Category: Mapamond

  • Acordurile bilaterale pentru construcţia South Stream încalcă legislaţia Uniunii Europene

    Acordurile bilaterale pentru construcţia gazoductului South Stream, încheiate între Rusia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria, încalcă legislaţia UE şi trebuie renegociate de la zero, potrivit Comisiei Europene, relatează EuroActiv.com.
    “Comisia a analizat acordurile interguvernamentale şi a ajuns la concluzia că niciunul dintre aceste acorduri nu respectă legislaţia Uniunii Europene”, a declarat miercuri, în Parlamentul European, Klaus Borchert, director pentru pieţele energiei la Comisia Europeană.
    Borchert a arătat că trebuie să se spună acestor state că au obligaţia, fie în cadrul tratatelor UE, fie al tratatului Comunităţii pentru Energie, să ceară renegocierea cu Rusia, astfel încât acordurile interguvernamentale să fie conforme cu legislaţia Uniunii Europene.

    Veste proastă într-o perioadă proastă

    Anunţul făcut de Borchert are loc într-o perioadă de sensibilitate crescută în relaţiile UE-Rusia. Săptămâna trecută, liderii europeni au fost luaţi prin surprindere de decizia preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici de a respinge semnarea unui parteneriat care ar fi întărit relaţiile dintre fosta republică sovietică şi UE.
    În schimb, Ianukovici a semnalat că Ucraina se va apropia de Rusia, provocând proteste ample pro-europene.
    La evenimentul din Parlamentul European la care a vorbit Borchert au participat oficiali de rang înalt, între care adjunctul ministrului rus pentru Energie Anatoli Iankovski, directorul general al Gazprom pentru exporturi Alexander Medvedev, şi ministrul sârb al Energiei, Zorana Mihajlovic.
    Borchert a explicat că dacă aceste negocieri nu vor fi încheiate cu succes, atunci aceste ţări vor fi nevoite să denunţe acordurile cu Rusia.
    El a explicat că Gunther Oettinger, comisarul UE pentru Energie, tocmai a trimis o scrisoare ministrului rus al Energiei, Alexander Novak, în care i-a explicat situaţia, cerându-i să analizeze “pozitiv” posibilitatea renegocierii acordurilor cu ţările respective.
    Þările semnatare a acordurilor pentru South Stream sunt Bulgaria, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria, state membre UE, precum şi Serbia, membră a Comunităţii Energiei, un acord internaţional susţinut de UE care include ţări foste comuniste din Europa de Est.
    “Ce pot spune este că acordurile interguvernamentale nu vor forma baza construcţiei sau operării South Stream. Pentru că dacă statele membre sau statele implicate nu renegociază, atunci Comisia are mijloace prin care să le oblige să o facă. Iar South Stream nu poate opera conform acestor acorduri”, a insistat Borchert.

    Care sunt problemele

    Oficialul Comisiei a menţionat cel puţin trei probleme majore din acordurile interguvernamentale. Prima problemă este legislaţia UE care prevede separarea activităţilor de producţie de cele de transport al energiei, astfel încât Gazprom, producător şi furnizor de gaze, nu poate să deţină simultan capacitate de producţie şi reţeaua de distribuţie. În al doilea rând, trebuie asigurat un acces nediscriminatoriu al unor terţi la conductă, astfel încât Gazprom să nu aibă dreptul exclusiv al livrărilor. În al treilea rând trebuie modificată structura tarifelor, a arătat oficialul european.
    “Este posibil ca proiectul de construcţie a South Stream şi de operare a acestuia să respecte aceste reguli. Nu ştiu, nu ştiu încă”, a repetat Borchert.
    El a avertizat că chiar dacă negocierile vor avea succes, adaptarea South Stream la cerinţele UE va dura.
    “Nu luni, poate doi ani, înainte să ajungem acolo”, a spus Borchert.
    Oficialul CE a arătat însă că nu sunt excluse excepţiile de la obligaţiile de separare a producţiei de energie de distribuţie. O astfel de oportunitate va apărea doar atunci când capacităţile de gaze vor începe să fie alocate diferitelor segmente ale conductei, a explicat el, adăugând că un astfel de moment poate apărea doar într-un viitor îndepărtat.
    “Nu va fi o sarcină uşoară. Este nevoie de multă înţelegere reciprocă, poate de unele idei noi, care nu sunt încă discutate. Dar trebuie să spun cu toată deschiderea şi francheţea că South Stream nu va opera pe teritoriul UE dacă nu respectă legislaţia în domeniul energiei”, a subliniat Borchert.
    Întrebat de EurActiv când a anunţat Comisia statele implicate, Borchert a explicat că au avut loc mai multe etape.
    Astfel, executivul UE le-a cerut să trimită la Bruxelles acordurile interguvernamentale, care au fost analizate de serviciile subordonate comisarului Oettinger. Pe 18 octombrie a avut loc o reuniune la care a fost invitat şi un reprezentant al Gazprom, iar ţările semnatare cunosc de atunci situaţia.
    “Sunt pe deplin informaţi despre ceea ce am spus astăzi”, a dat asigurări Borchert.

    Vor fi probleme

    Anunţul Comisiei va pune într-o situaţie dificilă cel puţin două state care ar urma să fie tranzitate de South Stream. Astfel, Bulgaria, care s-a alăturat South Stream în aprilie 2012, a organizat o ceremonie pentru South Stream pe 4 noiembrie, în satul Rasovo din apropierea graniţei cu Serbia. Serbia a făcut acelaşi lucru pe 24 noiembrie, în satul Sajkaz, din Vojvodina. Ambele ţări ar fi ştiut, potrivit unor informaţii, că promovează un proiect ale cărui acorduri nu respectă legislaţia UE.
    Întrebat despre programul renegocierii acordurilor, oficialul Comisiei a spus că primul pas este ca ţările UE implicate să ceară redeschiderea acordurilor cu Rusia.
    Borchert a arătat că Executivul UE speră ca autorităţile de la Moscova să privească la acest lucru pozitiv.
    Rusia nu pare să aibă însă intenţia să facă acest lucru. Vorbind la evenimentul din Parlamentul European, directorul Gazprom pentru exporturi Alexander Medvedev a subliniat că “nimic poate împiedica construcţia South Stream”.
    Potrivit lui Borchert, Comisia nu poate accepta ca o conductă să fie construită, iar apoi să i se ceară o soluţie pentru operarea acesteia.
    Adjunctul ministrului rus pentru Energie, Anatoli Iankovski, a spus că Rusia nu acceptă ca regulile UE să fie aplicate unor proiecte transfrontaliere cum ar fi conductele, care nu se află doar pe teritoriul Uniunii Europene.
    El a adăugat că legislaţia UE nu poate prevala în relaţiile UE-Rusia, care sunt guvernate numai de legislaţia internaţională. Cu alte cuvinte, acordurile interguvernamentale încheiate de Rusia pentru South Stream prevalează altor norme legale, a arătat Iankovski.
    Gazoductul South Stream va livra gaze naturale ruseşti către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Ungaria.
    Proiectul este dezvoltat de Gazprom şi grupul italian Eni. Italia este unul dintre principalii clienţi ai gazelor ruseşti, importând anul trecut de la Gazprom 15,1 miliarde metri cubi de gaze, uşor peste consumul anual al României.
    Pentru Gazprom, proiectul South Stream are rolul de a diversifica rutele de export către Europa. În prezent, cea mai mare parte din gazul rusesc vândut în Europa trece prin Ucraina. Disputele dintre Kiev şi Moscova privind preţul gazelor şi tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrările de gaze către Europa, cel mai recent la începutul anului 2009.
    Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), Eni (20%), Wintershall Holding din Germania şi EDF din Franţa (15% fiecare).
    Gazoductul va avea o capacitate de 63 miliarde metri cubi pe an şi ar urma să intre în exploatare în 2015.

  • Opt din zece olandezi vor ca frontierele să rămână închise pentru români şi bulgari

    Opt din zece olandezi vor ca frontierele să rămână închise pentru români şi bulgari

    Opt din zece olandezi consideră că este necesar ca frontierele ţării lor să rămână închise pentru români şi bulgari anul viitor, potrivit unui sondaj Maurice de Hond pentru partidul socialist (PvdA).
    Potrivit ediţiei de marţi a ziarului Telegraaf, sondajul, efectuat pe un eşantion de 1.800 de persoane, relevă că 91% din susţinătorii VVD (la putere), 82% dintre cei ai PvdA şi toţi (100%) votanţii formaţiunii anti-migrare PVV vor ca frontierele Olandei să rămână închise. Inclusiv 53% dintre susţinătorii formaţiunii liberal-democrate proeuropene D66 doresc menţinerea restricţiilor, potrivit sondajului, scrie site-ul DutcNews.nl.
    Partidul socialist i-a cerut ministrului său pentru Afaceri Sociale şi Muncii Lodewijk Frans Asscher să adopte măsuri unilaterale pentru a se asigura menţinerea restricţiilor. Deputatul socialist Paul Ulenbelt a declarat pentru Telegraaf că Asscher doar vorbeşte şi nu face nimic. Situaţia cu care se confruntă Olanda este “incredibil de iresponsabilă”, a spus Ulenbelt, citat de ziar.
    Asscher a fost citat săptămâna trecută apreciind că îndemnurile Marii Britanii la limitarea migrării în cadrul UE sunt “potenţial interesante” şi că plănuieşte să le analizeze mai atent. Premierul britanic David Cameron a sugerat o serie de măsuri în vederea limitării migrării înăuntrul UE, în contextul anulării la 1 ianuarie a restricţiilor pe piaţa muncii impuse românilor şi bulgarilor.
    Potrivit site-ului DutchNews.nl, ministrul olandez plănuieşte să ridice problema “impactului negativ” asupra libertăţii de mişcare provocat de către est-europeni la viitorul summit al liderilor UE, pe 9 decembrie. De asemenea, el lucrează la acorduri cu Polonia, România şi Bulgaria în vederea stopării exploatării muncitorilor provenind din aceste ţări.
    Potrivit site-ului Nu.nl, creştin-democraţii (CDA) susţin, de asemenea, ideile premierului britanic David Cameron. Parlamentarul Pieter Heerma a declarat pentru site că venirea unor noi muncitori din Europa de Est va complica sarcina găsirii unui loc de muncă pentru cei aproximativ 700.000 de olandezi aflaţi în această situaţie. “Piaţa noastră a muncii are o parte naţională şi europeană”, a spus el.

  • Afganistanul, Coreea de Nord şi Somalia, cele mai corupte ţări

    Afganistanul, Coreea de Nord şi Somalia, cele mai corupte ţări

    Afganistanul, Coreea de Nord şi Somalia sunt percepute ca cele mai corupte ţări din lume, în timp ce Danemarca şi Noua Zeelandă sunt percepute drept cele mai puţin corupte ţări, potrivit Indexului anual al organizaţiei Transparency International (TI) publicat marţi. Această organizaţie, cu sediul la Berlin, apreciază că aproape 70% dintre statele lumii sunt considerate ca având o “problemă gravă” de venalitate în rândul funcţionarilor. Totodată, niciuna dintre cele 177 de ţări studiate în 2013 nu obţine un scor perfect.
    Transparency International, o organizaţie nonguvernamentală (ONG), întocmeşte anual un indice al percepţiei corupţiei în rândul partidelor politice, poliţiei, sistemului judiciar şi serviciilor publice în toate ţările, un flagel care subminează dezvoltarea şi lupta împotriva sărăciei. “Corupţia îi afectează cel mai mult pe cei săraci”, comentează pentru AFP Finn Heinrich, un cercetător din cadrul organizaţiei. “Este ceea ce rezultă din clasament, şi anume că ţările cele mai corupte sunt şi cele mai sărace, iar în acestea din urmă cei mai defavorizaţi sunt afectaţi cel mai mult. Aceste naţiuni nu vor ieşi niciodată din sărăcie dacă nu combat venalitatea”, subliniază el.
    Între ţările care au pierdut cele mai multe puncte în Indexul din 2013 se află Siria, devastată de un război civil, dar şi Libia şi Mali, ambele confruntându-se cu conflicte militare majore în ultimii ani. “Corupţia merge adesea mână în mână cu destrămarea unei ţări, cum puteţi vedea în Libia şi Siria, două ţări care au înregistrat cea mai puternică creştere a corupţiei”, adaugă Heinrich. “Dacă vă uitaţi la ţările din josul clasamentului, găsiţi şi Somalia. Sunt ţări în care Guvernul nu funcţionează în mod eficient, iar oamenii sunt nevoiţi să recurgă la tot felul de mijloace pentru a obţine servicii, a se hrăni şi a supravieţui”, subliniază el.
    În Afganistan, o ţară din care forţele armate NATO intenţionează să se retragă anul viitor după o perioadă de peste zece ani, “nu am observat progrese tangibile”, constată cercetătorul.
    În coada plutonului se află şi Coreea de Nord, “o societate totalitară complet repliată asupra sa-însăşi”, în care transfugii povestesc că foametea amplifică şi mai mult corupţia “deoarece ai nevoie să cunoşti pe cineva corupt din interiorul partidului pentru a supravieţui”.
    Între ţările în care situaţia “s-a îmbunătăţit cel mai mult”, deşi pornesc de jos, se află Myanmarul, în care junta militară aflată la putere a deschis poarta unui proces de democratizare. Această ţară, în care au crescut investiţiile, s-a angajat să respecte reguli în domeniul transparenţei. “Este singura modalitate care permite ţărilor să evite ceea ce putem numi «blestemul resurselor», adică faptul că resursele sunt disponibile pentru o elită foarte redusă”, spune Heinrich. “Este cazul Nigeriei şi altor ţări prospere mulţumită bogăţiei lor în petrol”, adaugă el.
    “Toate ţările sunt ameninţate de corupţie, la toate nivelurile Guvernului, atât atunci când vine vorba despre emiterea unui permis local, cât şi în privinţa aplicării legilor şi reglementărilor”, avertizează canadiana Huguette Labelle, preşedinta Transparency.
    ONG-ul subliniază că este imposibilă măsurarea propriu-zisă a corupţiei, având în vedere faptul că aceasta este ilegală şi ascunsă. Pentru a-şi întocmi Indicele, Transparency colectează opinii ale unor experţi în această problemă din cadrul unor organizaţii ca de exemplu Banca Mondială, Banca Africană pentru Dezvoltare şi Fundaţia germană Bertelsmann. Ea clasează ţările pe o scală de 0 la 100, statul care obţine “zero” fiind cel perceput ca cel mai corupt.
    Ultimul clasament “prezintă un tablou îngrijorător”, apreciază Transparency. “Deşi o mână de ţări obţin un rezultat bun, niciuna nu atinge perfecţiunea. Iar două treimi obţin sub 50”, subliniază organizaţia. Cei mai slabi trei elevi, Afganistanul, Coreea de Nord şi Somalia obţin opt, pe când cei mai buni doi elevi, Danemarca şi Noua Zeelandă afişează 91. În coada plutonului, cu scoruri cuprinse între zece şi 19, se află Irakul, Siria, Libia, Sudanul şi Sudanul de Sud, Ciadul, Guineea Ecuatorială, Guineea Bissau, Haiti, Turkmenistanul, Uzbekistanul şi Yemenul. În fruntea clasamentului, cu scoruri cuprinse între 80 şi 89, se află, alături de Danemarca şi Noua Zeelandă, Luxemburgul, Canada, Australia, Olanda, Elveţia, Singapore, Norvegia, Suedia şi Finlanda.

  • Aproape 6.000 de copii-soldaţi în Republica Centrafricană

    Aproape 6.000 de copii au fost înrolaţi în miliţiile care luptă în Republica Centrafricană, a declarat, la Geneva, un înalt responsabil al ONU, denunţând spirala violenţei în această ţară, relatează AFP.
    ”În prezent se vorbeşte de un număr între 5.000 şi 6.000 de copii, ceea ce reprezintă aproape dublul estimărilor noastre precedente”, care era de 3.500 de copii, a declarat Souleymane Diabate, reprezentantul UNICEF în Republica Centrafricană.
    UNICEF — Fondul pentru copii al Naţiunilor Unite — a denunţat periodic înrolarea copiilor în rândurile grupurilor armate ale acestei ţări devastate de un război civil.
    Republica Centrafricană se confruntă cu o situaţie de haos după o lovitură de stat din în martie, întreprinsă de coaliţia rebelă Seleka, provenită din rândurile minorităţii musulmane, care l-a înlăturat de la putere pe François Bozizé. Un lider al Seleka, Michel Djotodia, s-a autoproclamat preşedinte şi a acceptat să organizeze alegeri anul viitor.
    Populaţia Republicii Centrafricane este formată în proporţie de 80% din creştini şi dintr-o minoritate musulmană. Þara trăieşte acum în ritmul confruntărilor dintre cele două comunităţi religioase, între grupuri ”de autoapărare” şi foşti rebeli ai Seleka, la care se adaugă o creştere puternică a banditismului la Bangui.
    ”Situaţia cu care ne confruntăm în Republica Centrafricană este în prezent foarte, foarte gravă”, a declarat Diabate, lansând un apel la mobilizarea comunităţii internaţionale pentru rezolvarea acestei situaţii.
    În plus, Republica Centrafricană, care este una din cele mai sărace ţări din lume, deşi subsolul său dispune de importante rezerve miniere de aur, diamante şi uraniu, trece printr-o criză umanitară gravă.
    În opinia lui Diabate, aproximativ 4,6 milioane de persoane sunt afectate de criză.
    Þările africane au desfăşurat circa 2.500 de soldaţi în Republica Centrafricană. Acest contingent ar urma să ajungă la 4.500 de oameni, dar, potrivit unei surse diplomatice, el nu va fi suficient pentru a pune capăt anarhiei şi, de aceea, ar trebui desfăşurate ”căşti albastre ” ale ONU.

  • Germania şi Franţa se alătură Marii Britanii în demersurile de limitare a imigraţiei în interiorul UE

    Germania şi Franţa se alătură Marii Britanii în demersurile de limitare a imigraţiei în interiorul UE

    Germania şi Franţa s-au alăturat Marii Britanii în demersul de elaborare a unor măsuri de limitare a imigraţiei în interiorul graniţelor Uniunii Europene, alimentând astfel tensiunile provocate de aceste iniţiative înaintea summitului de la Vilnius, scrie joi publicaţia Financial Times.
    Berlinul şi Parisul împărtăşesc îngrijorarea premierului britanic David Cameron, în opinia căruia valul de imigranţi români şi bulgari aşteptat anul viitor, odată cu liberalizarea pieţei muncii, ar putea aduce mai multe voturi partidelor populiste şi de extremă-dreapta la alegerile europarlamentare de anul viitor.
    Astfel, noua coaliţie a cancelarului german Angela Merkel s-a angajat miercuri să ia măsuri de prevenire a „cererilor nejustificate de obţinere a unor ajutoare sociale”, încercând astfel să descurajeze „imigraţia generată de sărăcie” ce provoacă probleme în unele oraşe.
    În acelaşi timp, guvernul francez a cerut înăsprirea controalelor pentru lucrătorii temporari veniţi din alte ţări, anunţând miercuri măsuri de prevenire a ceea ce a numit abuzul privind normele europene care reglementează angajarea temporară a lucrătorilor din alte state. Problema imigraţiei a fost abordată în Franţa de Frontul Naţional, de extremă dreapta, pe care sondajele îl plasează pe o poziţie fruntaşă în perspectiva alegerilor europarlamentare, la fel cum este şi cazul formaţiunii UKIP din Marea Britanie.
    Problema imigraţiei se află şi în atenţia reuniunii de joi şi vineri a liderilor europeni, care se întâlnesc la Vilnius la summitul Parteneriatului Estic. Cu această ocazie, premierul britanic va explica planul său de revizuire substanţială a politicii privind imigraţia. El vrea ca liderii europeni să discute despre modificarea tratatelor europene pentru a preveni „migraţii masive” în viitor, atunci când state mai sărace se vor alătura blocului comunitar. Acest plan a fost sever criticat în estul Europei şi l-a determinat pe comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Laszlo Andor, să avertizeze Marea Britanie că riscă să devină „ţara cea rea”.
    Totuşi, deşi se gândesc şi ele la măsuri antiimigraţie, guvernele de la Paris şi Berlin nu sprijină ambiţia lui Cameron de a revizui tratatele europene în sensul restrângerii dreptului liberei circulaţii în interiorul Uniunii Europene.
    Tonul acestei dezbateri a provocat îngrijorare în estul Europei. „Nu puteţi avea dreptul de a vă stabili companiile la Bucureşti sau Sofia pentru a beneficia de costul redus al forţei de muncă fără să acceptaţi şi lucrătorii din România şi Bulgaria în ţara voastră”, a avertizat eurodeputata Monica Macovei, citată de Financial Times.
    La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat, după o discuţie cu David Cameron, că „libertatea de mişcare este un principiu fundamental prevăzut în tratatele europene şi el trebuie apărat”. Barroso a admis că fluxurile de imigranţi pot antrena „provocări”, dar a precizat că normele europene conţin deja dispoziţii care să prevină posibilitatea de a abuza de sistemele de protecţie socială.

  • Summitul Parteneriatului Estic, joi şi vineri, la Vilnius

    Summitul Parteneriatului Estic, joi şi vineri, la Vilnius

    Summitul Parteneriatului Estic, reuniune la care vor lua parte şefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană şi din vecinătatea estică a blocului comunitar, se va desfăşura joi şi vineri la Vilnius. La acest summit, Republica Moldova şi Georgia urmează să parafeze Acordul de asociere cu UE, în timp ce Ucraina ar fi trebuit să semneze acest document, dar a anunţat că suspendă acest proces.
    Republica Moldova şi Georgia au început negocierile referitoare la viitorul Acord de asociere cu Uniunea Europeană în 2010, ambele state sperând să semneze acest document în 2014.
    Ucraina, care era mai avansată în apropierea de UE, a reuşit să parafeze acest document în 2012, după aproape cinci ani de negocieri cu UE, în pofida tensiunilor legate de încarcerarea fostului premier Iulia Timoşenko. Totuşi, cu o săptămână înainte de Summitul de la Vilnius, Guvernul de la Kiev a anunţat că a suspendat pregătirea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, a cărui semnare se afla pe ordinea de zi a reuniunii.
    Decizia a fost interpretată în unele capitale europene drept o cedare a preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, la ameninţările ruse cu limitarea importurilor ucrainene în cazul în care Kievul semnează Acordul de asociere la UE.
    Semnarea acordului de către Ucraina — stat cu o populaţie de 47,7 milioane de locuitori — era considerată miza Summitului Parteneriatului Estic, de aceea Bruxellesul şi-a exprimat “decepţia” după ce Kievul a renunţat la Acordul de asociere.
    Preşedintele Traian Băsescu este de părere că, aşa cum se prefigurează în acest moment, Summit-ul de la Vilnius va fi un eşec pentru UE, dar un succes pentru România şi Republica Moldova.
    “Nu aş vrea să am o anticipare care să dea un generic definitiv, dar, aşa cum se prefigurează acum, Vilnius-ul va fi un eşec pentru UE, dar un succes pentru România şi Republica Moldova. Rog să fiu scuzat pentru această abordare, dar asta este realitatea. Ratarea semnării Acordului de asociere şi a Acordului de liber schimb de către Ucraina este un eşec european, o Europă din care facem şi noi parte. Din punct de vedere strict al României, este un succes că Republica Moldova va parafa cele două Acorduri”, a declarat recent Băsescu.
    Potrivit şefului statului român, rezultatul de la Vilnius este important pentru că se marchează, pentru prima dată în mod oficial, tendinţa Republicii Moldova de a se apropia de UE.
    Celelalte trei state din Parteneriatul Estic — Azerbaidjan, Belarus şi Armenia — au ezitat să se apropie de UE.
    “Dacă urmărim evoluţia în tot spaţiul pentru care Vilnius-ul ar trebui să fie un succes, vom vedea că deja câteva eşecuri s-au confirmat: Armenia a preferat să nu fie parte a unui Acord de asociere, Azerbaidjanul şi-a declinat orice intenţie de a fi parte a acestui tip de acord. A rămas Georgia. Nu ştiu pentru câtă vreme, pentru că situaţia politică din Georgia este destul de dificilă, e o ţară cu un conflict îngheţat de data aceasta cu Rusia. Are probleme majore şi s-a văzut — cu toată susţinerea pe care a avut-o din partea multor state, inclusiv a SUA — NATO a fost un eşec pentru Georgia”, a declarat recent pentru AGERPRES europarlamentarul liberal Norica Nicolai.
    Parteneriatul Estic este un proiect iniţiat de Polonia şi Suedia în 2008, direcţionat către şase state din estul Uniunii Europene: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Parteneriatul Estic a fost lansat de Uniunea Europeană şi cele şase state partenere pe 7 mai 2009, în cadrul unui summit la Praga. Scopul acestui proiect este de a consolida relaţiile dintre UE şi partenerii estici, prin aprofundarea cooperării politice şi a integrării economice. Parteneriatul Estic nu promite, dar nici nu exclude perspectiva unei aderări la Uniunea Europeană. Acesta încurajează şi sprijină cele şase state în realizarea reformelor politice, instituţionale şi economice, pe baza standardelor europene. De asemenea, facilitează comerţul şi creşte mobilitatea între UE şi ţările partenere.
    Parteneriatul Estic funcţionează în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, care acoperă vecinătatea estică a UE şi pe cea sudică. Totuşi, PaE întăreşte cooperarea bilaterală şi introduce mecanisme noi pentru cooperarea regională, se arată pe site-ul easternpartnership.org.
    Palierul bilateral vizează încheierea acordurilor de asociere, dezvoltarea cooperării sectoriale în diverse domenii, facilitarea regimului de vize. Dimensiunea multilaterală are la bază un mecanism menit să dinamizeze cooperarea între UE şi toate statele partenere, precum şi între cele şase state între ele. În plus, PaE fixează o reţea de organizaţii ale societăţii civile în UE şi în statele partenere.

  • Rasmussen se declară „surprins” de decizia Ucrainei de a renunţa la semnarea Acordului de asociere la UE

    Rasmussen se declară „surprins” de decizia Ucrainei de a renunţa la semnarea Acordului de asociere la UE

    Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a declarat „surprins” de recenta decizie a Ucrainei de a suspenda pregătirea Acordului de asociere la UE, exprimându-şi în acelaşi timp speranţa că această ţară va semna, „mai devreme sau mai târziu”, acest acord.
    „Recunosc că am fost surprins de decizia luată la Kiev, dar respect alegerea Ucrainei şi modalitatea prin care ea doreşte să construiască relaţii cu UE şi NATO”, a afirmat Rasmussen într-un interviu pentru televiziunea publică georgiană, după cum relata marţi Interfax.
    El a subliniat în continuare că ”UE şi NATO nu se amestecă în afacerile interne ale statelor suverane şi că respectă principiul alegerii independente de a face parte dintr-o organizaţie sau alta”, adăugând însă că semnarea Acordului cu UE este, în primul rând, în interesul Ucrainei, întrucât acesta va permite aprofundarea relaţiilor sale atât cu Uniunea Europeană, cât şi cu Alianţa Nord-Atlantică.
    Întrebat fiind în legătură cu presiunile pe care Rusia le-ar fi exercitat în ultima perioadă asupra Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, ţări care doresc apropierea de UE, şi cu faptul că decizia Kievului ar fi fost luată în urma unor astfel de presiuni, secretarul general al NATO a declarat că, dacă Moscova a dus o asemenea politică, atunci ea a încălcat acordurile semnate în privinţa respectării principiului liberei alegeri de către un stat suveran.
    ”Nu am informaţii detaliate în legătură cu dialogul dintre Kiev şi Moscova, dar aceasta nu este atât de important. Noi sperăm că şi Rusia va respecta principul că fiecare stat suveran are dreptul la o alegere liberă. Noi putem propune unor astfel de state (care doresc apropierea de UE şi NATO, n.red) aprofundarea cooperării, inclusiv în planul securităţii”, a mai declarat secretarul general al NATO în interviul pentru televiziunea publică georgiană.
    Guvernul de la Kiev a decis săptămâna trecută „suspendarea procesului de pregătire a Acordului de Asociere între Ucraina şi UE” şi „relansarea relaţiilor economice cu Rusia şi cu alte state membre din CSI”, o decizie care a luat prin surprindere Uniunea Europeană şi opoziţia de la Kiev, dar care a fost salutată de Moscova.
    Uniunea Europeană a denunţat luni poziţia Rusiei în problema semnării de către Ucraina a Acordului de Asociere la UE, dând în acelaşi timp asigurări că oferta europeană este „încă pe masă”. La rândul său, opoziţia ucraineană a acuzat guvernul că a cedat la presiunile Rusiei, care a prevenit Kievul în legătură cu consecinţele comerciale pe care le va suporta în urma semnării acordului cu UE. Manifestaţii în favoarea apropierii de UE au loc de duminică la Kiev şi în alte mari oraşe ucrainene.

  • Luxemburg şi Cipru nu respectă standardele internaţionale privind combaterea evaziunii fiscale

    Luxemburg şi Cipru nu respectă standardele internaţionale privind combaterea evaziunii fiscale

    Luxemburg, Cipru, Insulele Virgine Britanice şi Seychelles nu respectă standardele internaţionale în domeniul transparenţei în sectorul bancar, potrivit unui raport privind paradisurile fiscale efectuat de OCDE. Raportul a fost realizat de o echipă de evaluatori internaţionali, care au analizat obstacolele practice întâmpinate de ţările care vor să descopere evazioniştii cu conturi în paradisuri fiscale, relatează Financial Times. Concluziile evaluării, prezentate la o reuniune la Jakarta la care au participat reprezentanţii a peste 80 de ţări, vor spori presiunile pentru noi reforme în domeniul transparenţei în sectorul bancar.
    Deficienţele constatate sunt stânjenitoare pentru centrele financiare menţionate şi le-ar putea expune riscului de a fi incluse pe o listă neagră de către autorităţile fiscale şi băncile de dezvoltare. Cele patru ţări au o legislaţie suficient de solidă pentru a respecta standardele referitoare la transparenţă, dar au făcut prea puţin pentru a o pune în practică.
    Elveţia este între 14 ţări rămase în urmă din cauza lacunelor legislative. Între alte state care au probleme în această privinţă sunt Botswana, Brunei, Nauru, Panama, Emiratele Arabe Unite, Liberia şi Vanuatu. Alte două ţări, Austria şi Turcia, îndeplinesc numai parţial standardele referitoare la transparenţa în domeniul bancar.
    Un grup format din 121 de state, înfiinţat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), conduce eforturile de combatere a secretului bancar, lansate de G20, obiectivul fiind creşterea veniturilor bugetare.
    Includerea Luxemburgului pe lista ţărilor care nu respectă standardele internaţionale de transparenţă este o lovitură pentru această ţară, care s-a angajat în aprilie să relaxeze reglementările referitoare la secretul bancar, după presiuni puternice din partea ţărilor Uniunii Europene, în special din partea Germaniei. Guvernul din Luxemburg a catalogat criticile drept prea aspre, notând că a răspuns la 785 din 832 de solicitări pentru informaţii în domeniul bancar, din partea altor state. Autorităţile au adăugat că vor analiza recomandările şi vor continua eforturile pentru transparenţă.
    Clasificarea Ciprului în rândul ţărilor care nu respectă standardele internaţionale a avut loc după controversele legate de rolul avut în facilitarea evaziunii internaţionale, apărute în timpul negocierilor pentru programul de salvare a ţării.
    Numeroase alte centre financiare, inclusiv Statele Unite şi Marea Britanie, au fost apreciate că respectă în mare parte dar nu în totalitate standardele referitoare la furnizarea de informaţii privind deţinătorii de conturi.
    Campania de creştere a transparenţei a fost lansată în 2009, obiectivul fiind schimbul de informaţii în domeniul fiscal şi renunţarea la secretul bancar.

  • Acord între marile puteri şi Iran asupra programului nuclear al Teheranului

    Marile puteri şi Iranul au ajuns la un acord asupra programului nuclear al Teheranului în noaptea de sâmbătă spre duminică, la Geneva, după patru zile de negocieri “dificile”, aducând o speranţă de ieşire dintr-o criză care durează de zece ani. Acordul a fost anunţat după mai multe ore de blocaj asupra “dreptului” la îmbogăţirea uraniului al Iranului. “Am ajuns la un acord”, a scris într-un mesaj postat pe Twitter Michael Mann, purtătorul de cuvânt al Înaltului Reprezentant UE pentru Politică Externă Catherine Ashton, care a condus negocierile, mandatată de ONU şi Grupul 5+1. Mann nu a oferit detalii.
    Obama salută acordul asupra programului nuclear al Iranului drept o “primă etapă importantă”
    Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a calificat sâmbătă drept o “primă etapă importantă” acordul interimar încheiat cu Iranul asupra programului său nuclear, subliniind totodată că în acest dosar persistă “dificultăţi enorme”. Într-o intervenţie solemnă, la Casa Albă, Obama a oferit asigurări că acest acord, obţinut cu greu la Geneva, “barează calea cel mai evident” Republicii islamice spre bomba atomică şi a îndemnat Congresul american să se abţină de la adoptarea unor noi sancţiuni împotriva Iranului.
    Rohani salută acordul de la Geneva ca deschizând “noi orizonturi”
    Preşedintele iranian Hassan Rohani a salutat acordul încheiat duminică la Geneva între Iran şi marile puteri asupra controversatului program nuclear al Teheranului, afirmând că acesta “deschide noi orizonturi”.
    Negociatorii, prezenţi la Geneva, au salutat la rândul lor un “succes” pentru Iran, după cinci zile de negocieri dure cu reprezentanţii ţărilor din cadrul Grupului 5+1 (China, Franţa, Rusia, Marea Britanie, Statele Unite şi Germania). “Votul poporului pentru moderaţie şi angajament constructiv, dar şi eforturile neobosite ale echipelor de negociere vor deschide noi orizonturi”, a declarat, într-un mesaj postat pe Twitter, preşedintele moderat, care a lansat o politică de deschidere către Occident după ce a fost ales în această funcţie în iunie.
    Ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif, care a condus negocierile alături de şefa diplomaţiei UE Catherine Ashton, mandatată de ţările din cadrul Grupului 5+1, a declarat într-un mesaj postat pe Facebook că negocierile s-au “încheiat cu succes”. “Îmbogăţirea uraniului a fost recunoscută, sancţiunile sunt pe o pistă descendentă”, a adăugat el, fără să ofere alte precizări asupra prevederilor acordului.
    Şeful negociatorilor iranieni, Abbas Araghchi, a declarat, de asemenea, într-un mesaj postat pe Twitter, că programul iranian de îmbogăţire a uraniului a fost “recunoscut” în cursul negocierilor cu marile puteri, fără să precizeze dacă dreptul la îmbogăţirea uraniului, revendicat de către Teheran, este menţionat în acord.
    Diplomaţii marilor puteri au negociat începând de miercuri, la Geneva, cu Iranul, în căutarea unui acord interimar pentru o perioadă de şase luni, care să aducă garanţii asupra caracterului paşnic al programului nuclear iranian, în schimbul unei relaxări “limitate” a sancţiunilor care afectează economia iraniană.
    Activităţile de îmbogăţire a uraniului se află în centrul unor îngrijorări ale occidentalilor şi israelienilor, care se tem că uraniu îmbogăţit la nivelul de 20% ar putea să fie folosit de către Iran pentru a obţine uraniu îmbogăţit la nivelul de 90% în scopuri militare, în pofida dezminţirilor Teheranului. Regimul iranian afirmă că acest uraniu este destinat reactorului său de cercetare şi unor scopuri medicale.
    Acordul cu Iranul va face lumea, Israelul şi partenerii SUA “mai sigure”, afirmă Kerry
    Acordul încheiat la Geneva asupra programului nuclear iranian va face “lumea mai sigură, Israelul şi partenerii (Statelor Unite) în regiune mai siguri”, a declarat secretarul de Stat John Kerry, într-o conferinţă de presă. “Acest acord complet va face lumea mai sigură (…) şi Israelul mai sigur, partenerii noştri în regiune mai siguri”, a spus el. “Prima etapă nu spune că Iranul are dreptul la îmbogăţirea (uraniului), indiferent ce spun anumite comentarii de interpretare”, a subliniat Kerry.

  • 50 de ani de la asasinarea lui John F. Kennedy

    Statele Unite ale Americii vor comemora la 22 noiembrie moartea tragică a preşedintelui John F. Kennedy, asasinat în urmă cu 50 de ani la Dallas, printr-un număr surprinzător de mic de ceremonii publice, dar cu o avalanşă de emisiuni şi cărţi, scrie AFP.
    Cel de-al 35-lea preşedinte al SUA, pe atunci în vârstă de 46 de ani, a cărui personalitatea continuă să fascineze, era ucis în urmă cu 50 de ani de gloanţele trase de Lee Harvey Oswald, de 24 de ani, potrivit anchetei oficiale, ce rămâne una controversată.
    Pentru trei sferturi dintre americani, JFK va rămâne în istorie drept un preşedinte „remarcabil”, pe primul loc într-o listă a liderilor americani de după Dwight Eisenhower (1953-1961), potrivit unui sondaj Gallup.

    Cine a fost JFK

    Născut într-o familie bogată şi influentă din Boston (est), John F. Kennedy, cel mai tânăr preşedinte ales şi primul şef de stat catolic, nu şi-a putut termina primul mandat început în 1961. Acesta a fost marcat mai ales de contextul Războiului Rece, în general, şi de criza rachetelor din Cuba, de eşecul operaţiunii din „Golful Porcilor”, dar şi de programul spaţial Apollo, în special.
    Însă mitul Kennedy, în continuare viu, se datorează şi stilului său modern expus de televiziune, care îşi trăia atunci anii de glorie, dar şi de şarmul soţiei sale Jackie. Anunţul morţii şi imaginile cu împuşcarea preşedintelui într-o limuzină decapotabilă, cu Jackie alături, continuă să facă parte din memoria colectivă mondială.

    In memoriam

    Oraşul Dallas, multă vreme rămas discret după ce a fost supranumit „oraşul urii” din cauza atentatului, are în vedere organizarea unei ceremonii sobre la 22 noiembrie, la Dealey Plaza, unde a avut loc atentatul, pentru a „onora viaţa, mandatul şi moştenirea” preşedintelui. Clopotele din oraş vor răsuna la 12.30, ora atacului, fiind urmate de un minut de reculegere şi de lecturarea unor extrase din discursuri ale preşedintelui, de rugăciuni şi muzică.
    Pe de altă parte, cu o săptămână înaintea aniversării, Casa Albă nu a anunţat niciun angajament special din partea actualului preşedinte Barack Obama, supranumit de câteva ori „noul JFK”. Dar, ca o coincidenţă, fiica celui de-al 35-lea preşedinte, Caroline Kennedy, şi-a prezentat marţi scrisorile de acreditare ca ambasador în faţa împăratului Akihito al Japoniei, cu câteva zile înainte de comemorarea asasinării tatălui său.
    La cimitirul Arlington, din apropiere de Washington, vizitat de circa 3 milioane de persoane în fiecare an, mormântul preşedintelui a făcut recent obiectul unor lucrări de mentenanţă.
    Cu toate că manifestaţiile publice anunţate până acum nu sunt tocmai numeroase, televiziunea şi sectorul editorial şi-au intensificat activitatea. O estimare apreciază la 40.000 numărul cărţilor publicate de la moartea lui JFK despre acesta, dar zeci de opere au mai fost publicate în toamnă, ce examinează mitul sub toate faţetele sale: asasinarea, viaţa privată, moştenirea, fotografiile de familie. O carte intitulată „If Kennedy Lived” („Dacă Kennedy ar fi trăit”) imaginează chiar şi ce s-ar fi putut întâmpla dacă acesta nu ar fi fost asasinat.