poate compara cu România unde scăderea este de aproape 40% şi continuă şi în acest an, conform datelor imobiliare scăderea fiind de 7%.

  • Apartamentele s-au ieftinit mai mult decât în 2012

    Apartamentele noi şi vechi scoase la vânzare în întreaga ţară s-au ieftinit, în primele opt luni ale acestui an, cu 6,95%, de la 978 de euro pe metrul pătrat util la 910 euro pe metrul pătrat util, conform unei analize a portalului Imobiliare.ro.

    Spre comparaţie, în 2012, a fost consemnată o scădere anuală de 1,3%, iar în 2011 declinul a ajuns la 4%.

    Deşi valabilă la nivel naţional, în marile oraşe există abateri de la tendinţa de scădere a preţurilor. Astfel, în Timişoara sau Constanţa, pretenţiile proprietarilor sunt mai mari decât la începutul anului, în vreme ce la Cluj-Napoca asistăm mai degrabă la o stagnare. Interesant este însă că, cel puţin în luna august, chiar înainte de venirea toamnei, preţurile au revenit pe minus în majoritatea cazurilor, cu o singură excepţie.

    Capitala se situează pe primul loc în topul reducerilor consemnate de la începutul anului încoace în marile oraşe, conform Imobiliare.ro.

    Apartamentele scoase la vânzare în Bucureşti s-au ieftinit cu 7,38% în acest răstimp, de la 1.138, la 1.054 euro/metrul pătrat. Valoarea actuală este cu 1,5% mai mică decât cea de la finele lui iulie 2013.

    În luna august, apartamentele noi au ajuns la o valoare medie de 1.173 euro/metrul pătrat, cu 1,8% mai puţin decât în luna precedentă. Scăderea a fost mai puţin accentuată pe segmentul apartamentelor vechi. Cu un preţ mediu cerut de 1.000 euro/metrul pătrat, acestea sunt cu 0,6% mai ieftine decât luna trecută.

    Preţul mediu cerut pentru apartamentele aflate la vânzare în Braşov se situează acum la 814 euro/metrul pătrat, în scădere cu 5,01% faţă de nivelul de 857 euro/metrul pătrat înregistrat la începutul lui 2013 şi cu 2,4% mai puţin decât în luna precedentă.

    În august, tendinţa de scădere a fost resimţită exclusiv pe segmentul apartamentelor vechi. Acestea s-au ieftinit cu 2,7%, de la 822, la 800 de euro/metrul pătrat. Apartamentele noi, pe de altă parte, au consemnat o creştere de 0,7%, de la 890, la 896 de euro/metrul pătrat.

    La polul opus, Timişoara a înregistrat cel mai mare avans al preţurilor în primele opt luni din 2013, un plus de 2,16%, de la 785, la 802 euro/metrul pătrat, conform Imobiliare.ro. Oraşul este, totodată, singurul care face excepţie de la regula scăderilor de preţ consemnate în luna august. Preţul mediu solicitat pentru apartamentele disponibile spre vânzare în Timişoara a crescut cu 1,1%, de la 793 de euro/metrul pătrat în luna iulie. Cea mai acută creştere, de 5,9%, a fost consemnată de apartamentele nou-construite, care au ajuns să coste 879 euro/metrul pătrat, faţă de 830 euro/metrul pătrat în luna precedentă. Apartamentele vechi s-au apreciat cu 0,1%, ajungând la o medie de 791 euro/metrul pătrat.

    Tot pe lista scumpirilor se înscrie şi Constanţa, cu un avans de 1,51% în primele trei trimestre din 2013, de la 856, la 869 euro/metrul pătrat. În august, însă, preţul mediu cerut de proprietari pentru apartamentele scoase la vânzare în Constanţa s-a diminuat cu 0,6% faţă de luna precedentă. Apartamentele noi din oraş s-au ieftinit cu 1,3%, de la 895, la 883 euro/metrul pătrat. Proprietarii de locuinţe vechi şi-au redus pretenţiile cu 0,5%, de la 869, la 865 euro/metrul pătrat.

    Cluj – Napoca s-a înscris pe un trend general ascendent al preţurilor în acest an, cu un plus de 0,89% până în august, de la 896, la 904 euro/metrul pătrat. Pe de altă parte, apartamentele aflate la vânzare în Cluj – Napoca s-au ieftinit în ultima lună cu 1%, de la 913 euro/metrul pătrat.

    Reduceri de preţ au fost consemnate doar de unităţile locative nou-construite, care au ajuns la o valoare medie de 830 euro/metrul pătrat, cu 4,7% mai puţin faţă de valoarea valabilă la finele lunii iulie – 871 euro/metrul pătrat. Pe de altă parte, locuinţele vechi au înregistrat o creştere de 1,5%, de la 968, la 983 euro/metrul pătrat.

  • Pedeliştii gălăţeni vor demisia prefectului şi preşedintelui CJ

    Preşedintele PDL Galaţi, Doru Resmeriţă, alături de consilierul judeţean Ion Ştefan, au susţinut ieri o conferinţă de presă în care au criticat modul în care s-a acţionat în cazul inundaţiilor abătute peste o serie de localităţi din judeţul Galaţi, inundaţii soldate şi cu pierderea a 9 vieţi omeneşti. Doru Resmeriţă a criticat faptul că miniştrii sau alţi politicieni s-au înghesuit să viziteze zonele afectate cu mass-media după ei, transformând totul într-un spectacol mediatic în scopul de a atrage cât mai multe voturi. „Mass-media s-a concentrat cel mai mult pe vizita domnilor miniştri sau a domnilor politicieni, care nu era nevoie să vină la Galaţi, ci puteau coordona acţiunile de la Bucureşti, precum şi pe subiectul acordării de ajutoare, iar moartea celor 9 oameni a trecut aproape nebservată, ceea ce nu este normal. Din punctul meu de vedere şi potrivit informaţiilor care mi-au fost spuse de reprezentanţii PDL din mediul rural, procedurile în astfel de situaţii nu au fost respectate cum ar fi trebuit în anumite cazuri, iar pentru modul în care s-a acţionat cer demisia prefectului şi a preşedintelui CJ”, a declarat Doru Resmeriţă.
    La rândul său, consilierul judeţean Ion Ştefan s-a arătat nemulţumit de faptul că ar fi fost adoptată în cadrul unei şedinţe de îndată o hotărâre de CJ care prevedea alocarea unei anumite sume de bani pentru diminuarea efectelor inundaţiilor, fără să se precizeze clar ce localităţi vor primi banii şi care vor fi sumele. „A trecut mai bine de o săptămână de la aprobarea acelei hotărâri, dar la primari nu a ajuns niciun leu, bani care ar trebui folosiţi pentru repararea drumurilor, a podurilor sau la alte lucrări. Nu este normal aşa ceva”, susţine Ion Ştefan.

  • O parte din angajaţii Electrocentrale, trimişi acasă

    O parte din angajaţii Electrocentrale, trimişi acasă

    Acest lucru se aplică în cazul a 135 de angajaţi ai Electrocentrale, care până la sfârşitul acestui an vor fi nevoiţi să stea acasă, urmând să primească lunar 75% din salariu.
    „Am decis să luăm această măsură din cauza situaţiei financiare grele cu care se confruntă Electrocentrale, mai ales de când Apaterm a intrat în insolvenţă şi nu mai putem recupera datoria pe care societatea o înregistra către noi şi care era substanţială. Nici plăţile pe care Apaterm le face către Electrocentrale în ultima perioadă nu sunt suficiente pentru a plăti salariile, şi nici pentru a respecta graficul de plată asumat către Romgaz. În afară de a trimite acasă până la sfârşitul acestui an un număr de 135 dintre cei 521 de angajaţi ai Electrocemtrale, vreau să vă spun că nu le-am plătit nici salariile pe ultima lună tuturor salariaţilor, deoarece nu avem fonduri. Situaţia este mai mult decât critică şi trebuie găsită o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme şi aici mă refer la achitarea celor 95 de milioane pe care Electrocentrale îi datorează către Romgaz”, ne-a declarat directorul Electrocentrale, Tudor Petre. Acesta susţine că trebuie găsită o soluţie pentru problema Apaterm, care, în opinia sa nu s-a rezolvat încă, iar dacă nu vor fi găsite soluţii în cel mai scurt timp situaţia nu se va îmbunătăţi.