Category: National

  • „Va fi un win-win game. Toată lumea va avea de câştigat”

    „Va fi un win-win game. Toată lumea va avea de câştigat”

    Ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, a declarat, miercuri, că ridicarea restricţiilor pentru români şi bulgari pe piaţa muncii din Marea Britanie, de la 1 ianuarie 2014, va fi un “win-win” game, toată lumea având de câştigat. “Atunci când restricţiile vor fi eliminate, va fi un win-win game, toată lumea va avea de câştigat. (…) Din ianuarie 2014, românii vor avea exact acelaşi statut ca francezii, germanii, austriecii şi britanicii”, a spus ambasadorul, care a ţinut să sublinieze că nu există cadru legal pentru ca restricţiile să nu fie ridicate începând cu prima zi a anului viitor, la împlinirea a şapte ani de la aderare.
    În acest context, Jinga a explicat că restricţiile, care au putut fi ocolite de o manieră legală, au creat însă vulnerabilităţi de ambele părţi. “Pe de o parte, pentru români. I-au făcut exploatabili şi vulnerabili în faţa unor angajatori fără scrupule, au fost, în cele mai multe cazuri, plătiţi sub salariul minim pe economie, pot fi concediaţi fără niciun fel de preaviz (…) În acelaşi timp – e şi greu de estimat – eu cred că toţi şi-au plătit taxele la statul britanic, dar este greu de estimat totuşi cât, cum, în ce proporţie. (…) Dacă aceste restricţii n-ar fi existat, aceiaşi români ar fi fost pe piaţa forţei de muncă, ar fi lucrat însă angajaţi şi ar fi plătit impozite, pentru că angajatorul ar fi plătit pentru ei, în acelaşi timp ei ar fi fost protejaţi”, a spus ambasadorul României la Londra.
    Ion Jinga a mai spus că, în ciuda restricţiilor, 40 la sută din forţa de muncă angrenată anul trecut la construirea Satului Olimpic de la Londra a fost românească. “Au fost muncitori români în construcţii. Există posibilitatea legală să vii aici să te declari self-employed, pe cont propriu, îţi iei o legitimaţie că eşti self-employed, declari că îţi plăteşti singur impozitele şi taxele la statul britanic şi te angajezi la o firmă de construcţii, căreia îi prestezi servicii. Este modalitatea legală prin care foarte mulţi români au reuşit să vină aici să lucreze în domeniul construcţiilor “, a adăugat el.
    Citeşte şi: David Cameron are în vedere noi măsuri înainte de ridicarea restricţiilor pentru români şi bulgari. Cum vrea premierul britanic să reducă factorii care atrag imigranţi în Londra
    Ambasadorul României la Londra a mai spus, legat de acelaşi subiect, că prin ridicarea restricţiilor nu este de aşteptat un flux mare de români în Regatul Unit, el precizând însă că nu poate evalua care ar putea fi numărul acestora. “În evaluarea noastră, românii care au dorit să plece să lucreze în străinătate au avut toate ocaziile, toate oportunităţile să o facă în ultimii şapte ani. Nu pot să evaluez câţi vor veni în Marea Britanie şi, până la urmă, este dreptul lor, pentru că sunt cetăţeni ai Uniunii Europene şi putem să ne mişcăm liber, să lucrăm oriunde în spaţiul UE, aşa cum o pot face şi britanicii. Sunt câteva mii de britanici care lucrează în România, sunt câteva zeci de mii, poate peste 100.000 de români în Marea Britanie. Dar Marea Britanie nu a fost, cel puţin până acum, destinaţia favorită pentru români”, a mai spus Ion Jinga.
    Ambasadorul s-a referit şi la campania negativă împotriva ridicării restricţiilor, în care un rol important l-ar avea, în opinia lui, presa tabloidă din Marea Britanie. “Această campanie negativă, persistentă, absolut nedreaptă, dar care este continuată, a început în ianuarie 2013 şi vedeţi că, în ultimele săptămâni a primit un nou avânt. (…) Cred că această campanie riscă să lase urme în mentalul colectiv şi în percepţia populaţiei britanice cu privire la români. Şi astfel de urme se corectează greu. Politicienii britanici, în mod obligatoriu, reacţionează la ceea ce apare în media şi la ceea ce opinia publică simte. Un rol important, şi-mi pare rău s-o spun, în crearea acestei psihoze privind invazia românilor şi a bulgarilor îl joacă presa tabloidă din Marea Britanie”, a spus el.
    Referindu-se la aceeaşi campanie, Ion Jinga a explicat şi conotaţiile de natură politică pe care le-ar avea aceasta, în opinia lui. “În 2004, atunci când au aderat trei ţări din Europa Centrală şi de Est, Marea Britanie, împreună cu Irlanda şi Suedia, au fost singurele ţări membre UE care nu au impus restricţii pe piaţa muncii. Şi estimările lor erau în jur de 13.000 de cetăţeni din Europa Centrală şi de Est care vor veni să lucreze în Marea Britanie. În loc de 13.000, au venit peste un milion. S-au creat, sigur, anumite perturbări pe piaţa locală şi această situaţie este speculată şi valorificată la refuz de mass media tabloidă şi de Partidul Independenţei, care, după cum ştiţi, este un partid naţionalist, extremist şi cu accente xenofobe şi antieuropene. Se apropie alegerile europene şi este cea mai bună oportunitate să câştigi voturi alarmând populaţia şi încercând să compari cu situaţia de acum nouă ani, când a aderat Polonia, de exemplu, cu situaţia actuală”, a explicat Jinga.

  • România, locul 45 în rândul celor 65 de ţări participante la testările PISA

    România, locul 45 în rândul celor 65 de ţări participante la testările PISA

    România s-a plasat pe locul 45 în rândul celor 65 de ţări participante la testările PISA (Programme for International Student Assessment) – ţări OECD şi partenere – desfăşurate în 2012, aşa cum o arată raportul emis de secretariatul pentru educaţie al OECD (The Organisation for Economic Co-operation and Development), la Paris, informează un comunicat al Ministerului Educaţiei Naţionale.
    În acest fel, România a reuşit să înregistreze un progres, comparativ cu anul 2009, când se plasa pe locul 49 din 65, şi faţă de anul 2006, când ocupa locul 47 în rândul celor 57 de ţări testate.
    Scorul mediu înregistrat de elevii români la ciclul de testare PISA 2012 este următorul: 445 puncte de scor la Matematică, 438 puncte de scor la Citire/Lectură şi 439 puncte de scor la Ştiinţe. Comparativ, media ţărilor OECD este de 494 puncte la Matematică, 496 la Citire /Lectură şi 501 la Ştiinţe.
    Alături de Bulgaria şi de Franţa, România face parte din grupul de ţări în care, în perioada 2000-2012, diferenţele de gen în performanţa la Citire/Lectură s-au modificat cu mai mult de 15 puncte de scor în favoarea fetelor.
    La Matematică, rezultatele elevilor români sunt comparabile cu cele ale elevilor din state precum Turcia, Cipru, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, Bulgaria şi Chile. Performanţele elevilor români sunt mai bune decât ale elevilor din Malaezia, Muntenegru, Costa Rica, Kazahstan, Mexic, Uruguay, Brazilia, Tunisia, Iordania sau Argentina. Ne întrec, în limite de scor sub media ţărilor OECD, elevi din ţări precum Serbia, Grecia, Federaţia Rusă, Israel, Croaţia, Republica Slovacia, Lituania, Ungaria, Letonia şi Italia.
    La Citire/Lectură, rezultatele elevilor români sunt comparabile cu ale elevilor din ţări precum Serbia, Emiratele Arabe Unite, Chile, Thailanda, Costa Rica şi Bulgaria. Performanţe mai bune, dar sub media ţărilor OECD, au ţări precum Cipru, Republica Slovacia, Federaţia Rusă, Turcia, Grecia, Lituania, Slovenia, Islanda, Suedia şi Croaţia. Sub performanţele elevilor români se situează elevii din Mexic, Muntenegru, Uruguay, Brazilia, Tunisia, Columbia, Iordania, Malaezia, Indonezia şi Argentina.
    În luna martie 2012, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare a administrat testarea elevilor de 15 ani din cadrul Programului internaţional din domeniul educaţiei dezvoltat de OECD — PISA 2012. Pentru testare au fost eşantionaţi să participe 5.250 de elevi de 15 ani, cuprinşi în gimnaziu şi în liceu, câte 35 de elevi aflaţi în 178 de şcoli din 40 de judeţe ale ţării, precum şi din municipiul Bucureşti. Şcolile au fost selectate de către Consorţiul PISA, conform procedurilor de eşantionare internaţionale, iar elevii au fost selectaţi aleatoriu, cu ajutorul unui program informatic dedicat, astfel încât să alcătuiască, conform cerinţelor acestui studiu comparativ internaţional, un eşantion naţional reprezentativ pentru reţeaua şcolară autohtonă.
    La nivel internaţional, la PISA 2012 au participat 65 de ţări OECD şi ţări partenere. Implementarea proiectului a implicat două etape obligatorii — pre-testarea, desfăşurată în martie 2011, şi testarea propriu-zisă, alcătuind împreună un ciclu de testare. La PISA 2012, domeniul principal al evaluării a fost Matematica, iar domeniile secundare au fost Ştiinţele şi Citirea/Lectura.
    Standardele tehnice PISA impun ca administrarea instrumentelor de evaluare să fie complet externă şcolilor participante, realizată de administratori de test formaţi la nivel naţional, pe baza unui manual de proceduri.

  • „Obiectivul principal al Guvernului – fiecare cetăţean să simtă în venituri o creştere economică”

    Obiectivul principal al Guvernului pentru 2014, reflectat în cele două proiecte de lege privind bugetul, este acela ca fiecare cetăţean să simtă în propriile venituri o creştere economică, a declarat premierul marţi, la prezentarea bugetului în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului.
    “În 2014, obiectivul principal al Guvernului, al majorităţii parlamentare, reflectat şi în aceste două proiecte de lege, privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, obiectivul principal este acela de a face ca fiecare cetăţean al României să simtă în propriile sale venituri o creştere economică şi o dezvoltare care în acest moment este certificată de toate datele oficiale ale statului român, ale Comisiei Europene şi ale instituţiilor internaţionale”, a afirmat premierul.
    Victor Ponta a menţionat câteva măsuri punctuale prevăzute pentru bugetul din 2014.
    “Din acest motiv, pentru ca fiecare cetăţean al României să vadă şi să înţeleagă în ce măsură beneficiază el însuşi de această creştere economică, în proiectul de buget, pe care vă rog să-l susţineţi, avem prevăzute, printre altele, următoarele măsuri: indexarea tuturor pensiilor cu 3,76%, un procent superior inflaţiei, creşterea salariului minim de la 800 la 850 de lei până la 1 iulie şi la 900 de lei, o măsură care va influenţa în mod pozitiv veniturile a peste 900.000 de angajaţi. Venitul minim garantat va creşte cu 5%, vor fi plătite subvenţiile în agricultură. De asemenea, pentru categorii speciale, unde doream şi dorim să dăm un anumit mesaj politic — este vorba de medicii rezidenţi, de profesorii debutanţi—, avem prevăzute sume substanţiale. Prin bugetul din 2014 vom continua să achităm drepturile câştigate în instanţă de către bugetari, în special de către profesori, în urma tăierilor ilegale aplicate de Guvernul Boc”, a detaliat premierul.
    Şeful Guvernului a prezentat şi câteva dintre măsurile implementate pe parcursul anului 2013.
    “În 2013, prin votul dumneavoastră, al Parlamentului, şi prin măsurile prevăzute în buget s-a îndreptat o parte din ceea ce a fost considerat o politică de sărăcire, o politică de austeritate îndreptată împotriva populaţiei, în 2013 fiind reîntregite atât salariile tuturor bugetarilor, medici, profesori, cât şi pensiile, încheindu-se în luna septembrie plata ratelor pentru pensiile oprite în mod ilegal, aşa cum a decis CCR, de către Guvernul Boc”, a spus premierul.
    Ponta a menţionat, totodată, plata în 2013 a hotărârilor judecătoreşti pentru “toate procesele pentru care Guvernul României a fost obligat să plătească angajaţilor săi sumele tăiate în mod ilegal”.
    “De asemenea, prin votul dumneavoastră, al Parlamentului, s-a făcut dreptate militarilor care au pierdut în mod nedrept o parte importantă din pensia lor, diplomaţilor. Tot prin votul dumneavoastră s-a asigurat cofinanţarea pentru toate programele operaţionale sectoriale şi pentru subvenţiile şi programele din agricultură. S-a redus TVA la pâine, au fost plătite arieratele bugetelor locale. În Sănătate, 2,5 miliarde de lei datorii au fost plătite în cadrul anului 2013 şi s-au plătit în avans subvenţiile atât de necesare continuării dezvoltării agriculturii”, a mai arătat premierul.

  • Numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 6.500 în T3 2013 comparativ cu T3 2012

    Numărul locurilor de muncă vacante înregistrate în trimestrul al treilea la nivel naţional a fost de 33.000, în creştere cu 6.500 în comparaţie cu perioada similară din 2012, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
    În trimestrul III 2013, rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,78%, în creştere cu 0,08 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent, iar comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2012, s-a consemnat o majorare cu 0,15%.
    În ceea ce priveşte rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale, în perioada iulie-septembrie a.c., cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,80%), respectiv în administraţie publică (2,13%).
    La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile din industria extractivă (0,05%) şi respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,09%).
    Şi în privinţa locurilor de muncă vacante, în cele două activităţi economice, angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată şi anume 0,03 mii locuri vacante în industria extractivă, respectiv 0,06 mii locuri vacante în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat. Ca şi în trimestrul precedent, în industria prelucrătoare s-a concentrat mai puţin de o treime (10.500 locuri vacante) din numărul total al locurilor de muncă vacante, iar rata a luat valoarea de 1,02%. Sectorul bugetar a însumat puţin peste o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 5.200 locuri vacante se regăsesc în administraţie publică, 3.400 locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2.600 locuri vacante în învăţământ.
    Potrivit INS, prin comparaţie cu trimestrul precedent, în T3 din acest an, cele mai semnificative creşteri, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-au regăsit în învăţământ (+0,59 puncte procentuale, respectiv +2.100 locuri vacante), urmate de administraţia publică (+0,52 puncte procentuale, respectiv +1.300 locuri vacante), iar la polul opus, cu cea mai relevantă scădere s-au regăsit activităţile de spectacole, culturale şi recreative (-2,24 puncte procentuale, respectiv—1.100 locuri vacante).
    Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai accentuate creşteri în alte activităţi de servicii (+2,43 puncte procentuale), respectiv în cele de administraţie publică (+0,90 puncte procentuale), iar la polul opus, cu cele mai importante diminuări s-au regăsit activităţile de sănătate şi asistenţă socială (-0,29 puncte procentuale), urmate de cele din hoteluri şi restaurante, respectiv tranzacţii imobiliare (-0,11 puncte procentuale fiecare).
    În privinţa numărului de locuri vacante, cele mai accentuate creşteri au înregistrat activităţile din industria prelucrătoare (+2.600 locuri vacante), urmate de cele din administraţia publică (+2.200 locuri vacante), iar sănătatea şi asistenţa socială (-800 locuri vacante) a cunoscut cea mai semnificativă diminuare a indicatorului analizat.
    În trimestrul III 2013, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei, cât şi a locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate — grupa majoră 2 (1,10%, respectiv 10.100 locuri vacante), cele de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente — grupa majoră 8 (0,99%, respectiv 5.300 locuri vacante), respectiv pentru cele de muncitori necalificaţi — grupa majoră 9 (0,89%, respectiv 5.000 locuri vacante).
    Cele mai scăzute valori ale indicatorilor analizaţi s-au situat ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit — grupa majoră 6 (0,44%, respectiv 90 locuri vacante).
    Comparativ cu trimestrul precedent, în al treilea trimestru al anului, cele mai semnificative creşteri atât în ceea ce priveşte rata, cât şi a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate — grupa majoră 2 (+0,25 puncte procentuale, respectiv +2.200 locuri vacante), urmate de ocupaţiile de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente) — grupa majoră 8 (+0,15 puncte procentuale, respectiv +800 locuri vacante) şi funcţionari administrativi — grupa majoră 4 (+0,15 puncte procentuale, respectiv +400 locuri vacante). Singurele scăderi au fost cele pentru ocupaţiile de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic — grupa majoră 3 (-0,28 puncte procentuale, respectiv—1.100 locuri vacante), respectiv muncitori necalificaţi (-0,06 puncte procentuale, respectiv—300 locuri vacante) — grupa majoră 9.
    Totodată, cea mai importantă creştere atât în ceea ce priveşte rata, cât şi locurile de muncă vacante s-a regăsit în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate — grupa majoră 2 (+0,26 puncte procentuale, respectiv +2.600 locuri vacante), iar singura diminuare a celor doi indicatori s-a aflat în rândul ocupaţiilor de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic — grupa majoră 3 (-0,03 puncte procentuale, respectiv—100 locuri vacante).
    Datele trimestriale privind rata locurilor de muncă vacante sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă trimestrială, având ca perioadă de referinţă luna de mijloc a trimestrului. Eşantionul analizat cuprinde 21.000 de unităţi economico-sociale, iar cele din sectorul bugetar sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, cu excepţia unităţilor administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (circa 770 de unităţi).
    Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu patru salariaţi şi peste, care reprezintă 90,39% din numărul total al salariaţilor din acest sector.

  • Rata şomajului a fost estimată la 7,3% în luna octombrie 2013

    Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost estimată la 7,3%, în luna octombrie 2013, aflându-se la acelaşi nivel cu luna anterioară şi în creştere cu 0,5 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat în luna octombrie 2012, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.
    Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna octombrie din anul curent este de 736.000 persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă (733.000 persoane) cât şi faţă de aceeaşi lună din anul precedent (682.000 persoane).
    Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 1,4 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,9% în cazul persoanelor de sex masculin şi 6,5% în cazul celor de sex feminin).
    Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,9% pentru luna octombrie 2013 (6,5% în cazul bărbaţilor şi 5,2% în cel al femeilor).
    Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 74,2% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna octombrie 2013.
    INS precizează că sursa datelor o constituie Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) care se realizează trimestrial, în conformitate cu Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr, 577/1998 cu privire la organizarea unei anchete statistice selective asupra forţei de muncă în Comunitatea Europeană.
    Şomerii, conform definiţiei internaţionale (BIM), sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan următoarele trei condiţii: nu au un loc de muncă; sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni; s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni.
    Rata şomajului reprezintă ponderea şomerilor în populaţia activă. Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.

  • Românii, cei mai mulţumiţi din regiune de viaţa de familie şi nemulţumiţi de sănătate şi învăţământ

    Românii, cei mai mulţumiţi din regiune de viaţa de familie şi nemulţumiţi de sănătate şi învăţământRomânii sunt cei mai mulţumiţi din regiune de viaţa de familie, urmaţi de turci şi de croaţi, dar sunt printre cei mai nemulţumiţi când vine vorba de sistemul public de sănătate şi de învăţământ, se arată într-un studiu realizat de Daedalus Millward Brown în şapte ţări din sud-estul Europei.
    Peste 83% dintre români s-au declarat mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de viaţa de familie, fiind urmaţi de turci (80,5%) şi de croaţi (76,4%). În acest clasament, cehii (67,7%) şi slovacii (67,2%) au cele mai mici scoruri. “Scorurile slabe ale cehilor şi slovacilor sunt în linie cu unele dintre cele mai ridicate rate ale divorţurilor din Europa – 66% în Cehia şi 47% în Slovacia. Prin contrast, România are una din cele mai scăzute rate a divorţurilor din Europa, de numai 22%”, a declarat, într-un comunicat, Daniel Enescu, managing partner al Daedalus Millward Brown.
    Şi în ceea ce priveşte sistemul privat de sănătate, 65,2% dintre români s-au declarat mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de acesta, România ocupând astfel primul loc în regiune. Românii sunt urmaţi la mare distanţă de turci (52,5%) şi de sârbi (45,9%). “Reţelele private de sănătate din România se dezvoltă pe un teren extrem de fertil cât timp sistemul public de sănătate generează insatisfacţie pentru 4 din 5 români”, a mai spus Daniel Enescu.
    Astfel, România se situează pe penultimul loc în regiune după nivelul de mulţumire faţă de sistemul public de sănătate, doar 16,8% declarându-se mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de acesta. Topul satisfacţiei faţă de sistemul public de sănătate este condus detaşat de Turcia (48,4%) şi continuat de Cehia (29,7%) şi Croaţia (21,7%).
    Un fenomen similar cu cel din sănătate se întâlneşte şi în cazul sistemului de învăţământ, 72% dintre români fiind nemulţumiţi de sistemul public de învăţământ. România este devansată la gradul de nemulţumire doar de Serbia. Referitor la învăţământul privat, 45% dintre români s-au arătat mulţumiţi de această formă de învăţământ, ocupând locul al doilea în regiune, după Bulgaria. “Nemulţumirea românilor faţă de sistemul de învăţământ public nu face decât să confirme starea de degradare a acestuia. Fie şi numai când ne comparăm cu vecinii noştri, ne dăm seama că am rămas în urmă la unul din capitolele cele mai importante pentru competitivitatea ţării şi implicit pentru calitatea viitoare a vieţii”, a adăugat reprezentantul Daedalus.
    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 2.306 de respondenţi din mediul urban, cu vârsta între 18 şi 65 ani, din România, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Turcia, Cehia şi Slovacia.

  • Excedent bugetar în octombrie

    Bugetul general consolidat a înregistrat excedent în luna octombrie, iar deficitul la zece luni a coborât de la 8,1 miliarde lei la 7,6 miliarde lei, respectiv 1,21% din PIB, adică la mai puţin de jumătate din ţinta de deficit de 2,5% din PIB negociată pentru acest an cu Fondul Monetar Internaţional
    “În trimestrul al patrulea este un deficit mai mare prognozat, deci şi cheltuieli mai mari. Dacă veniturile rămân pe program, deficitul de la final de an ar putea fi uşor mai mic decât cel stabilit la rectificare, dar vestea bună este că ne vom încadra sigur în ţinta de deficit negociată pe cash. Este o rezervă binevenită şi pentru deficitul pe ESA, care va fi definitivat anul viitor, după retratarea companiilor de stat”, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.
    La începutul lunii noiembrie, autorităţile române au negociat cu FMI o nouă ţintă de deficit pentru acest an, în creştere de la 2,3% la 2,5% din PIB, diferenţă care să se refledcte exclusiv în cheltuieli suplimentare pentru co-finanţarea proiectelor realizate din fonduri europene.
    “În luna noiembrie veniturile merg bine, dar s-au realizat şi ceva cheltuieli mai mari. În primul rând s-a realizat capitalizarea CFR Călători, de unde banii nu ştim exact când se întorc la buget”, a mai spus Voinea.
    Execuţia bugetară aferentă lunii octombrie a înregistrat un excedent de 577,8 milioane de lei, care se datorează în principal încasarilor din impozitul pe profit aferente trimestrului al treilea, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.
    Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 166,7 miliarde lei (26,7% din PIB) în primele 10 luni şi au fost cu 4,6% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
    Încasările din impozitul pe profit au urcat cu 1,5% faţă de perioada similară din 2012, iar cele din impozitul pe venit cu 7,8% datorită creşterii veniturilor salariale, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar, a creşterii punctului de pensie şi a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013 şi respectiv 1 iulie 2013.
    Veniturile din TVA au crescut cu 4,2%, în timp ce veniturile din accize au fost mai mari cu 3,4%, influenţate de majorarea accizei la motorină, bere şi ţigarete, precum şi de cursul de schimb luat în calcul la plata taxelor.
    Creşteri semnificative au fost înregistrate la veniturile din dividende (+199,6 milioane de lei), taxa pe utilizarea bunurilor (+1,82 miliarde de lei lei, în principal datorită încasării taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio), precum şi din sumele din vânzarea certificatelor de emisie (+ 293,7 milioane de lei).
    Încasările din contribuţiile de asigurări sociale au fost mai mari cu 5,2%, susţinute de creşterea veniturilor salariale.
    La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile din impozite şi taxe pe proprietate (+6,2 %) şi la venituri nefiscale (+4,6%).
    Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au continuat evoluţia ascendentă şi au fost cu 18,9% mai mari faţă de cele din luna precedentă.
    Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 174,3 miliarde lei (27,9% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 4,6% faţă de primele zece luni din anul precedent, dar ca pondere în PIB au scăzut cu 0,5 puncte procentuale.
    Cheltuielile de personal au crescut cu 14,5%, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar şi a plăţii obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti.
    Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut, de asemenea, cu 11,9%, ca urmare a masurilor legislative şi a resurselor alocate în scopul plăţii arieratelor de catre administratiile locale, precum şi pentru plata arieratelor la spitale.
    Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 22,6 miliarde lei, respectiv 3,6% din PIB.

  • Zeci de aeronave vor survola cerul la parada de 1 Decembrie

    Zeci de aeronave vor survola cerul la parada de 1 Decembrie

    Aproximativ 30 de aeronave vor survola cerul duminică, 1 decembrie, la parada dedicată Zilei Naţionale a României, informează Ministerul Apărării Naţionale, într-un comunicat.
    Militarii vor efectua, joi, o repetiţie generală pe stadionul Ghencea, acolo unde va avea loc defilarea, aşa cum este programată să se desfăşoară în data de 1 Decembrie.
    De asemenea, vineri, la Arcul de Triumf va avea loc ultima repetiţie generală dinaintea paradei propriu-zise.
    Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a anunţat deja că românii se vor bucura, în acest an, de Ziua Naţională, de cea mai fastuoasă paradă militară din ultimii 20 de ani.
    “În acest an se împlinesc 95 de ani de la Marea Unire de la 1918 şi cred că un eveniment de o asemenea importanţă trebuie sărbătorit cum se cuvine. De aceea, în colaborare cu celelalte structuri ale statului — MAI, SRI, SPP şi toate celelalte instituţii care cooperează în vederea realizării acestui eveniment — vom realiza cea mai mare paradă militară de după ’90”, declara recent, pentru AGERPRES, ministrul Apărării, Mircea Duşa.
    Ministrul Duşa a adresat invitaţia de a participa la parada militară de la Bucureşti şi unor subunităţi ale armatelor statelor membre NATO sau din Uniunea Europeană.
    “Ca o noutate, la parada militară din acest an vor fi invitate şi subunităţi din armatele statelor prietene din NATO, din Uniunea Europeană. Din câte ştiu, deja am confirmat participarea subunităţi din armata Statelor Unite, armata Poloniei, Turciei şi Franţei. Şi ei vor defila (n.r — alături de militarii români). De asemenea, vom avea şi tehnică militară de la Forţele Terestre şi Forţele Aeriene. Sper ca şi timpul să fie unul frumos şi invit de pe acum românii să participe la parada militară pe care o vom organiza de 1 Decembrie — Ziua Naţională a României”, a mai precizat Duşa, pentru AGERPRES.
    Pentru realizarea paradei militare din acest an, Guvernul a alocat peste 4,5 milioane de lei.
    Anul trecut, parada militară a fost una restrânsă, din cauza posibilităţilor financiare reduse, cheltuindu-se pentru acest eveniment aproximativ 850.000 de lei.
    De asemenea, de la evenimentul organizat în 2012, tot din cauza lipsei banilor, a lipsit din defilare tehnica grea, cum ar fi maşina de luptă a infanteriei — 84 M „Jderul”, transportorul amfibiu B 33 „Zimbrul”, tancul TR 85 M1 „Bizonul”, sistemul de artilerie LAROM sau „Ghepardul”.
    În fiecare an, la parada de 1 Decembrie, cei prezenţi pot asista la un show aviatic cu avioane de luptă — MIG 21 Lancer, dar şi de elicoptere precum IAR 330 Puma.
    De asemenea, din programul paradei nu lipsesc defilările tuturor categoriilor de forţe din MApN, precum şi cele care aparţin MAI, SRI şi SPP.

  • 7 eurocenţi, o problemă mai importantă decât pare

    7 eurocenţi, o problemă mai importantă decât pare

    Dincolo de zgura unei retorici prea puţin elegante, discursul preşedintelui conţine afirmaţii serioase care nu pot fi respinse cu argumentele purtătorului de cuvânt.
    În ciuda tuturor aparenţelor, Guvernul şi Preşedintele au posibilitatea de a ignora istoria de adversitate şi de a discuta pe tema bugetului. Desigur e important să se găsească o formulă onorabilă pentru ambele părţi, căci altfel orice tentativă e eşuată din start.
    Guvernul are de ales: fie ignoră complet obiecţiile preşedintelui, fie caută o formulă prin care să discute subiectul accizei la combustibil. Dacă alege varianta de forţă, riscă să întârzie mult adoptarea noului buget şi să achite costuri politice neprevăzute. Preşedintele nu mai are nimic de pierdut, de aceea ameninţările sale trebuie luate în serios. Dar chiar admiţând că guvernul va învinge în cele din urmă, după o reluare a votului în Parlament şi, eventual după o contestaţie la Curtea Constituţională (am văzut în cazul legii electorale că preşedintele nu are nevoie decât de un pretext cât de mic), victoria sa va fi inevitabil umbrită. Acciza la petrol nu e deloc populară. Preşedintele i-a exagerat importanţa, dar este cert că o nouă taxă nu poate bucura pe nimeni. Acciza de 7 eurocenţi se profilează de pe acum ca o baricadă a opoziţiei, care va fi tot mai mult consolidată cu elemente de împrumut. Preşedintele a spus că banii colectaţi ar ajunge la „baronii” locali. Este evident o afirmaţie „de efect”, fără nicio noimă, dar ea poate pune oamenii pe gânduri şi poate crea o legătură cu legea descentralizării. De la cei 7 eurocenţi se va ajunge într-o clipită la critica „fumăritului” şi a „feudalizării” ţării.
    Să remarcăm însă că, dincolo de efectele de scenă, discursul preşedintelui conţine afirmaţii serioase care nu pot fi respinse cu argumentele purtătorului de cuvânt.
    Preşedintele nu a fost deloc elegant, dar dincolo de stratul acesta el a făcut trimitere la o analiză economică acceptată îndeobşte în zona liberală. De exemplu el a arătat că optimismul privitor la creşterea economică din acest an este exagerat, căci dacă se scade agricultura supusă fluctuaţiilor vremii, anul 2013 ar putea sta mai rău decât anul trecut, ceea nu recomandă creşterea cheltuielilor sociale.
    Totuşi, din punct de vedere liberal (sau mai exact al afacerilor) nici poziţia preşedintelui nu este cu adevărat satisfăcătoare, căci el a aprobat toate măsurile sociale anunţate de guvern: mărirea salariului minim în etape, creşterea salariilor pentru anumite categorii de profesori şi a subsidiilor pentru medici sau plata salariilor restante ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti. Din perspectiva liberală toate acestea riscă să pună în pericol bruma de creştere economică, înrăutăţind condiţiile generale pentru anul viitor, cu atât mai mult cu cât măsurile sociale afectează direct veniturile companiilor. Or, problema ar consta nu doar în acciza la benzină, ci în direcţia generală a politicii economice de natură să descurejeze investiţiile directe, în dauna fondurilor speculative. Preşedintele a afirmat că acciza ar duce la creşterea inflaţiei, ceea ce nu ar fi neapărat adevărat, dar din motive care nu ar trebui să bucure pe nimeni, căci ele reflectă de fapt (scăderea cererii) o stare de criză.
    Preşedintele nu se pliază aşadar pe o argumentaţie consecvent liberală, dar nici nu agrează integral bugetul guvernului USL. Traian Băsescu s-a plasat la mijloc, ceea ce îl face nerelevant pentru dezbaterea pur economică, punând în lumină mai curând componenta strict politică a intervenţiei sale. Dar, aşa cum am arătat, el a ales un aspect care poate fi transformat în baricadă populară şi cu care s-ar putea construi o rezistenţă pe termen lung în lumina alegerilor care vin. E mai puţin important acum dacă preşedintele este sau nu consecvent cu poziţiile sale anterioare, căci „opinia publică” are memorie scurtă. Liderul PNL, Crin Antonescu, dacă doreşte să câştige electoratul lui Traian Băsescu, aşa cum a declarat, nu poate ignora aceste poziţionări ale preşedintelui care vor fi însuşite şi amplificate în cele din urmă de întreaga opoziţie.
    Prin urmare dacă alege varianta de forţă, USL riscă o mulţime de lucruri, dar alegând calea dialogului ar avea numai de câştigat. Este una din acele situaţii în care conduita raţională în contextul concurenţei politice ar aduce de fapt un profit societăţii întregi.

  • Bugetul pe 2014 va asigura plata fără sincope a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale

    Bugetul de stat şi cel asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor au fost construite astfel încât să asigure plata fără sincope a pensiilor, a altor drepturi de asigurări sociale şi a indemnizaţiilor de şomaj, pentru susţinerea respectivelor sectoare alocându-se 8,2% din PIB, a declarat, vineri, pentru Agerpres, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu. „Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetul pentru şomaj au fost construite pe indicatorii macroeconomici şi sociali pentru 2014 şi pe o prognoză, sperăm noi realistă, în privinţa numărului de persoane care vor beneficia de pensie, de ajutoare sociale, de indemnizaţii pentru şomaj, în aşa fel încât să putem asigura respectivele plăţi fără nicio sincopă”, a afirmat ministrul Muncii.
    Mariana Câmpeanu a subliniat că, în situaţia apariţiei „unor fenomene deosebite”, există posibilitatea rectificărilor bugetare, însă actuala construcţie se bazează pe date realiste. De altfel, în 2014, pentru susţinerea sistemului public de pensii şi a sistemului asigurărilor de şomaj se va aloca 8,2% din PIB.
    Referindu-se la reducerea cotelor de contribuţii sociale, ministrul Muncii a precizat că aceasta se va produce „după execuţia bugetară de la mijlocul anului viitor, când vor fi disponibile toate datele, inclusiv influenţele reducerii TVA în sistemul de panificaţie, pentru a nu fi afectată stabilitatea sistemelor de asigurări sociale”.
    La construcţia bugetară în domeniul asigurărilor sociale de stat şi al asigurărilor de şomaj s-a avut în vedere majorarea cu 3,75% a valorii punctului de pensie, precum şi scăderea ratei medii a şomajului la 4,8%. Pentru finalul anului 2014 s-a estimat că numărul de şomeri va fi de 435.000 faţă 438.000 în decembrie 2013. La stabilirea necesarului de fonduri pentru plata pensiilor s-a apreciat că vor fi 4.685.000 pensionari plătiţi prin Casa Naţională de Pensii Publice (pensie medie lunară de 812 lei) şi 154.600 pensionari plătiţi prin Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii (pensie medie lunară de 2.588 lei).
    Vineri, deputaţii şi senatorii din comisiile de muncă au avizat favorabil proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, cu 18 voturi pentru şi 4 împotrivă. Toate cele 15 amendamente ale opoziţiei, care vizau suplimentări de fonduri, au fost respinse.
    Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2014 este de 47,2 miliarde lei, cu 3,94% mai mare faţă de cel din 2013, prevede proiectul înaintat Parlamentului.
    Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, care a prezentat fundamentarea celor două bugete, a subliniat că la construcţia acestora s-au avut în vedere prognoze referitoare la evoluţiile macroeconomice ale anului viitor, precum şi respectarea angajamentelor Guvernului.