word-monitor

Category: Economie

  • Comisia Europeană propune reducerea utilizării pungilor din plastic

    Comisia Europeană propune reducerea utilizării pungilor din plastic

    Comisia Europeană (CE) a adoptat luni o propunere care impune statelor membre să reducă utilizarea pungilor de transport din plastic subţiri, alegând între măsuri precum perceperea unor taxe, introducerea unor obiective naţionale de reducere sau o interzicere a utilizării pungilor în anumite condiţii.
    Pungile din plastic subţiri sunt utilizate de multe ori o singură dată, dar pot rămâne în mediul înconjurător sute de ani, adesea ca particule microscopice nocive, în special pentru flora şi fauna marină, se arată într-un comunicat al CE.
    „Luăm măsuri pentru a rezolva o problemă de mediu foarte gravă şi foarte vizibilă. În fiecare an, peste 8 miliarde de pungi din plastic devin deşeuri în Europa, provocând daune enorme mediului înconjurător. Unele state membre au obţinut deja rezultate foarte bune în ceea ce priveşte reducerea utilizării pungilor din plastic. Dacă şi alte ţări le urmează exemplul, am putea reduce consumul global actual din Uniunea Europeană cu până la 80%”, a declarat comisarul european pentru mediu, Janez Potocnik.
    Propunerea modifică din punct de vedere tehnic directiva privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje în privinţa a două elemente principale. În primul rând, statele membre sunt obligate să adopte măsuri pentru a reduce consumul de pungi de transport din plastic cu o grosime mai mică de 50 de microni, deoarece acestea sunt refolosite mult mai rar decât pungile mai groase şi adesea devin deşeuri. În al doilea rând, aceste măsuri pot include utilizarea unor instrumente economice, cum ar fi taxele, obiective naţionale de reducere şi restricţii de comercializare, însă cu respectarea normelor pentru piaţa internă prevăzute de Tratatul privind funcţionarea UE.
    Reducerea semnificativă realizată în unele state membre ale UE prin introducerea unor taxe şi a altor măsuri arată că se pot obţine rezultate prin acţiuni eficiente, notează CE în comunicat. Propunerea CE este rezultatul măsurilor adoptate de state membre individuale şi al solicitării adresate Comisiei Europene de miniştrii mediului din statele membre ale UE de a evalua posibilitatea de a acţiona la nivelul UE. Aceasta este rezultatul unor ample consultări publice care au indicat sprijin larg în favoarea unei iniţiative UE în domeniu.
    Conform estimărilor, în 2010, 98,6 miliarde de pungi de transport din plastic au fost introduse pe piaţa UE, ceea ce înseamnă utilizarea anuală a 198 de pungi de transport din plastic de către fiecare cetăţean al UE. Din aceste aproape 100 de miliarde de pungi, marea majoritate sunt pungi subţiri, care sunt refolosite mai rar decât pungile mai groase. Cifrele referitoare la consum variază în mod semnificativ între statele membre, între patru pungi pe an în Danemarca şi Finlanda şi 466 de pungi în Polonia, Portugalia şi Slovacia.
    Potrivit comisarului european pentru mediu, singurele state membre care nu au luat măsuri pentru combaterea fenomenului, sau nu au notificat CE în această privinţă, sunt Cipru şi Polonia.

  • FMI estimează o creştere economică constantă pentru 2014

    FMI estimează pentru România, în 2014, o creştere reală a PIB constantă, menţinându-se la nivelul estimat pentru finele acestui an, de 2,2%, dar se aşteaptă ca evoluţia să fie influenţată decisiv de cererea internă, cu accent pe investiţii, nu de exporturi, ca în prezent. “Pentru anul 2014 proiectăm o creştere reală a PIB constant, ceea ce înseamnă că aceasta se va menţine la 2,2%, dar ne aşteptăm să vedem o deplasare a factorilor determinanţi ai creşterii, dinspre exporturile nete cum a fost în 2013, către cererea internă, în mod special creşterea ar trebui să fie determinată de nişte investiţii mai mari, pentru că Guvernul a avut success în ultima vreme în absorbirea fondurilor UE şi aceasta va avea efect asupra creşterii de viitor”, a declarat marţi şeful misiunii Fondul Monetar Internaţional (FMI) în România, Andrea Schaechter, în conferinţa de presă de la încheierea vizitei de două săptămâni. Ea a arătat că având o cerere internă mai puternică şi pentru contul curent este anticipată o creştere, la 1,8% din PIB. Pentru acest an, contul curent este proiectat la 1,2% din PIB, la ajustarea căruia contribuie cererea internă slabă.
    Schaechter a precizat că echipele finanţatorilor internaţionali au ajuns la un acord la nivel tehnic cu autorităţile române, în urma misiunii, însă evaluarea trebuie aprobată de conducerea FMI şi de Comitetul Executiv. “Evaluarea noastră este că programul se menţine în parametri în linii mari, toate criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii septembrie au fost îndeplinite şi s-au realizat progrese în îndeplinirea celor mai multe criterii de referinţă structurale”, a spus Schaechter.
    Şeful FMI în România a menţionat că proiecţia de creştere a PIB a fost revizuită în sus cu 0,2 puncte procentuale, la 2,2%, datorită unei producţii agricole bune şi unui rezultat al exporturilor foarte bun. “Inflaţia a scăzut mai repede faţă de aşteptări, acest lucru reflectând de fapt în cea mai mare parte preţurile mai mici la alimente. Inflaţia prognozată acum pentru acest an este de 2%”, a spus reprezentantul Fondului.

  • Rompan: Producţia fiscalizată a crescut cu peste 10% la făină şi cu 15% la pâine după reducerea TVA

    Producţia fiscalizată a crescut la făină cu peste 10% şi la pâine cu 15% după reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%, începând cu 1 septembrie, a declarat sâmbătă Aurel Popescu, preşedintele patronatului Rompan. Totodată, pâinea s-a ieftinit cu mai mult de 12%.

    “Preţurile au scăzut cu peste 12%, că producţia fiscalizată a crescut la făină cu peste 10% şi la pâine cu 15%, iar la specialităţile de panificaţie creşterea este mai mare, ceea ce e un lucru bun pentru populaţie”, a spus Popescu.

  • Leul românesc, vedeta Europei

    Leul românesc, vedeta Europei

    Cea mai performantă monedă din Uniunea Europeană, la finele primelor zece luni ale acestui an, este leul românesc. Moneda naţională este singura care înregistrează o creştere în faţa euro comparativ cu cotaţia din ianuarie, conform unei analize a Casei de brokeraj Noble Securities.

    La sfârşitul lui octombrie, leul a înregistrat o creştere de circa 0,5% în faţa euro comparativ cu cotaţia avută la începutul lunii. Forintul a marcat un avans de aproape 0,7% în octombrie faţă de euro, iar zlotul polonez s-a apreciat cu circa 0,9%. Kuna croată a înregistrat o variaţie redusă luna trecută raportat la euro, coroana cehă s-a depreciat cu circa 0,4%, iar coroana suedeză şi lira sterlină au scăzut cu circa 1,3% fiecare în perioada menţionată.

    Coroana cehă ar putea avea mişcări ample în piaţă în perioada următoare; cu rata cheie a dobânzii de referinţă practic la zero în Cehia, cu rata inflaţiei scăzând la 1% în septembrie şi o creştere economică sub aşteptări, revin din ce în ce mai des în discuţie varianta menţionată de reprezentanţi ai Băncii Naţionale a Cehiei de a continua relaxarea monetară şi posibilitatea de a se efectua inclusiv intervenţii oficiale în piaţa valutară pentru a slăbi moneda cehă, cu scopul de a regla inflaţia şi de a stimula exporturile.

    “În ultimele câteva luni, moneda naţională a fost doar puţin influenţată de ciclul de relaxare a politicii monetare lansat de BNR şi, în plus, a rezistat destul de bine turbulenţelor create de evenimentele externe, care au fost nu doar multe, ci şi importante şi, în consecinţă, generatoare de volatilităţi crescute în piaţă. În ceea ce priveşte euro, trebuie spus că moneda unică a avut în octombrie un parcurs favorabil faţă de USD (cu o creştere de circa 0,4%), deşi a fost afectată în ultimele zile ale lunii trecute de rezultatele dezamăgitoare înregistrate atât de Germania, cât şi de Zona Euro în ansamblul său în ceea ce priveşte şomajul; în plus, depărtarea ratei inflaţiei din Zona Euro de obiectivele Băncii Centrale Europene (BCE) a întărit speculaţiile potrivit cărora BCE ar putea lua în calcul scăderea dobânzii de referinţă pentru a stimula creşterea în regiune”, a arătat Silviu Pojar, sales manager la Noble Securities — Sucursala România.

  • Înmatriculările de autoturisme au crescut cu 28% în trimestrul trei din 2013

    Înmatriculările de autoturisme au crescut cu 28% în trimestrul trei din 2013

    Înmatriculările de autoturisme s-au cifrat la 80.920 unităţi în trimestrul trei din 2013, în creştere cu 28% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012, când s-au situat la 63.206 unităţi, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Înmatriculările de mopede şi motociclete s-au cifrat la 2.114 unităţi, în creştere cu 6,7%, iar cele de autobuze şi microbuze au scăzut cu 34,3%, la 331 unităţi.

    În aceeaşi perioadă, înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor au scăzut cu 2,4% la categoria autocamioane, la 12.337 unităţi, şi au crescut cu 7,5% la categoria autotractoare, la 2.366 de unităţi.

    Înmatriculările de remorci şi semiremorci au fost de 5.271 de unităţi, comparativ cu 5.268 de unităţi în trimestrul trei din 2012.

    Faţă de trimestrul doi 2013, în trimestrul trei 2013 înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 28,5%, iar înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor au crescut cu 6,4%.

    În primele nouă luni din 2013, înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 21,4% faţă de perioada similară din 2012, iar înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor cu 0,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

  • Românii, pe penultimul loc la economisire

    Puţin peste 65% dintre croaţi fac economii regulate într-un cont bancar, iar suma lunară medie salvată este de 58 de euro (432 de kuna, 432 HKR), în timp ce austriecii sunt pe primul loc cu 181 de euro, iar românii pe penultimul – 40 de euro pe lună, potrivit unui sondaj realizat în 2013 de agenţia IMAS pentru Erste Group, informează agenţia HINA.

    Suma medie lunară salvată de croaţi a scăzut cu 11 kuna în comparaţie cu economiile lunare din 2012.

    În funcţie de vârstă, croaţii între 31 şi 49 de ani pun deoparte 534 HRK lunar, cei între 15 şi 29 de ani 384 HKR pe lună, iar cei de peste 50 de ani reuşesc să salveze 363 HRK pe lună.

    Majoritatea croaţilor (60%) au o atitudine conservatoare de economisire, potrivit sondajului realizat printre 500 de respondenţi, ca parte a Barometrului privind economisirea al Erste Group în Europa Centrală şi de Est, notează HINA.

    Aproape patru cincimi (78%) dintre croaţi socotesc economisirea importantă, în timp ce doar 3% nu văd în ea nicio importanţă.

    Depunătorii croaţi afirmă că principalul motiv pentru a pune deoparte nişte bani este de a crea un sprijin financiar de siguranţă pentru a fi pregătiţi pentru situaţii de urgenţă de numerar.

    Al doilea motiv este de a avea nişte bani salvaţi pentru vârste mai înaintate.

    Unii afirmă că sunt conduşi de dorinţa de a-şi putea permite ceva la o dată ulterioară.

    42% din cei intervievaţi declară că nu sunt familiarizaţi cu rata dobânzii curente pe conturile lor de economii în bănci şi chiar 68% spun că nu compară ratele dobânzilor oferite de diferite bănci pe economii.

    Regiunea CEE (Comunitatea Economică Europeană) în studiu cuprinde Austria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, România, Serbia şi Slovacia, iar două treimi din cetăţenii acestor ţări consideră economisirea importantă, cu austriecii reuşind să salveze cele mai mari sume, în timp ce românii şi sârbii sunt în partea de jos, mai notează HINA.

    Austriecii au reuşit să salveze în medie 181 de euro pe lună, mai mult cu 11 faţă de 2012. Suma medie lunară economisită de slovaci este de 90 de euro, cehii au salvat 81 de euro pe lună, croaţii 58 de euro, ungurii 49 euro, românii 40 euro şi sârbii 36 euro.

  • Daniel Constantin: Este o afacere bună în România creşterea vacilor pentru carne

    Cererea de carne de vacă este foarte mare în Uniunea Europeană, motiv pentru care creşterea vacilor pentru carne este o afacere foarte bună, a declarat sâmbătă ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, în timpul unei vizite la târgul internaţional de agricultură Indagra.

    “Efectivele de bovine au scăzut şi aici trebuie intervenit. Am schimbat sistemul de subvenţionare cu speranţa că în perioada următoare se va îmbunătăţi efectivul, dar şi calitatea”, a spus Constantin. El a adăugat că în special pe zona de carne de vită există un deficit şi o cerere foarte mare în Uniunea Europeană. “Este foarte mult loc de dezvoltare. Există în anumite zone de muntre crescători de vaci pentru lapte. Din păcate nu au avut unde să comercializeze laptele şi încet-încet au trecut către zona de carne. Aceia pot confirma că este o afacere bună în România să ai şi vaci de creştere pentru carne. Şi aşa este şi pe zona aceasta cred că trebuie să ne concentrăm foarte mult”, a afirmat ministrul Agriculturii.

    Constantin spune că România are multe de făcut, ca stat, pentru a sprijini mai mult zootehnia, care “a rămas puţin în urmă” şi trebuie ajutată mai mult.

  • România, la coada Europei, cu tranzacţiile imobiliare

    Investitorii imobiliari au început să ocolească România şi Ucraina, preferând în schimbul lor, ţări precum Rusia şi Polonia, potrivit CBRE.

    România a atras potrivit CBRE tranzacţii cu proprietăţi imobiliare în perioada analizată de 84 milioane de euro, în scădere cu peste 51% faţă de acelaşi interval din 2012. În Ucraina nu s-a înregistrat nicio tranzacţie în primele nouă luni ale anului, în condiţiile în care în 2012 investitorii au cumpărat proprietăţi totalizând 249 de milioane de euro.

    După Ucraina, cea mai mică valoare a tranzacţiilor imobiliare s-a înregistrat în Bulgaria, respectiv 27 milioane de euro, piaţa consemnând însă o creştere de trei ori faţă de 2012.

    În total, în Europa Centrală şi de Est au fost realizate tranzacţii în valoare de 6,8 miliarde de euro, în creştere cu 47% faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele CBRE.

    Cea mai mare parte a tranzacţiilor a vizat proprietăţi din Rusia, piaţă care a avut o valoare de 3,6 miliarde de euro, cu 41% peste 2012. Pe locul doi se află Polonia, cu aproape două miliarde de euro, în creştere cu 82%. Proprietarii din Cehia au vândut active imobiliare în valoare de 597 de milioane de euro, faţă de 378 milioane de euro în 2012, iar cei din Slovacia de 190 de milioane de euro, comparativ cu 1 milion de euro cu un an înainte.

    Şi în Ungaria a fost consemnată o creştere a valorii tranzacţiilor, de la 84 milioane de euro la 129 de milioane de euro. În Þările Baltice, investitorii au injectat 152 de milioane de euro, de peste două ori mai mult decât în 2012.

  • Se profilează riscul unei penurii mondiale a vinului

    Lumea se îndreaptă spre o penurie a vinului şi un pahar de vin roşu ar putea atinge preţuri exorbitante în câţiva ani, avertizează banca americană Morgan Stanley, într-un studiu citat de AFP.

    Producţia mondială de vin a culminat în 2004, când acest sector afişa „un exces de 600 de milioane cutii cu sticle”, explică Morgan Stanley, dar de atunci oferta nu a încetat să scadă în favoarea reducerii capacităţilor, ajungând la un milion de sticle în 2012, adică cel mai redus nivel în ultimii 40 de ani.

    Paralel, cererea mondială nu a încetat să crească în timp ce noua burghezie rusă, chineză şi din alte ţări emergente a prins gustul vinurilor alese de tip Bordeaux, Rioja, Malbec: „Cererea de vin a depăşit oferta de 300 de milioane de cutii anul trecut”, constată studiul.

    Mai rău, situaţia se va agrava, în timp ce „cererea de export ar trebui să se accelereze în termen mediu”.

    „În scurt timp, stocurile se vor diminua căci consumul va fi dominat de recoltele din anii trecuţi”, dar când şi producţia din 2012 va fi consumată, „ne aşteptăm la o penurie cu un salt al cererii şi al preţurilor la export”, continuă Morgan Stanley.

    Potrivit băncii de afaceri, Australia, Chile, Argentina, Africa de Sud şi Noua Zeelandă „sunt cel mai bine plasate pentru a profita” de această situaţie.

    În schimb, situaţia „se va tensiona în special în Europa”, regiune producătoare, dar şi puternic consumatoare, adaugă studiul.

  • Uleiul de măsline şi peştele, în fruntea listei UE cu alimentele cel mai frecvent contrafăcute

    Un proiect de raport al Uniunii Europene relevă că alimentele cel mai frecvent contrafăcute sunt uleiul de măsline, peştele şi mâncarea organică, relatează Associated Press.

    În acelaşi timp, potrivit acestui proiect de raport, carnea de vită este mai puţin riscantă, în pofida scandalului de la începutul acestui an legat de descoperirea la vânzare a mai multor produse etichetate ca fiind pe bază de carne de vită şi care conţineau de fapt carne de cal.

    Eurodeputata olandeză Esther de Lange, care lucrează la acest document, şi-a exprimat surprinderea privind absenţa cărnii din clasamentul primelor 10 alimente cel mai frecvent contrafăcute. Raportul a fost realizat pe baza unor studii academice, înregistrări ale poliţiei şi interviuri cu reprezentanţi ai industriei alimentare.

    După uleiul de măsline, peşte şi alimentele organice, în acest „top 10” figurează laptele, cerealele, mierea şi siropul de arţar, cafeaua şi ceaiul, condimentele, vinul şi unele sucuri de fructe.

    Există şi supermarketuri care testează inele de calamar pentru a se asigura că nu sunt făcute din anusuri de porc, a ţinut să precizeze eurodeputata olandeză.

    Proiectul de raport urmează să fie aprobat luna viitoare de o comisie parlamentară.