word-monitor

Category: Sanatate

  • 200.000 de români au artrite, susţin specialiştii

    Aproape jumătate dintre adulţi prezintă antecedente de simptome osteoarticulare sau anomalii musculo-scheletice evidenţiabile prin examen clinic, 10% din populaţie prezentând un grad de handicap motor din cauza acestor afecţiuni netratate, a declarat într-o conferinţă de presă preşedintele Societăţii Române de Reumatologie, prof. dr. Ruxandra Ionescu.
    “Tot mai mulţi tineri, adulţi şi chiar copii sunt afectaţi de bolile reumatice. Din cauza interesării unor grupe active de populaţie, bolile reumatismale prezintă un impact socio-economic major, cu costuri semnificative”, a susţinut Ionescu, care a explicat că reumatismul poate fi considerat “un coş în care sunt o mulţime de boli”.
    La rândul său, preşedintele Ligii Române contra Reumatismului, conf. dr. Cătălin Codreanu, de la Centrul de Boli Reumatismale “Dr. Ioan Stoia” din Bucureşti, a spus că dincolo de cifre statistice sunt oameni, sunt drame ale pacienţilor, vieţi distruse, cariere întrerupte, părinţi care nu se mai pot juca cu propriii copii sau care nu-i mai pot întreţine.
    “În România există aproximativ 200.000 de persoane diagnosticate cu artrite. Aceste afecţiuni pot debuta la vârsta de 30-35-40 de ani. Netratate, pot duce la distrucţia articulaţiilor şi incapacitate de a-şi folosi articulaţiile. Există şi risc de mortalitate, care se produce din cauza complicaţiilor polisistemice. Avem metode care pot recunoaşte boala foarte devreme. În România avem la îndemână toate metodele de diagnostic”, a susţinut conf. dr. Cătălin Codreanu.

  • Depresia nu creşte riscul de a dezvolta cancer

    Depresia nu creşte riscul de a dezvolta cancer

    Studii realizate pe un eşantion de peste 14.000 de persoane, timp de 15 ani, au ajuns la concluzia că este imposibil de stabilit o legătură între depresie şi cancer, informează cotidianul francez Le Figaro.
    Oamenii afirmă uneori şi gândesc adeseori că o stare depresivă creşte riscul de a dezvolta cancer. „Aceasta este o părere extrem de veche şi înrădăcinată. Ea se regăseşte chiar în scrierile socratice”, subliniază Cedric Lemogne, profesor de psihiatrie şi cercetător în cadrul Inserm. Numai că, după cum a relevat noul studiu, „această idee este una falsă”, subliniază Lemogne.
    Pentru a verifica respectivul dicton popular, omul de ştiinţă francez, ale cărui studii pe marginea subiectului au fost publicate în revista The American Journal of Epidemiology, a cercetat mai întâi toate lucrările cele mai serioase cu privire la această teză. Niciuna dintre ele nu a reuşit vreodată să confirme sau să infirme vreo legătură de cauză şi efect între depresie şi cancer.

    În aceste condiţii, Lemogne şi-a aţintit atenţia spre marea comunitate Gazel (foştii angajaţi ai EDF-GDF), creată în 1989 de o echipă din Villejuif şi care numără puţin peste 14.200 de participanţi. Acest grup oferă în acelaşi timp date valide despre apariţia cancerului, dar şi despre depresii inventariate. „Interesul pentru acest gen de grup este determinat de faptul că permite înmagazinarea de date cu o evoluţie extrem de satisfăcătoare”, continuă omul de ştiinţă.
    Primele evidenţe ale depresiilor au fost efectuate, în cadrul grupului, în 1993, apoi reînnoite la fiecare trei ani, timp de 15 ani. Întreruperile în activitatea profesională din raţiuni de depresie au fost luate de asemenea în considerare. „Începând din acest moment, s-a monitorizat dacă persoanele depresive aveau risc mai mare ca alte persoane de a dezvolta cancer”, explică Cedric Lemonge. S-a constatat că nu există nicio asociere semnificativă între stările de depresie şi cele cinci tipuri de cancer luate în considerare: de prostată, mamar, de colon, limfom şi leucemie.
    În schimb, această concluzie nu exclude faptul că persoanele care sunt anunţate că au dezvoltat cancer să sufere simptome depresive. „Depresia afectează una dintre patru persoane bolnave de cancer, ceea ce este mult”, subliniază Cédric Lemogne. „De multe ori, anturajul persoanelor bolnave de cancer le spune că trebuie să lupte, ca şi cum ar fi anormal sau periculos ca ele să se simtă abătute”, în condiţiile în care este important mai ales ca ele să-şi urmeze tratamentul pentru cancer şi pentru depresie, insistă medicul.

    Chiar dacă starea de depresie nu influenţează dezvoltarea cancerului, aceasta nu înseamnă că o problemă psihosomatică nu poate influenţa starea de sănătate a unei persoane: „S-a demonstrat deja că stresul la locul de muncă poate provoca infarcturi de miocard”. Totuşi, acest lucru nu presupune aceleaşi mecanisme.
    Sprijinul din partea celor apropiaţi este, în schimb, primordial pentru persoanele bolnave de cancer, după cum aminteşte un studiu american publicat săptămâna trecută. Acesta a demonstrat că mariajul creşte în mod substanţial şansele de vindecare pentru persoanele bolnave de cancer.
    Nu este deloc sigur că studiile efectuate de Inserm vor duce la o schimbare radicală a mentalităţilor. Fără îndoială, va trebui să treacă mult timp ca să dispară ideea privind legătura între depresie şi cancer, în condiţiile în care numărul de cazuri de cancer în sânul populaţiei franceze este în creştere şi se încearcă astfel explicarea inexplicabilului, conchide Le Figaro.

  • Hipertensiunea poate fi evitată prin expunerea suficientă la lumina naturală

    Niveluri scăzute de vitamina D pot duce la un risc crescut de hipertensiune arterială. Se ştie de multă vreme că vitamina D este importantă pentru sănătatea oaselor (mai ales a copiilor), iar cercetări mai recente au arătat că influenţează un număr mare de gene cu implicaţii în boli ca psoriazisul, diabetul, artrita şi unele tipuri de cancer.
    O echipă de la University College din Londra adaugă o legătură între lumină şi hipertensiune, relatează passionsante.be. Cercetătorii au comparat datele din circa 30 de studii realizate în Europa şi America de Nord, desfăşurate pe aproximativ 160.000 de persoane.
    Cu cât nivelul de vitamina D este mai ridicat, cu atât scade riscul de hipertensiune, arată rezultatele studiului cercetătorilor britanici. Autorii afirmă că, pornind de la acest lucru, se poate stabili legătura cu unele boli cardiovasculare.
    În emisfera nordică, o bună parte din populaţie prezintă, dacă nu o carenţă, cel puţin o insuficienţă de vitamina D. Explicaţia ar consta într-o slabă expunere la lumina naturală, ştiind că vitamina D este sintetizată în organism sub acţiunea razelor ultraviolete B (UVB). Şi alimentaţia — mai ales ouăle şi peştele gras — furnizează vitamina atât de necesară. Este foarte importantă însă expunerea suficientă la lumina zilei, cel mai bine în timpul unei activităţi sportive sau prin simpla plimbare, încheie passionsante.be.

  • Băuturile carbogazoase îi fac pe copii mai agresivi

    Consumul abuziv de băuturi carbogazoase determină tulburări de comportament la copii, încă de la cea mai fragedă vârstă. Studii anterioare constataseră o legătură între acest tip de exces şi problemele psihologice ale adolescenţilor, aminteşte passionsante.be.
    Cercetători de la Universitatea Columbia (New York) şi-au desfăşurat cercetările pe circa 3.000 de copii de cinci ani, recrutaţi în cadrul unui studiu sociologic mai amplu. Li s-a cerut mamelor să spună care este consumul mediu de băuturi carbogazoase al copiilor lor şi să le evalueze comportamentul.
    Din cei 3.000 de copii, 43% beau cel puţin o doză de băutură carbogazoasă pe zi şi 5% — patru sau mai multe. Consumul excesiv — faţă de copiii care nu beau băuturi carbogazoase sau beau puţin — dublează înclinaţia spre comportament agresiv, izolare socială sau tulburări de atenţie, arată rezultatele studiului. Legătura a fost stabilită ţinându-se seama de o serie de factori (statutul socio-economic al părinţilor, mediul familial etc.).
    Autorii sugerează că ar trebui redus drastic consumul de băuturi carbogazoase la copiii mici pentru a scădea riscurile de dezvoltare a unor tulburări de comportament, fără a mai vorbi despre luarea în greutate şi alte consecinţe nefaste pentru sănătate.

  • 5 motive pentru a include berea în dieta ta zilnică

    5 motive pentru a include berea în dieta ta zilnică

    Cercetările internaţionale demonstrează numeroase efecte benefice ale consumului moderat de bere. Iată o listă cu cele mai importante beneficii ale acesteia:
    1. Sursă de antioxidanţi
    Berea conţine antioxidanţi naturali ce provin atât din malţul (orz), cât şi din hameiul din care este fabricată berea. Cercetările au arătat că numărul antioxidanţilor din sânge creşte ca urmare a consumului de bere, ceea ce indică faptul că antioxidanţii din bere sunt absorbiţi prompt, poate chiar mai rapid decât cei din alimentele solide.
    2. Creşte nivelul de “colesterol bun” (colesterol HDL)
    Cantitatea de „colesterol bun” (colesterol HDL) în sânge creşte în timpul consumului de alcool. S-a arătat că nivelul mai ridicat de „colesterol bun” se asociază cu un risc mai mic de boli coronariene. Cercetările au demonstrat că un pahar de bere pe zi poate creşte semnificativ nivelul de colesterol HDL.
    3. Asigură un grad de protecţie împotriva bacteriei Helicobacter pylori
    Unele cercetări au demonstrat că cei care consumă bere în mod responsabil beneficiază de un grad de protecţie împotriva bacteriei Helicobacter Pylori, cunoscută ca fiind cauza majorităţii ulcerelor de stomac şi un posibil factor de risc pentru cancerul de stomac. Consumul de bere facilitează eradicarea acestui organism datorită unui efect antibacterian.
    4. Reduce riscul formării pietrelor la rinichi
    Berea are un conţinut redus de calciu şi este bogată în magneziu, ceea ce ar putea ajuta la protejarea împotriva formării pietrelor la bilă şi la rinichi. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care a fost recomandat consumul unui pahar de bere pe zi pentru reducerea riscului de formare a pietrelor la rinichi.
    5. Nu îngraşă
    Cu un conţinut caloric mult mai mic decât al altor băuturi alcoolice – 43 kcal la 100 ml în cazul celei cu alcool şi doar 17 kcal la 100 ml în cazul celei fără alcool -, berea este acuzată pe nedrept de creşterea în greutate. Ce trebuie avut în vedere însă, este menţinerea unui stil de viaţă sănătos care să presupună o dietă organizată, fără un consum de alimente hipercalorice.

  • Stresul la locul de muncă afectează calitatea vieţii

    Stresul la locul de muncă afectează calitatea vieţii

    Aveţi un şef care tună şi fulgeră în fiecare zi şi din cauza căruia sunteţi stresat şi nu reuşiţi să ieşiţi din această stare? Singura soluţie este demisia. O plângere la Inspectoratul Teritorial de Muncă nu vă poate scoate de sub despotismul şefului pentru că nu există o metodologie prin care se poate constata că şeful vă terorizează. “Nu avem încă metodele prin care să putem verifica dacă angajaţii sunt stresaţi când ajung la muncă. Oamenii sunt stresaţi şi acasă, au probleme şi nu cred că se poate separa stresul de la muncă de cel de acasă” spune inspectorul şef al ITM, Ionel Petrea.
    Tensiunea şi stresul la locul de muncă afectează grav tot mai mulţi angajaţi, care nu mai sunt capabili să răspundă cererilor job-ului. Probleme de la muncă sunt luate şi acasă iar acest lucru duce la perturbarea vieţii familiale, deci la dezechilibru pe toate planurile.
    Nemulţumirile de la locul de muncă încep cu volumul mare de lucru, tot mai frecvent, din cauza reducerilor de personal şi distribuirii atribuţiilor unui număr limitat de angajaţi. Lanţul tensiunilor continuă cu incertitidinea angajatului, care nu ştie exact ce presupune fişa zilnică de lucru. „Foarte mulţi angajaţi nu ştiu concret care sunt atribuţiile pe care trebuie să le îndeplinească. Ajung la psiholog acuzând nesiguranţă în forţele proprii şi în capacităţile intelectuale. Iar asta din cauza unei comunicări deficitare între diferitele compartimente din interiorul unei companii” explică un specialist în domeniul psihologiei.
    O altă cauză din pricina căreia creşte stresul la muncă este şeful, care prin natura jobului trebuie să îi motiveze pe angajaţi să fie productivi. „Asta nu înseamnă că domnul sau doamna care se află la conducerea companiei trebuie să ţipe, să sancţioneze, să manipuleze psihic angajaţii. Din contră, pentru a creşte productivitatea în firmă, managerul trebuie să adopte un stil calm dar autoritar, să stabilească punţi eficiente de comunicare cu angajaţii şi să fie transparent în ceea ce priveşte aşteptările şi cerinţele”, mai explică psihologul. Specialiştii mai recomandă ca în timpul serviciului angajatul să facă mai multe pauze pentru a-şi încărca bateriile. Ideal ar fi un loc special amenajat pentru relaxare în interiorul companiei.

  • 40% dintre femei dezvoltă fibrom uterin până la 35 de ani, susţin specialiştii

    Aproape 40% dintre femeile cu vârste până în 35 de ani dezvoltă fibrom uterin, procentul crescând până la 70% în rândul femeilor aflate în jurul a 50 de ani, au relevat preşedintele Societăţii Române de Obstetrică-Ginecologie, Florin Stamaţian, şi directorul Spitalului Clinic Filantropia, Gheorghe Peltecu.
    “Fibroamele uterine sunt cele mai frecvente tumori benigne (noncanceroase) ale organelor sexuale feminine şi apar în general la femeile aflate la vârsta fertilă. Unul dintre cei mai importanţi factori favorizanţi pentru apariţia fibromului uterin este dereglarea hormonală. Conform unui prestigios studiu, până la vârsta de 35 de ani, 40% dintre femei dezvoltă fibrom uterin, procentul crescând până la 70% în rândul femeilor aflate în jurul vârstei de 50 de ani. Datele statistice indică o incidenţă foarte mare a bolii ce afectează atât statusul emoţional, cât şi randamentul femeii diagnosticate”, a afirmat Peltecu.
    La rândul său, Florin Stamaţian a spus că, în general, fibroamele uterine sunt asimptomatice, totuşi, atunci când există simptome, cele mai frecvente sunt sângerările excesive, durerile abdominale şi anemia.
    “Chiar în lipsa unor simptome, persoanele afectate de fibrom uterin se pot confrunta cu avorturi spontane, infertilitate, naşteri premature şi alte complicaţii. Diagnosticarea se poate face printr-o simplă ecografie. Fibroamele uterine pot porni de la câţiva centimetri şi pot creşte în dimensiuni şi număr, ajungând chiar să aibă câteva kilograme, atunci când nu sunt depistate şi tratate. Vizita la ginecolog este aşadar esenţială pentru descoperirea timpurie a fibromului uterin”, a subliniat Stamaţian.
    Studiile arată că femeile aşteaptă până la cinci ani pentru a consulta un medic ginecolog, fapt care duce la creşterea riscurilor asupra sănătăţii, dar şi la necesitatea ulterioară a unor proceduri chirurgicale ireversibile, precum histerectomia. Totuşi, în unele cazuri, această procedură medicală este singura opţiune de tratament iar decizia asupra celui mai bun tratament se va baza pe o discuţie cu medicul specialist pornind de la particularităţile fiecărei paciente.
    “Fibromul uterin nu trebuie să îşi schimbe priorităţile în viaţă, de aceea trebuie să învăţăm să ajungem la un control de specialitate la fiecare şase luni. Am aflat din proprie experienţă ce repede evoluează o astfel de afecţiune, chiar şi în câteva luni, astfel că un control făcut la timp te poate scuti de proceduri chirurgicale ireversibile şi te poate ajuta să îţi menţii sănătatea fizică şi emoţională. Nu trebuie să ne temem sau să ne ruşinăm de un astfel de diagnostic, căci fibromul uterin este o afecţiune a femeilor din zilele noastre. Important este să consultăm un specialist de două ori pe an, iar odată diagnosticat, să discutăm cu acesta soluţiile de tratament”, a declarat Mihaela Tatu, brand ambasador al campaniei ‘Fibromul uterin — află, discută, decide!’.
    “Vizita la ginecolog trebuie să facă parte dintr-o atitudine profilactică a femeilor. Odată cu apariţia menstruaţiei, femeile trebuie să meargă periodic la control, o dată la şase luni sau măcar la un an. Semnalele de alarmă pentru un consult ginecologic de urgenţă sunt menstruaţiile anormale, oboseala, precum şi durerea în timpul actului sexual”, a declarat dr. Zorela-Adriana Sgarbură, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în ştiinţe medicale.

  • Stimularea cerebrală, o nouă speranţă pentru persoanele bolnave de autism

    Stimularea neuronilor cu ajutorul unui câmp magnetic a redus anxietatea şi a îmbunătăţit raporturile sociale ale unor persoane bolnave de autism, informează cotidianul francez Le Figaro.
    Pentru bolnavii care suferă de tulburări de spectru autist (TSA), dezvoltarea de relaţii sociale cu oamenii din jur este adesea problematică. Este deja cunoscut că, la persoanele autiste, anumite regiuni ale creierului, respectiv cele legate de comportamentele sociale, nu sunt destul de active. Recent, medici australieni au publicat în revista Brain Stimulation rezultatele promiţătoare ale unui studiu ce demonstrează pentru prima dată efectele benefice ale stimulării transcraniene magnetice la pacienţi autişti.
    Stimularea transcraniană magnetică repetată (rTMS) constă în montarea pe capul bolnavului a unei bobine ce emite un câmp magnetic. În timpul şedinţei, impulsurile magnetice, repetate de circa 1.500 de ori, cresc activitatea neuronilor. Punctul forte al rTMS îl constituie caracterul său non-invaziv şi efectele secundare slabe, limitate adesea la dureri de cap trecătoare.
    Cunoscută pentru beneficiile sale în stările depresive, rTMS rămâne puţin studiată în cadrul autismului. „Nu suntem decât trei sau patru echipe în lume care lucrăm pe acest subiect”, a confirmat Peter Enticott, autorul studiului australian. O situaţie care nu-l miră pe Stephane Billard, psihiatru la EPSM Gourmelen de Quimper. „Autismul este o patologie studiată mai ales de pedopsihiatrie. Pentru moment, rTSM nu poate fi adaptată pe copii. Prin urmare, studiile pe acest subiect avansează încet”, declară Billard pentru le Figaro. Cauza: lipsa de bobine adaptate creierului copiilor, cele destinate adulţilor inducând stimulări prea profunde.
    Oamenii de ştiinţă australieni au folosit o modalitate particulară de rTSM, care permite o acţiune mai profundă. „Această tehnică a fost dezvoltată recent. Ea deschide noi perspective, deoarece permite stimularea zonelor profunde ale creierului, care nu erau accesibile înainte”, explică Stephane Billard.
    Astfel, 28 de autişti adulţi au primit stimuli într-o zonă specifică a lobului frontal, câte 15 minute în fiecare zi, timp de două săptămâni. Acelaşi procedeu a fost aplicat în cazul unor voluntari sănătoşi. Starea emoţională şi cognitivă a participanţilor a fost evaluată după o lună, cu ajutorul unui chestionar.
    „Am fost în mod agreabil surprinşi de îmbunătăţirile raportate de pacienţi”, relatează Peter Enticott. În timp ce voluntarii sănătoşi nu au simţit niciun efect, pacienţii autişti au declarat că au avut mai puţine probleme în relaţiile lor sociale. De asemenea, anxietatea lor s-a diminuat în mod semnificativ.
    „Acest studiu-pilot este foarte încurajator. Însă acum trebuie identificate mecanismele responsabile de aceste ameliorări clinice şi trebuie observat dacă ele persistă pe termen mai lung”, precizează Stephane Billard. Cercetătorii australieni speră că noul studiu, pe care ei l-au început deja, va aduce răspunsuri la aceste întrebări.
    În condiţiile în care tulburările de comportamente sociale sunt asociate mai multor maladii neurologice, studiul australian ar putea incita alte echipe să caute să exploreze beneficiile rTSM. Promiţătoare, tehnica ar urma încă să-şi demonstreze eficienţa, înainte de a intra în arsenalul terapeutic al psihiatrilor. „Mai multe centre spitaliceşti din Franţa utilizează rTSM, însă exclusiv în cadru experimental”, precizează Stephane Billard. Pentru moment, tehnica nu a fost validată de Înalta Autoritate pentru Sănătate din Franţa HAS şi, prin urmare, nu poate deocamdată să fie prescrisă în cotidian.

  • De ce spălatul pe dinţi ne poate prelungi viaţa?

    Igiena dentară precară şi sângerările gingivale pot avea consecinţe grave: permit unui număr de până la 700 de specii de bacterii să pătrundă în fluxul sanguin. Unele dintre aceste bacterii au efecte nocive asupra sănătăţii vaselor de sânge, determinând îngustarea şi rigidizarea lor treptată, ceea ce măreşte pericolul apariţiei atacurilor de cord şi al accidentelor vasculare cerebrale (AVC).
    De aceea, spălarea regulată a dinţilor, de cel puţin două ori pe zi, poate preveni sau întârzia apariţia acestor afecţiuni grave.
    Cercetătorii de la Columbia University, New York, SUA, au studiat legătura dintre bolile gingivale şi ateroscleroză (îngustarea vaselor de sânge datorită depunerii de colesterol ş săruri ), la un număr de 420 de adulţi, timp de 3 ani. “Aceste rezultate sunt importante, deoarece ateroscleroza  evoluează în paralel atât cu boala periodontală, cât şi cu compoziţia florei bacteriene de la nivelul gingiilor”, spune dr. Moise Desvarieux, de la Columbia University.
    După declaraţiile dr. Nigel Carter, director executiv al British Dental Health Foundation, rezultatele sunt impresionante: “Legătura potenţială dintre ceea ce se întâmplă în gură şi sănătatea inimii a devenit, de câtva timp, o temă de dezbateri aprinse. Aceste cercetări arată clar: cu cât îţi îmbunătăţeşti mai mult şi îşi menţii mai bine sănătatea gingiilor, cu atât ai şanse mai mici de a dezvolta o boală potenţial fatală.”

  • Un simplu control oftalmologic ar putea fi soluţia pentru diagnosticarea maladiei Alzheimer

    Un control oftalmologic ar putea fi soluţia pentru diagnosticarea maladiei Alzheimer, potrivit oamenilor de ştiinţă americani, care au realizat un studiu pe şoareci prin care au analizat schimbărille care au loc la nivelul unor celule de pe retină.
    O echipă de cercetători a descoperit că şoarecii programaţi genetic să sufere de Alzheimer au înregistrat modificări în ceea ce priveşte dimensiunea stratului celular al ochilor. Schimbările care au loc la nivelul unor celule de pe retină pot contribui la diagnosticarea şi urmărirea evoluţiei bolii Alzheimer, spun oamenii de ştiinţă.
    Deoarece retina este o extensie directă a creierului, cercetătorii consideră că pierderea straturilor neuronale care alcătuiesc retina ar putea avea legătură cu pierderea celulelor cerebrale în cazul bolii Alzheimer. Potrivit oamenilor de ştiinţă, această descoperire ar putea face ca, în viitor, medicii oftalmologi să fie capabili să detecteze boala Alzheimer la un control obişnuit, dacă vor avea instrumentele corespunzătoare.
    Modificările care au loc în aceste straturi celulare de pe retină ar putea ajuta, de asemenea, la detectarea glaucomului – care provoacă orbirea şi este considerată o boala neurodegenerativă la fel ca maladia Alzheimer -, au spus cercetătorii, citaţi de bbc.co.uk.
    Potrivit lui Scott Turner, director al programului dedicat tulburărilor de memorie de la Georgetown University Medical Center, retina este o extensie a creierului, deci este firesc să se verifice dacă anumite procese patologice care au loc în creierul unei persoane ce suferă de Alzheimer se regăsesc şi la nivelul ochilor.
    Turner şi colegii săi au analizat dimensiunea retinei într-o zonă care nu a mai fost investigată înainte. Astfel, a descoperit că reducerea dimensiunii retinei s-a produs numai în cazul şoarecilor care sufereau de Alzheimer.
    Oamenii de ştiinţă sunt de părere că această cercetare reprezintă o nouă cale de înţelegere a modului în care maladia Alzheimer evoluează şi ar putea fi o soluţie pentru diagnosticarea acestei boli.
    Potrivit cercetătorilor, este nevoie de efectuarea studilor pe oameni pentru a afla dacă schimbările care au avut loc la şoareci vor avea loc şi la aceştia. În prezent, indicatorii prin care este diagnosticată boala Alzheimer sunt fie costisitori, fie invazivi. O scanare a dimensiunii retinei ar fi şi o soluţie ieftină şi noninvazivă.
    Alzheimer este o boala neurodegenerativă şi este cel mai cunoscut tip de demenţă. Cauza dezvoltării acestei boli este încă necunoscută şi nu există tratament care să o vindece. De multe ori, trece neobservată mulţi ani, până când se degradează prea multe celule şi simptomele devin vizibile. Se consideră că tratarea acestei boli din timp este o acţiune vitală în prevenirea pierderii memoriei.