Declaraţia preşedintelui SUA, Barack Obama, privind necesitatea de a „lua o pauză” în relaţiile cu Rusia şi care s-a făcut auzită în timpul vizitei desfăşurate la Washington de către miniştrii de externe şi al apărării Rusiei, a constituit o surpriză neplăcută pentru Moscova. Surse ale cotidianului rus Kommersant apropiate Departamentului de Stat al SUA nu ascund că „pauza” va fi ridicată doar în condiţiile în care Moscova va face concesii pe marginea unor probleme atât de acute precum reducerea arsenalelor nucleare şi sistemul antirachetă.
În ajunul vizitei desfăşurate la Washington de către miniştrii ruşi de externe şi al apărării, Serghei Lavrov şi Serghei Şoigu, surse diplomatice ale Kommersant nu excludeau gesturi demonstrative din partea americanilor, în condiţiile în care înainte de aceasta preşedintele american a anunţat că-şi anulează vizita la Moscova. Un prim gest de acest gen l-a constituit renunţarea la sesiunea foto şi la conferinţa de presă, tradiţionale pentru formatul de reuniuni 2+2, asupra acestui lucru insistând, potrivit Kommersant, partea americană. De asemenea, la finalul negocierilor secretarul de stat al SUA, John Kerry, şi şeful Pentagonului, Chuck Hagel, au preferat nici să nu le comenteze.
În schimb, din discursurile miniştrilor ruşi rezulta că în relaţiile dintre cele două ţări nu există nicio criză. Serghei Lavrov a dat asigurări că Rusia şi SUA împărtăşesc opinii comune pe marginea unei serii întregi de probleme precum Afganistan (este în interesul ambelor părţi menţinerea stabilităţii în această ţară după retragerea trupelor coaliţiei internaţionale, în 2014), Siria (organizarea unei conferinţe Geneva-2), programul nuclear iranian (desfăşurarea cât mai grabnică a reuniunii G-6), lupta cu proliferarea armelor de distrugere în masă, cucerirea cosmosului şi altele.
Mai mult decât atât, după cum a recunoscut Serghei Lavrov, John Kerry a fost de acord cu ideea că soarta fostului analist al CIA, Edward Snowden, care a primit azil politic în Rusia, „nu trebuie să umbrească celelalte subiecte de negocieri şi să submineze interesele comune, care coincid în mare parte”. La rândul său, Şoigu a declarat că nu a simţit „din cauza cazului Snowden vreo schimbare în modul de abordare a cooperării militare” bilaterale.
Potrivit Kommersant, principalul gest demonstrativ al americanilor a urmat în momentul în care delegaţia rusă se îndrepta spre baza aviatică Andrews pentru a pleca spre Moscova. În cadrul unei conferinţe de presă special convocate, Obama a anunţat că este necesar să se ia o pauză în relaţiile cu Moscova. Liderul american s-a plâns că revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin a dus la înteţirea în Rusia a retoricii antiamericane şi la renaşterea stereotipurilor războiului rece, pentru ca apoi să-şi exprime regretul că în fotografiile de la întrevederile cu preşedintele american omologul său rus arată adesea ca „un elev din ultima bancă ce se plictiseşte”.
„Obama a trecut la aspecte personale, ceea ce este total inadmisibil”, a declarat pentru Kommersant o sursă diplomatică rusă. „El a declarat că trebuie monitorizată situaţia din Federaţia Rusă. Ce să monitorizezi? Mai bine ar veni şi ar discuta cu noi”, a subliniat sursa de informaţie a cotidianului rus.
Totodată, aceeaşi sursă a dat de înţeles că între Serghei Lavrov şi John Kerry s-au stabilit nişte relaţii de încredere, astfel că sinceritatea declaraţiilor făcute de şeful Departamentului de Stat al SUA privind dezvoltarea cooperării nu trebuie pusă la îndoială. Potrivit interlocutorului Kommersant, aflând despre viitoarea conferinţă a lui Obama, Kerry s-ar fi dus la Casa Albă, „însă nu a fost primit de preşedinte”. Explicaţia ar fi că „Obama este montat special” pe marginea relaţiilor cu Rusia.
Cu toate acestea, o sursă a Kommersant din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei a dat asigurări că, în pofida retoricii Casei Albe, Moscova nu intenţionează să întreprindă paşi de răspuns, care să se răsfrângă asupra cooperării reale dintre cele două ţări. De asemenea, reprezentanţi ai Ministerului Apărării al Rusiei au declarat că văd necesar în a desfăşura negocieri pe linia lor „fără a ţine cont de divergenţele existente în alte domenii”. „Nu poţi să stopezi dintr-odată toate acordurile existente, cu atât mai mult pe marginea unor probleme atât de importante precum sistemul european antirachetă şi cel privind dezarmarea. Dacă ne vom întrerupe dialogul, consecinţele vor fi triste: ne vom întoarce cu mulţi ani înapoi”, a declarat sursa din cadrul Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse.
Totuşi, un progres nu va fi uşor de înregistrat. „Declaraţia preşedintelui american nu înseamnă că nu vom continua să cooperăm cu Moscova în acele domenii unde există înţelegere sau măcar puncte comune: este vorba în primul rând de Afganistan, de lupta cu terorismul şi traficul de droguri, precum şi de Coreea de Nord şi Iran. Vom continua dialogul şi pe marginea Siriei”, a dat asigurări o sursă apropiată Departamentului de Stat al SUA, care a recunoscut totodată că „este puţin probabil ca în viitorul apropiat Casa Albă să depună noi eforturi pentru a convinge Kremlinul la un compromis pe marginea unor asemenea probleme-cheie precum reducerea arsenalelor nucleare şi sistemul antirachetă”.
„Tot ce am putut propune în aceste domenii a fost expus în mesajul adresat în aprilie de Obama lui Putin. Însă Moscovei nu i-a convenit nicio iniţiativă. Acum, mingea se află în terenul Rusiei: dacă ea nu doreşte ca «pauza» din relaţii să se prelungească, atunci trebuie să arate că este deschisă unei cooperări productive. Summituri de dragul summiturilor şi relaţii de dragul relaţiilor nu sunt drumul nostru”, a subliniat pentru Kommersant sursa apropiată Departamentului de Stat american.
