Blog

  • Danubius a debutat în Divizia A cu o victorie fără dubii

    Sâmbătă a început un nou sezon în Divizia A la handbal feminin. Impactul cu eşalonul secund a fost lin pentru echipa gălăţeană, chiar dacă înainte de joc au existat unele temeri. Antrenoarea Alexandrina Soare ne-a avertizat că formaţia din Capitală este satelitul CSM-ului şi are ca obiectiv pentru acest sezon promovarea. Pe podeaua de la Siderurgistul lucrurile au stat cu totul astfel. Deşi nu au făcut decât vreo două antrenamente în formulă completă, gălăţencele nu au avut niciun fel de emoţii, au ştiut să profite de slăbiciunile şi greşelile mari din tabăra adversă şi să obţină o victorie lejeră. De remarcat că Alexandrina Soare a fost nevoită să improvizeze, cu Delia Mărginean, Cristina Marcu (18 ani) şi, în repriza a doua, Carmen Gheorghe, pe postul de inter, iar în ultimele cinci minute le-a dat credit şi celorlalte trei junioare: Alina Croitoru (18 ani), Alexandra Peleneagră (17 ani), Dana Enache (18 ani), toate cu dublă legitimare CSS – Danubius. Etapa viitoare, danubienele vor juca în deplasare la Handbal Municipal Buzău.

     

    HC Danubius Galaţi – CSU Ştiinţa Bucureşti 30-18 (18-4)

    sala Siderurgistul, spectatori: 100

    Formaţii:

    HC Danubius: Daniela Goldic (12 intervenţii), Cristina Bălănică (8 intervenţii) – Iulia Artean (9 goluri), Cristina Marcu (1), Maricica Trandafir (4), Daniela Enache, Mirabela Cricleviţ (3), Carmen Gheorghe (6), Delia Mărginean (7), Alina Croitoru, Alexandra Peleneagră. Antrenor Alexandrina Soare.

    CSU Ştiinţa: Cătălina Orbeanu, Georgeta Gureşoaie -Carla Puta (3 goluri), Adriana Popescu (1), Andreea Trăilă (3), Janina Stancu (2), Alexandra Bălan, Maria Janne Kanda, Elena Brătulescu (6), Oana Catrinoi (3), Lavinia Poteraşi. Antrenori: Lucian Ghiulai şi Claudia Iancu.

    Aruncări de la 7 m: Danubius – 5 (toate transformate); Ştiinţa -7 (2 ratate)

    Eliminări: Danubius -12 minute (Croitoru, descalificată min.59); Ştiinţa – 8 minute.

    Arbitrii: Ovidiu Petre – Cristian Mihai, ambii din Braşov

    Evoluţia scorului: 2-0 (min.4), 4-1 (min.11), 17-1 (min.24), 19-4 (min.33), 26-16 (min.48), 30-16 (min.55)

  • Sinistraţii nu trebuie să justifice cheltuirea banilor primiţi

    Sinistraţii din judeţul Galaţi au aprobare de la Guvern să hotărască singuri cum vor cheltui ajutoarele financiare pe care le vor primi, în curând, din partea statului român, în sumă totală de 27 de milioane de lei, a declarat ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica.

    „Fiecare sinistrat poate să-şi reconstruiască casele, poate să-şi cumpere frigiderul distrus de ape, să-şi  cumpere un animal, să-şi ia haine, dacă au rămas fără ele. Fiecare îşi cumpără ce are nevoie, în funcţie de prioritatea pe care o are fiecare familie, şi acest lucru deoarece situaţiile sunt diferite. Unii oameni au pierdut casele de tot, alţii parţial, unii au pierdut mobila, covoarele sau electrocasnicele, alţii toate animalele din curte. Beneficiarii nu trebuie să justifice cum cheltuie banii, sunt şi aşa amărâţi”, a explicat ministrul Nica. Fondurile vor fi virate către Consiliul Judeţului, care are obligaţia să îi aloce unităţilor administrativ teritoriale afectate. „Fiecare consiliu local va dispune ca nişte comisii, pe care primarul le constituie la nivelul fiecărei localităţi, în care cooptează şi specialişti, să efectueze o evaluare din care să reiasă cât de afectată a fost fiecare familie şi cam care este valoarea la care ar trebui să fie despăgubită. Toate aceste sume, pe care fiecare consiliu local le centralizează, sunt centralizate, la rândul lor, de Consiliul Judeţului, care, prin hotărâre, le transferă fiecărei unităţi adminitrativ teritoriale afectate. Consilile locale primesc suma respectivă şi o virează numerar fiecărei familii”, a spus Nica.

    Ajutoarele promise de Guvern dau naştere la controverse

    Prim-vicepreşedintele PDL Galaţi, Mihai Capră, fost prefect al judeţului şi fost secretar al Ministerului de Interne, a susţinut vineri o conferinţă de presă în care a declarat că el personal nu ar dori să fie primar pentru a face parte din respectivele comisii care ar urma să stabilească pagubele produse în fiecare gospodărie. Asupra primarilor vor exista presiuni inerente, deoarece va trebui să îi creadă de multe ori pe cuvânt pe unii dintre sinistraţi, care vor declara că în urma inundaţiilor şi-au pierdut un bun sau altul. Mihai Capră se întreabă cum va dovedi fiecare localnic ce bunuri a avut şi cum este posibil să li se dea anumite sume de bani fără să li se ceară nicio justificare, niciun act,  nimic din care să dovedească ce vor face cu banii. „Nu vreau să fiu răutăcios şi nu vreau să jignesc pe nimeni, dar este oare posibil ca unii dintre sinistraţi, după ce primesc banii, să se ducă şi să bea un păhărel de supărare că au rămas fără case şi fără munca de o viaţă dacă tot nu îi întreabă nimeni ce fac cu ei? Oamenii trebuie ajutaţi, dar aşa cum trebuie şi cum spune legea şi fără dovezi de populism date de cei aflaţi la putere”, a spus Capră.

  • Încă 2.000 de doze de vaccin pentru zona sinistrată

    Gălăţenii din zona sinistrată, este vorba de localnicii afectaţi de inundaţii din cele 39 de localităţi ale judeţului, nu au primit drept ajutoare doar mâncare ori pături sau materiale de construcţie. Cum în nămolul lăsat de viiturile care au ucis nouă oameni se află tot felul demicrobi periculoşi iar umezeala din case poate da uşor cel puţin o răceală, la sinistraţi s-au gândit şi companiile farmaceutice.
    „Sâmbătă, la Tecuci, am primit din partea a două companii farmaceutice cunoscute medicamente pentru persoanele din zona afectată de inundaţii. Sunt medicamente bune, necesare atât adulţilor cât şi copiilor. Sunt şi antibiotice şi creme pentru afecţiunile cutanate, antiinflamatorii, antihipertensive, siropuri pentru copii etc. Toate sunt stocate la sediul Jandarmeriei, urmând ca o comisie din care fac parte reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, Prefecturii şi Direcţiei de Sănătate Publică să stabilesacă ce medicamente şi produse farmaceutice sunt necesare în fiecare dintre zonele afectate şi să le dea medicului de familie de acolo”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. Acesta a mai precizat şi că s-au epuizat toate dozele de vaccin antitetanic şi s-a reuşit imunizarea a 1.000 de persoane din zona sinistrată.
    „Am mai solicitat fonduri pentru achiziţionarea altor 2.000 de doze. Din acestea, 700 trebuie să fie înapoiate, deoarece le-au luat de la o altă structură, alte 300 urmează să fie făcute populaţiei şi 1.000 de doze sunt tampon, în caz că în zona respectivă mai apar probleme”, a mai declarat dr. Valentin Boldea.

  • Bani de la Primăria Galaţi pentru localităţile sinistrate

    Cele mai afectate 11 localităţi din judeţul Galaţi vor primi câte 100.000 de lei din fondul de rezervă al Consiliului Local, au decis aleşii în cadrul şedinţei de săptămâma trecută. Este vorba de: Costache Negri, Cudalbi, Cuca, Pechea, Rediu, Slobozia Conachi, Fârţăneşti, Folteşti, Corni, Corod şi Cuza Vodă. În raportul de specialitate al hotărârii se precizează că printr-o adresă oficială trimisă de Consiliul Judeţului s-a cerut sprijin material pentru redarea stării de normalitate şi siguranţa cetăţenilor din judeţul Galaţi. Bugetul Galaţiului are un fond de rezervă de 5.665.000 de lei, aşa că a fost posibilă alocarea sumei de 1.100.000 de lei.

  • Începerea şcolii favorizează consumul de alimente nesănătoase

    Încă din primele zile de şcoală elevii au ieşit înfometaţi de la întâlnirea cu învăţătorii, profesorii şi colegii, aşa că au dat buzna în fast-fooduri. Grupuri întregi de prichindei şi adolescenţi merg pe stradă înfulecând dintr-un sandvici cu de toate ori dintr-o şaorma supradimensionată.

    „Poate era mai bine dacă renunţam la maioneză şi ketchup, dar nu mai are niciun gust fără ele”, spune Mara, elevă în clasa a şaptea.

    O bunică îşi ceartă nepotul că varsă pe el sosul care se prelinge din sandvici.

    „Plângea tare şi nu am putut să-l refuz”, spune bunica, întrebată de ce nu a aşteptat să-i dea de mâncare celui mic acasă.

    Astfel de situaţii se întâlnesc la fiecare pas şi, din păcate, o alimentaţie haotică are urmări asupra sănătăţii. Indigestii, carenţe de calciu, vitamine şi minerale, obezitate sunt doar câteva efecte ale consumului de fast-food.

    „Mâncarea fast-food este total deficitară în nutrienţi şi vitamine, nu oferă nimic organismului din punct de vedere nutritiv. Este hipercalorică şi predispune la obezitate. Această alimentaţie este total contraindicată”, avertizează doctorul Ginel Baciu, medic pediatru şi directorul medical al Spitalului de Copii „Sf. Ioan” Galaţi.

    Cum evităm consumul de fast-food şi dulciuri la şcoală?

    Primul pas este disciplina alimentară, care începe cu micul dejun. Un mic dejun copios, alcătuit dintr-un bol de lapte cu cereale ori dintr-un sandvici făcut cu pâine de casă şi brânză cumparată de la ţărani, alături de un pahar cu suc proaspăt stors, cu pulpă, ajută organismul să treacă de câteva ore solicitante la şcoală. La fel de potrivit pentru prima masă a zilei este un ou fiert, de maxim trei ori pe săptămână, ori un pahar cu lapte. Următorul pas este masa de la şcoală.

    „Gustarea din clasă sau pacheţelul trebuie să conţină neapărat un fruct, de preferat măr, lângă care se poate pune un sandvici cu carne făcută pe grătar acasă sau o cremă de brânză. Ar fi ideal pentru alimentaţia copiilor dacă părinţii reuşesc să facă asta în fiecare zi. Dacă nu se reuşeşte introducerea în alimentaţie a sandviciului, mama poate să-i dea un baton din musli, foarte bun pentru organism”, este de părere medicul gastroenterolog pediatru Ginel Baciu.

    Sunt de evitat salamurile şi sortimentele de brânză topită. O alegere simplă şi foarte comodă atât pentru mame cât şi pentru copii este iaurtul, fie normal, fie în varianta de băut, la care se poate adăuga un pachet cu biscuiţi digestivi, care sunt plini de fibre.

    Dulciurile sunt un subiect fierbinte pentru părinţi, deoarece copiii sunt pofticioşi şi cer mereu ceva bun. Neştiind să facă alegeri corecte, copiii vor merge la chioşcul şcolii şi vor cumpăra napolitane cu ciocolată, tot felul de sortimente de covrigi sau cornuri pline şi ele cu ciocolată. De aceea este bine ca părinţii să încerce să cumpere cât mai des fructe pentru sucuri, alimente pentru sandviciuri şi iaurturi ca să poată pune în ghiozdanului celui mic mâncare cât se poate de corectă din punct de vedere alimentar. Dulciurile din comerţ pot fi înlocuite cu cele făcute în casă. „O felie de pandişpan este mereu preferabilă în locul unui corn ambalat”, spune medicul Valentin Boldea.

    Deşi este greu să concurezi cu punga de chipsuri de la raft, o mamă grijulie trebuie să acorde un pic de timp şi ambalării mâncării, nu doar pregătirii ei. Copiii sunt atraşi de mâncarea colorată sau măcar de un ambalaj mai haios. Serveţelele colorate sau decorate cu personaje din desenele animate preferate ori o frunză de salată verde strecurată în sandvici pot face minuni cu pofta de mâncare a celui mic.

    Nici adolescenţii nu sunt mai prejos când vine vorba de dulciuri. Ei însă sunt conştienţi de efectul lor şi pot alege alimente mai sănătoase. Spre exemplu, o gustare bogată în proteine şi fibre este batonul proteic din seminţe diverse şi cacao. Fructele sunt potrivite şi pentru adolescenţi, la fel şi iaurturile.

     

    Controale în şcoli

    „Suntem în plin proces de inspecţie a şcolilor şi bineînţeles că avem în vedere şi chioşcurile care nu au voie să vândă produse tip fast-food sau chipsuri, bomboane şi alte asemenea alimente”, spune directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, Valentin Boldea.

    Părinţi responsabili au anunţat autorităţile competente cu privire la existenţa acestor tipuri de magazine. „Am avut sesizări din partea cetăţenilor care ne-au spus că există chioşcuri cu alimente interzise comecializării în preajma şcolii, chiar în incinta unităţilor de învăţământ”, mai spune directorul Valentin Boldea.

    Legea care interzice comercializarea dulciurilor, cartofilor prăjiţi sau a chipsurilor în apropierea şcolii a intrat în vigoare în 2008, dar iată că după 5 ani încă mai există patroni inconştienţi de pericolul care îi pândeşte pe copiii cărora li se oferă accesul uşor la astfel de produse. Obezitatea în rândul copiilor este o problemă a secolului în care trăim nu doar la nivel european, ci la nivel modial. Numărul copiilor care se îngraşă pe zi ce trece este în continuă creştere iar boala nu vine singură, ci aduce cu sine complicaţii. Cele mai întâlnite efecte secundare ale obezităţii pe termen lung sunt problemele cardiace şi diabetul.  În judeţul nostru rata obezităţii în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 0 şi 18 ani este de 15%.

    Educaţia alimentară, aproape inexistentă

    Copiii îşi cumpără tot ce e mai nesănătos de pe rafturile magazinelor, aflăm de la un cadru didactic. “Mănâncă tot felul de covrigi, chipsuri şi beau sucuri cu acid. Fast-foodul este la ordinea zilei. Vin cu ele la pachet. Cauza este indiferenţa părinţilor, care, în loc să le pregătească un sandvici, le dau un bănuţ pe care copilul îl cheltuie pe tot felul de dulcegării găsite la chioşcul din colţul străzii”, spune profesoara Monalisa Nică, cadru didactic la Şcoala nr.7.

    La aceeaşi şcoală există un opţional în programa de învăţământ despre alimentaţie, care se numeşte “Educaţie pentru sănătate”. Alături de acest opţional mai sunt limba engleză, informatică sau franceză, alese în defavoarea cursului care îi învaţă pe copii cum să mănânce sănătos.

    „Părinţii aleg alte discipline, gândindu-se strict la educaţia copilului, dar nu-şi imaginează cât de benefice ar fi astfel de ore pentru sănătatea lor”, spune medicul gastroenterolog Ginel Baciu.

    “Este nevoie de un program, o campanie de conştientizare nu atât în rândul elevilor cât în special în rândul părinţilor, care să îi înveţe ce este o alimentaţie sănătoasă. Trăim într-o societate de graşi, obezi, în care toată lumea ţine cure de slăbire, de aici dăm în probleme mai grave, anorexie, şi avem chiar probleme psihice”, mai spune profesoara Monalisa Nică.

    Înaintea conştientizării de către dascăli a necesităţii unui program de informare a întregii populaţii cu privire la efectele negative ale alimentaţiei nesănătoase, medicii specialişti trag semnale de alarmă prin toate mijloacele posibile despre riscul obezităţii şi îmbolnăvirii în urma consumului mâncării de tip fast-food.

    „Părinţii nu au educaţia necesară despre alimentaţie, cei mai tineri nu avut timp să studieze problema iar bunicii le oferă nepoţilor alimente bogate în calorii dar nehrănitoare pentru organism. Este şi vina industriei, care fabrică produse gândindu-se la partea financiară şi nu la sănătatea populaţiei”, explică medicul Baciu.

    În şcolile din judeţul nostru educaţia alimentară este dezbătută în mod opţional prin cursuri şi ore de dirigenţie.

  • Armata le găteşte hrană caldă sinistraţilor

    2.000 de persoane sinistrate din localităţile afectate de inundaţii au parte de acum de mâncare caldă gătită în bucătăriile mobile ale armatei. De vineri timp de o sptămână, bucătăriile batalioanelor 300 infanterie mecanizată şi 284 tancuri din Galaţi au fost mutate la Cudalbi şi Costache Negri, două localităţi grav afectate de inundaţii, pentru a li se asigura mâncare caldă sinistraţilor.

    1.000 de porţii de mâncare au fost împărţite la Cudalbi, după ce au fost gătite de armată. La Costache Negri bucătăria militară mobilă a fost amplasată în curtea unui momument istoric. Este vorba de Casa memorială „Costache Negri”, şi ea afectată de inundaţii, care a mai găzduit şi în timpul celorlalte războaie armata, mai ales partea de logistică, conacul fiind ridicat în 1830 şi declarat monument istoric în 1943. âÎn prima zi, pentru cele 1.000 de porţii de ciorbă de cartofi cu carne la nucătăria miliară mobilă a batalionului 284 tancuri, maistrul militar bucătar a folosit 100 kg de cartofi, 33 kg de carne, 50 kg de zarzavat de ciorbă, 20 kg de morcovi şi zeci de kilograme de bulion, litri de ulei, borş şi verdeaţă. Bucătarul şi restul personalului bucătăriei mobile au experienţă, deoarece au gătit şi pentru sinistraţii din Cosmeşti scoşi din case de apele Siretului în 2005. Mâncarea gătită în marmite a fost apoi preluată tot de militari, după ce s-au luat probe, la cererea Direcţiei de Sănătate Publică, şi împărţită oamenilor prin sat de un militar îmbrăcat în bucătar.

    „E bună, cum să nu, că e caldă. Am mai primit de la bisercică mâncare caldă, dar asta e mai bună. E păcat că din oameni gospodari am ajuns acum cerşetori”, spuneau Valerica Moise şi fratele ei, Ion. La familia Lupu e jale mare. Daniil şi Nela au 11 copii. Au muncit 23 de ani să îşi facă o casă. Acum aceasta se va darăma.

    „Nu am mai gătit de dinainte de potop, că nu mai avem pe unde. Mâncăm şi noi ce putem. Ce să facem?  Casa întâi o dărâmăm, că a putrezit toată, şi apoi trebuie să o luăm de la început. Şi numai pe noi şi copii ne putem baza. Nu ştiu dacă om reuşi. La iarnă dormim care în modul, care în bucătărie, că din toată casa doar ea va mai sta în picioare”, spuneau Daniil şi Nela Lupu.

  • Fostul deputat Mihail Boldea a primit a patra decizie de eliberare din arest preventiv

    Mihail Boldea a avut din nou câştig de cauză la Curtea de Apel Iaşi, judecătorii hotărând vineri, 20 septembrie, pentru a patra oară consecutiv, că fostul deputat trebuie eliberat din arest preventiv, măsura fiind înlocuită cu obligaţia de a nu părăsi ţara. Fostul deputat Mihail Boldea este acuzat, alături de celelalte şapte persoane trimise în judecată în acest dosar, de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Conform procurorilor DIICOT, membrii grupării identificau terenuri şi imobile, situate în zone centrale ale Galaţiului, aflate în proprietatea Consiliului Local Galaţi sau a unor persoane fizice, o parte dintre acestea fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în diverse procese penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului.

    Înalta Curte are, din nou, ultimul cuvânt

    Greul pentru fostul deputat abia acum începe, pentru că procurorii DIICOT vor ataca decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care s-a opus constant eliberării din închisoare a lui Boldea. Judecătorii instanţei supreme au admis de fiecare dată recursul procurorilor DIICOT, hotărând că punerea în libertate a fostului deputat nu se justifică.

    Mihail Boldea, fost membru al PDL, se află în arest preventiv de la sfârşitul lunii martie 2012. Boldea a cerut şi obţinut judecarea dosarului său la Iaşi motivat de faptul că nu ar avea parte de un proces corect la Galaţi. Fostul deputat a înregistrat o victorie şi în lupta cu DIICOT Galaţi, după ce procurorii l-au pus sub acuzare pentru înşelăciune şi constituire a unui grup infracţional organizat. Boldea a dat în judecată DIICOT pe motiv că nu i s-au restituit un laptop, o tabletă, suma de 5.000 de euro, mai multe carduri bancare şi actele personale la momentul când s-a predat la consulatul României din Kenya, iar recent toate bunurile şi banii i-au fost înapoiate.

  • Ionel Petrea rămâne şeful ITM Galaţi

    Vineri s-a derulat un nou termen în procesul dintre Ionel Petrea şi Ministerul Muncii, fiind practic vorba de judecarea recursului înaintat de reprezentanţii ministerului împotriva sentinţei Tribunalului Galaţi, care a decis suspendarea aplicării ordinului de suspendare din funcţie a şefului ITM până când nu se va emite o sentinţă definitivă şi irevocabilă în procesul de fond între cele două părţi. Reamintim că Ionel Petrea a dat în judecată Ministerul Muncii solicitând daune morale şi contenstând şi decizia de schimbare a sa din funcţie, procesul nejudecându-se încă pe fond. Potrivit sentinţei emise vineri de Curtea de Apel Galaţi, care este definitivă şi irevocabilă, ordinul de suspendare emis de Ministerul Muncii este suspendat până la finalizarea procesului dintre cele două părţi, care poate dura cel puţin un an.

  • Apaterm a scăpat de spectrul falimentului

    Acest lucru a fost posibil după ce vineri Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat pe marginea acţiunii introduse acum câteva luni de Electrocentrale, care solicita revizuirea, mai exact anularea sentinţei emise tot de Curtea de Apel Bucureşti prin care s-a decis ca furnizorul local de furnizare a apei calde şi a căldurii să continue programul de reorganizare. Directorul Electrocentrale, Tudor Petre, este cel care ne-a comunicat sentinţa magistraţilor bucureşteni. Reamintim că magistraţii gălăţeni au decis ca Apaterm să intre în faliment, sentinţa fiind atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti, care a anulat această sentinţă şi a decis reorganizarea societăţii.

  • Spectacol de lumini în Grădina Publică

    Aleile Grădinii Publice, care s-a aflat în ultimii doi ani în focul lucrărilor de reabilitare şi modernizare, s-au dovedit a fi neîncăpătoare sâmbătă seara pentru gălăţenii care au dorit să vadă noul look al celui mai important parc din oraş. Micuţii au luat cu asalt locurile de joacă iar băncile au fost acaparate de adulţi. Punctul de atracţie a fost fântâna arteziană, unde artiştii Teatrului Muzical au susţinut o serie de momente artistice, în timp ce de la ora 17.30 la foişor a concertat Fanfara Centrului Cultural iar Cvartetul de coarde al Teatrului a oferit spectatorilor un program de valsuri. Odată cu lăsarea întunericului atmosfera s-a încins, venind rândul solistelor Gabriela Postolache, Mariana Pisică şi Cristina Diaconu să îi încânte pe cei prezenţi. Cel mai important moment a avut loc la ora 20, când toate felinarele s-au stins şi Grădina a fost cuprinsă de întuneric. La semnalul primarului Marius Stan, fântâna arteziană a prins viaţă, colorându-se în diferite nuanţe, jeturile de apă şi spoturile de lumini albe, roşii, albastre şi verzi dansând pe valsul “Valurile Dunării”.