word-monitor

Category: Economie

  • Producţia industrială a crescut în primele nouă luni cu 7% faţă de perioada similară a anului trecut

    Producţia industrială a crescut în primele nouă luni, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 7%, respectiv 6,2%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Creşterile din perioada menţionată au fost susţinute de industria prelucrătoare, care a urcat cu 8,5% în serie brută şi cu 8% în serie ajustată, şi de industria extractivă, care a crescut cu 3,2% în serie brută şi cu 2,8% în serie ajustată. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 3,9% ca serie brută şi cu 4,6% ca serie ajustată.

    Şi pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri, atât ca serie brută, cât şi ajustată. Astfel, industria bunurilor de folosinţă îndelungată a urcat cu 11,5% ca serie brută şi cu 11,7% ca serie ajustată, industria bunurilor de capital cu 11,1% ca serie brută şi 11,6% ca serie ajustată, industria bunurilor intermediare cu 7,9% ca serie brută şi cu 6,3% ca serie ajustată, iar industria bunurilor de uz curent a crescut cu 4,5% brut şi cu 4,4% ajustat. În schimb, industria energetică a scăzut cu 3,6% ca serie brută şi cu 3,4% ca serie ajustată.

    În septembrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, producţia industrială a crescut cu 10% ca serie brută şi cu 7,1% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (11,3% şi, respectiv, 8,3%) şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (2% şi, respectiv, 0,1%). Industria extractivă a scăzut cu 1% ca serie brută şi cu 0,9% ca serie ajustată.

    Raportată la august, în septembrie, producţia industrială a crescut cu 19,5% ca serie brută şi cu 2,4% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, datorită creşterilor înregistrate în industria prelucrătoare (22,8% brut şi 1,5% ajustat) şi în industria extractivă (6,1% brut şi 5,9% ajustat). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 3,3% ca serie brută şi cu 1,1% ca serie ajustată.

  • România va avea la dispoziţie aproape 400 de milioane de euro pentru înfiinţarea fondurilor mutuale

    România va avea la dispoziţie, în următorii şapte ani, aproape 400 de milioane de euro pentru înfiinţarea fondurilor mutuale şi gestionarea riscurilor din agricultură, bani care vor fi alocaţi prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. “Prin noul PNDR avem alocată o sumă de 397 de milioane de euro pentru înfiinţarea fondurilor mutuale, un concept la care eu ţin foarte mult şi de care România avea nevoie încă din 2007. Ordonanţa pe care am dat-o pentru înfiinţarea fondurilor mutuale este în prezent la nivelul Parlamentului pentru a o îmbunătăţi şi ulterior pentru a fi aprobată, iar până la 1 martie se vor putea depune documentele”, a spus Constantin.

    Acesta a precizat că şi-ar dori să existe în România un singur fond mutual pentru gestionarea mai eficientă a riscurilor din agricultură.

    “Mi-aş dori să avem un singur fond mutual pentru gestionarea eficientă a acestor situaţii, dar dacă se vor înfiinţa două, nu e niciun fel de problemă. Aceste sume pe care le avem alocate prin PNDR pentru gestionarea riscurilor merg către fermierii care au pierderi de venit din cauza riscurilor neacoperite de societăţile de asigurări şi aici mă refer la secetă, grindină, diverse boli neprevăzute şi care nu intră în raza de acoperire a societăţilor de asigurări”, a subliniat şeful MADR.

    Preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, a afirmat recent că Legea fondurilor mutuale ar putea fi aprobată de Parlament până la finalul lunii noiembrie.

    Până în luna septembrie a acestui an, două mari asociaţii ale fermierilor şi-au anunţat interesul pentru constituirea unui fond mutual, respectiv Federaţia Naţională  a Producătorilor din Agricultură (Pro Agro) şi Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

    Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, afirma, în septembrie, că fondul mutual îi va forţa pe fermieri să se asocieze pentru că altfel riscă să nu mai primească 80% din fondurile naţionale.

    Pentru constituirea unui fond mutual, fermierii vor trebui să vină cu o contribuţie de 35%, iar contribuţia publică va fi de 65%, din care 75% reprezintă fonduri europene şi 25% sunt fonduri din bugetul naţional.

  • Unele state UE se opun modificărilor privind utilizarea fondurilor structurale; România va pierde bani

    Unele state UE se opun modificărilor privind utilizarea fondurilor structurale; România va pierde bani

    România riscă să piardă 2,3 miliarde de euro din banii comunitari, dacă aşa-numita regulă “n+3” privind utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune nu va fi aplicată în cazul ţării noastre, aşa cum a propus Comisia Europeană, a afirmat vineri ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Acesta a explicat, în cadrul Atelierului de afaceri europene al PSD, că sunt state membre ale Uniunii Europene care se opun modificărilor avute în vedere de Comisia Europeană, printre care extinderea perioadei de utilizare a banilor europeni, care presupune reducerea pragurilor de dezangajare.

    “Există însă şi semnale negative cu care România s-a confruntat în ultima perioadă, şi aici aş menţiona două proiecte importante susţinute de europarlamentarii români: opoziţia unor state membre faţă de formarea Fondului european de solidaritate, astfel încât sumele să poată fi alocate în regim de urgenţă, şi încercarea unor state membre de a limita modificările Regulamentului 1.083 privind utilizarea fondurilor structurale. După cum semnalele vin dinspre Bruxelles şi din zona europeană, sunt destul de multe discuţii care nu ne avantajează, iar în situaţia în care această regulă de extindere nu se va aplica pentru România, va fi, pot spune, un dezastru pentru că se poate pierde o sumă de peste 2,3 miliarde de euro”, a precizat ministrul.

    Ministrul Fondurilor Europene a explicat că, în ultima perioadă, România s-a concentrat pe reformarea sistemului de gestionare a fondurilor europene, pe deblocarea programelor operaţionale şi pe revizuirea parţială a legislaţiei aferente. “Până în prezent ne-am concentrat pe reforma sistemului de gestionare a fondurilor europene, am creat şi vom crea mecanisme de finanţare suple şi eficiente, am deblocat programele operaţionale, am simplificat procedurile şi am revizuit parţial legislaţia aferentă. Am reuşit să recuperăm decalaje mari în rata de absorbţie. Astăzi, România a depăşit 26%, ţinta noastră pentru anul acesta este de cel puţin 30%, iar dacă păstrăm acelaşi trend avem şansa ca la final de 2015 să obţinem o sumă cel puţin la fel de consistentă ca toate celelalte state europene, numai că, din păcate, eficienţa acestor fonduri pe care le avem până la acest moment nu va fi atât de însemnată precum la celelalte state care au folosit această sumă în prima parte a perioadei de implementare”, a spus Teodorovici.

    El a adăugat că, după perioada de preaderare şi după şapte ani de apartenenţă la UE, poate spune că solidaritatea europeană funcţionează, pentru că presupune efort comun, legi transpuse, proiecte implementate, instituţii create, toate împreună cu parteneri europeni. “Solidaritatea europeană funcţionează pentru că presupune o viziune a unui viitor comun mai bun şi mai sigur pentru toţi cetăţenii şi desigur că presupune gestionarea unui buget comun după reguli comune şi în numele unei strategii comune”, a adăugat Teodorovici.

  • România a colectat doar 58% din TVA în perioada 2000-2011

    România a colectat doar 58% din taxa de valoarea adăugată (TVA) în perioada 2000 – 2011, fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) şi la mare distanţă de media europeană – 83%, potrivit unui raport al Comisiei Europene din iulie 2013, menţionat joi de Daniel Anghel, partener la firma de consultanţă fiscală PwC. „Decalajul de colectare în domeniul TVA la nivelul statelor membre în intervalul 2000-2011 este semnificativ, România situându-se la 42%, în timp ce media europeană este 17%. Acest lucru înseamnă că România colectează numai 58% din totalul potenţialului TVA de colectat la bugetul statului. În practică, această lipsă de colectare se transformă în faptul că mulţi contribuabili sunt vizitaţi de foarte multe echipe de inspecţii fiscale tocmai pentru a recupera acest decalaj din perspectiva TVA şi al colectării la bugetul statului”, a afirmat Daniel Anghel.

    România se situează pe ultimul loc în UE la eficienţa colectării TVA, alte „codaşe” fiind Grecia – colectare 70%, decalaj 30% (diferenţa dintre cât ar trebui colectat şi cât se colectează efectiv), Slovacia – colectare 72%, decalaj 28%, Italia – colectare 75% (decalaj 25%).

    Cel mai bine se situează la acest capitol Suedia, care reuşeşte să colecteze 97% din TVA (decalaj 3%) şi Olanda – 95% (decalaj 5%).

    Bulgaria se situează mult mai bine decât România, colectând 84% din TVA (decalaj 16%, conform raportului CE).

    Anghel a spus că se constată o creştere constantă a numărului solicitărilor de rambursare a TVA, a fenomenului de evaziune fiscală, dar şi un grad redus de colectare a veniturilor la bugetul statului, ceea ce a condus la blocarea rambursărilor de TVA de către stat.

    Situaţia negativă privind rambursările de TVA a rămas similară cu cea din 2012, aproximativ 50% din totalul deconturilor de TVA depuse spre soluţionare fiind întârziate, a precizat reprezentantul PwC, care a apreciat că va creşte numărul de controale fiscale, având în vedere deficitul de colectare la TVA.

    „Trebuie să ţinem seama că taxele şi impozitele indirecte reprezintă cel mai important procent la bugetul statului din perspectiva colectării veniturilor fiscale, între 47% şi 50%, de aceea vedem în toată Europa şi nu numai o înclinare a balanţei în favoarea taxelor indirecte comparativ cu cele directe”, a mai spus Anghel.

    Gradul de conformare voluntară a contribuabililor a crescut cu 1% în 2013 faţă de 2012, arată datele ANAF, menţionate de PwC.

  • Preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru consumatorii casnici şi cu 2% pentru industrie

    Preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru populaţie şi cu 2% pentru consumatorii industriali de la 1 ianuarie 2014, a declarat, joi, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.
    “Am discutat cu ANRE, iar preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru consumatorii casnici şi cu 2% pentru cei industriali. Asta e piaţa, nu putem să scumpim mai mult dacă nu avem de ce’, a spus ministrul, într-o conferinţă de specialitate.
    El a adăugat că, în acest an, factura la electricitate a scăzut cu 7%.
    “În plus, taxa de cogenerare va scădea cu 10% de la 1 ianuarie şi cu 30% de la 1 iulie 2014, ceea ce, de asemenea, va duce la scăderea facturilor’, a completat el.
    Însă, potrivit lui Niţă, probleme există în sectorul gazelor naturale, unde decalajul dintre preţul gazelor de producţie internă şi cel de import este prea mare.
    “În discuţiile cu FMI, am mai reuşit să amânăm cu un an, până la 31 decembrie 2015, liberalizarea pieţei gazelor pentru consumatorii industriali, iar pentru cei casnici acest lucru va fi la 31 decembrie 2018′, a explicat ministrul, care a subliniat că discuţiile cu FMI în acest sens au început încă din lunile mai — iunie.
    Întrebat dacă FMI şi-a dat acordul pentru această prelungire, Niţă a răspuns: “În principiu, da’.
    La începutul lunii august, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ, declara, pentru AGERPRES, că piaţa gazelor pentru clienţii noncasnici va fi liberalizată până la 31 decembrie 2015, cu un an mai târziu decât arăta calendarul iniţial, măsura fiind agreată de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.
    ”Măsura este în acord cu Legea 123 (Legea 123/2012 a energiei electrice şi a gazelor naturale — n.r.), care prevede că liberalizarea pentru noncasnici se va face până în 2014, cu posibilitate de prelungire dacă există diferenţe semnificative între preţul gazelor de import şi cele de producţie internă. Aceasta pentru a nu avea salturi nesustenabile de preţ la finalul perioadei. S-a pus problema: dacă la 1 octombrie 2014 se constată că diferenţa este prea mare? Aşa că am căzut de acord să continuăm să mergem pe tabelele existente, dar să precizăm că liberalizarea poate fi făcută până la 31 decembrie 2015”, a afirmat Havrileţ.
    Potrivit acestuia, o decizie finală privind extinderea în 2015 a termenelor de liberalizare a pieţei se va lua în cursul anului 2014, în funcţie de preţurile care vor fi la acea vreme pe pieţele internaţionale.
    ”În prezent, preţul de import este în jur de 390 de dolari pe mia de metri cubi, iar cel al gazelor de producţie internă este de 196 de dolari pe mia de metri cubi, deci diferenţa este de la simplu la dublu”, a adăugat preşedintele ANRE.
    El a mai spus că, pentru clienţii casnici, termenele din calendarul privind liberalizarea pieţei gazelor nu s-au modificat, astfel că piaţa va fi complet liberalizată la finele anului 2018.
    Legea 123/2012 prevede ”furnizarea gazelor naturale la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru până la 31 decembrie 2014 pentru clienţii noncasnici, cu excepţia cazului în care la această dată se constată existenţa unei diferenţe semnificative între preţul de comercializare a producţiei interne şi preţul european de import, care ar putea periclita stabilitatea pieţei, situaţie în care termenul se prelungeşte până la 31 decembrie 2015; furnizarea gazelor naturale la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru până la 31 decembrie 2018 pentru clienţii casnici”.
    Aproximativ 25% din consumul de gaze al României provine din import.

  • Etichetele sticlelor de apă potabilă trebuie să prevadă conţinutul de nitraţi şi nitriţi

    Senatorii au adoptat, miercuri, o iniţiativă legislativă care prevede obligativitatea menţionării pe etichetele sticlelor de apă potabilă, inclusiv cea minerală, a conţinutului de nitraţi şi nitriţi.
    Propunere legislativă pentru modificarea Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile a fost iniţiată de senatorul Ştefan Tomoiagă, deputaţii Marin Anton şi George Scarlat şi Sorin Teju (PNL), deputaţii Marian Ghiveciu, Ioan Stan şi Stanciu Zisu (PSD), senatorul Octavian Bumbu Octavian-Liviu şi deputatul Andrei Steriu (UNPR).
    Astfel, apa potabilă, inclusiv cea minerală, îmbuteliată în sticle sau în alte recipiente trebuie să fie pusă în consum cu respectarea prevederilor privind ambalarea şi etichetarea produselor alimentare şi cu obligaţia înscrierii pe etichetă a conţinutului de nitraţi şi nitriţi.
    Raportul negativ din partea Comisiei pentru sănătate publică, supus votului plenului, a fost respins de senatori cu 69 de voturi “împotrivă”, 10 voturi “pentru” şi trei abţineri.
    Senatul a adoptat iniţiativa legislativă cu 76 de voturi “pentru”, trei “împotrivă” şi trei abţineri, în calitate de primă Cameră sesizată.
    Senatorul Şerban Mihăilescu a susţinut, la dezbaterile din plen, că acest proiect trebuie să fie adoptat, deoarece o astfel de reglementare este utilă şi nu reprezintă niciun fel de pericol pentru nimeni.
    El a amintit că această iniţiativă a primit votul favorabil al tuturor comisiilor avizatoare, excepţie făcând Comisia pentru sănătate, care a propus raport negativ.
    Pe de altă parte, senatorul Ştefan Stoica, membru al Comisiei pentru Sănătate, a susţinut că obligativitatea scrierii pe etichetă a concentraţiei de nitriţi şi nitraţi este “o utopie”, deoarece ministerul şi Autoritatea de protecţie a consumatorului au dat garanţii ferme că nu există posibiliatea introducerii pe piaţă a unor ape care să depăşească concentraţia maximă admisă.

  • Norme metodologice privind ucenicia la locul de muncă

    Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă au fost aprobate miercuri în şedinţa de guvern.
    “Hotărârea adoptată de Guvern stabileşte o serie de măsuri prin care formarea profesională la locul de muncă se modernizează şi se aliniază la legislaţia europeană”, potrivit unui comunicat de presă al Executivului.
    Formarea profesională realizată la locul de muncă se organizează de către furnizori de formare profesională autorizaţi în condiţiile OG 129/2000, precizează sursa citată.
    Astfel, “programele de formare profesională prin ucenicie la care participă ucenici cu nevoi speciale sunt adaptate la particularităţile specifice fiecărei categorii de persoane; angajatorii au obligaţia să comunice agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază îşi au sediul, locurile de muncă vacante care pot fi ocupate prin încheierea de contracte de ucenicie”, se arată în comunicat.
    Potrivit actului normativ, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă au obligaţia de a comunica locurile de muncă vacante pentru a fi ocupate prin ucenicie.
    “Pentru coordonarea activităţii ucenicului, angajatorul desemnează un coordonator de ucenicie care este salariat al angajatorului. Încheierea contractului de ucenicie se face pe baza dispoziţiilor de repartizare eliberate de agenţiile locale pentru ocuparea forţei de muncă”, adaugă Executivul.
    Documentele necesare pentru încheierea contractului de ucenicie sunt numai cele prin care se poate dovedi îndeplinirea condiţiilor de acces la un contract de muncă coroborat cu un contract de formare profesională de un anumit nivel de calificare.
    Cheltuielile pentru formarea profesională a salariaţilor care au statut de ucenic se deduc, după caz, din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit în condiţiile art. 35 al OG nr.129/2000.
    UE poate susţine formarea profesională prin ucenicie, prin Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii, Alianţa Europeană pentru Ucenici, aminteşte Guvernul.

  • Cât economisesc românii în fiecare lună?

    Persoanele care economisesc în România au pus deoparte, în medie, 40 de euro lunar în ultimele 12 luni, faţă de 181 euro în Austria sau 90 de euro în Slovacia, iar doi din cinci români preferă să economisească fără să utilizeze produse din sectorul financiar, potrivit unui raport al Erste Group.

    Românii sunt pe primul loc în Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte importanţa acordată de populaţie economisirii, notează Erste. Astfel, 84% dintre români consideră că economisirea este importantă, faţă de o medie de 77% la nivelul statelor din Europa Centrală şi de Est, reiese dintr-un sondaj realizat de IMAS International pentru Erste Group. La polul opus, economisirea este importantă pentru 65% dintre cehi, 71% dintre slovaci şi 72% dintre austrieci.

    Dintre statele din Europa Centrală şi de Est, doar Austria, Slovacia şi România au înregistrat o majorare a sumei economisite lunar de populaţie în ultimele 12 luni.

    Doar 19% dintre români sunt satisfăcuţi de suma pe care reuşesc să o pună deoparte lunar, iar aproape două treimi dintre persoanele care economisesc în România vor să menţină sau să majoreze în următorii cinci ani sumele acumulate. Totodată, gradul de penetrare a produselor de economisire disponibile în sectorul financiar este încă redus în România, relevă studiul Erste. Astfel, doar 20% dintre români folosesc în acest sens o asigurare de viaţă, faţă de jumătate dintre cehi şi slovaci.

    Totodată, trei sferturi dintre români nu utilizează deloc servicii de internet banking, procentaj depăşit doar în Serbia (86%). Cehii şi slovacii sunt cei mai avizi utilizatori din regiune ai serviciilor bancare online, doar 36%, respectiv 37% dintre aceştia afirmând că nu folosesc internet banking. În Austria şi Ungaria, aproximativ jumătate din populaţie nu utilizează online banking.

    Ungurii sunt cel mai bine informaţi din regiune cu privire la dobânzile la carnetele sau conturile de economii şi îşi compară ratele cel puţin o dată pe an, în timp ce aproximativ o treime dintre austrieci nu ştiu valoarea dobânzii pe care o primesc la carnetele de economii, notează Erste.

    Barometrul Erste Group privind economisirea 2013 realizat de IMAS International pentru Erste Group analizează comportamentul, atitudinile, motivele şi îngrijorările oamenilor privind economisirea şi a fost realizat prin interviuri telefonice cu 500 de respondenţi din fiecare ţară, cu vârsta peste 15 ani, în Austria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, România, Serbia şi Slovacia, în septembrie 2013.

  • Câte taxe plătesc românii ca să meargă pe drumurile ţării

    Odată cu introducerea noii accize speciale din care se va finanţa construcţia de autostrăzi, românii vor ajunge să plătească trei tipuri de taxe pentru a merge pe drumurile publice din România.

    Guvernul a anunţat introducerea unei accize suplimentare, de 7 eurocenţi pe fiecare litru de carburant cumpărat de la orice benzinărie din ţară, sumele urmând să fie folosite pentru construcţia de drumuri. Un calcul simplu bazat pe consumul de benzină şi motorină din 2012 arată că statul ar colecta, într-un an, 490 sau 607 milioane de euro, în funcţie de modul de implementare a noii taxe: dacă se va aplica şi TVA pe ea sau nu, ca la acciza obişnuită.Noua acciză este de destul de asemănătoarea cu vechea “taxă Băsescu”, vechea taxă de utilizare a drumurilor publice.

    Utilizatorii drumurilor publice din România plătesc însă şi rovinieta, un tarif de utilizare a reţelei de drumuri şi autostrăzi. Pentru autoturisme, valoarea acesteia este cuprinsă între 3 euro (pentru şapte zile) şi 28 de euro (pentru 12 luni) şi urmează să fie şi ea crescută. Potrivit unui proiect de act normativ, noile valori ar urma să fie cuprinse între 5 şi 32 de euro.

    Odată ce se va finaliza construcţia primei autostrăzi realizată în sistem de concesiune, românii vor plăti şi o taxă de autostradă, din care urmează să îşi recupereze investiţia constructorul privat al autostrăzii. Momentan, sunt în procedură de atribuire a mai multe contracte de construcţie de autostrăzi în sistem de parteneriat public privat: Comarnic-Braşov, Piteşti-Craiova şi centura de sud a Bucureştiului.

    Cel mai avansat proiect pare a fi cel al autostrăzii Comarnic-Braşov, contractul urmând să fie semnat până la sfârşitul anului, iar autostrada terminată până în 2016. La acel moment, şoferii de autoturisme vor plăti o taxă de circa 7-8 lei pentru a merge pe toţi cei 58 de kilometri, echivalentul unei taxe de 1,2 eurocenţi pe ax şi osie.

    Ulterior, se vor plăti taxe şi pentru accesul pe autostrăzile deja construite. După ce se va construi centura de sud a Bucureştiului, va fi taxat traficul şi pe autostrăzile A1 şi A2, deşi au fost construite cu bani de la buget. Motivul ar fi că cel care va construi centura de sud va primi şi contractul de întreţinere a celor două autostrăzi, iar lucrările de întreţinere nu vor mai fi plătite de la buget. Potrivit estimărilor actuale, un drum pe autostradă între Constanţa şi Piteşti ar urma să coste circa 50 de lei, pentru un autoturism.

    Până în momentul de faţă, nici un oficial al statului român nu a anunţat vreo schimbare a regimului rovinietei în urma introducerii taxei de autostradă.

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) este instituţia care se ocupă de administrarea reţelei de drumuri şi de construcţia de drumuri noi. Pentru acest an, CNADNR are un buget de şapte miliarde lei în 2013, din care 5,2 miliarde lei pentru investiţii. O parte din bani reprezintă alocaţii de la bugetul de stat.

    Cum se cheltuiesc banii?

    Potrivit unui studiu recent al Consiliului Concurenţei, care face o comparaţie între costurile de construcţie ale autostrăzilor din România şi Bulgaria, românii construiesc mult mai scump decât bulgarii. Preţul mediu estimat pentru un kilometru de autostradă construit în Bulgaria în zonă de şes este de 2,4 milioane euro/km. În România, preţul mediu/km de autostradă construit în aceeaşi zonă de relief este de 6,9 milioane euro/km, de aproape trei ori mai mare faţă de valoarea estimată pentru Bulgaria. Pentru un kilometru de autostradă construit în Bulgaria în zonă de munte s-au cheltuit, în medie, 5,5 milioane euro/km. Calculele arată că preţul mediu/kilometru al autostrăzilor construite în Bulgaria este de circa 3,3 milioane euro/kilometru. „Analiza statistică a preţurilor medii/kilometru ale tronsoanelor de autostradă din România – valoarea iniţială vs. valoarea finală a lucrărilor – a reliefat o creştere a preţului mediu pe parcursul execuţiei tronsoanelor de autostradă, creştere care este semnificativă din punct de vedere statistic”, se arată în raportul Consiliului Concurenţei.

    În afară de aceste taxe, şoferii români mai plătesc o taxă de poluare, la înmatricularea autoturismului, dar şi o taxă locală anuală, de posesie.

  • Câştigul salarial mediu nominal net pe economie a crescut 0,3% în septembrie, la 1.609 lei

    Câştigul salarial mediu nominal net pe economie a crescut 0,3% în septembrie, la 1.609 lei

    Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.609 lei, în luna septembrie 2013, în creştere faţă de luna precedentă cu 5 lei (0,3%), iar cel brut a fost de 2.223 lei, cu 0,2% mai mare decât în august 2013, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4.907 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (883 lei).

    Potrivit datelor INS, în luna septembrie 2013, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.223 lei, cu 0,2% mai mare decât în luna august 2013.

    În luna septembrie 2013, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât creşteri cât şi scăderi faţă de luna precedentă.

    Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna august 2013 din sectorul economic s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă), dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte).

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat cu 24,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 18,2% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, respectiv cu 13,6% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice.

    De asemenea, au fost creşteri între 4% şi 7% în fabricarea produselor din tutun, activităţi de servicii anexe extracţiei, telecomunicaţii, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice; între 2,0% şi 3,5% în activităţi de editare, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, fabricarea produselor textile, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), cercetare-dezvoltare, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, agricultură, vânătoare şi servicii anexe.

    Pe de altă parte, scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost cauzate de acordarea în luna precedentă a primelor ocazionale, plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, în unele activităţi economice scăderea nivelului câştigului salarial mediu net din luna septembrie a fost cauzată de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte).

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat cu 12,6% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv cu 11,4% în alte activităţi extractive; între 5,5% şi 9,0% în transporturi pe apă, extracţia minereurilor metalifere, tranzacţii imobiliare; între 2,5% şi 5,0% în fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea altor mijloace de transport, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea băuturilor.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna august în învăţământ (1,2%) ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice. În administraţia publică şi sănătate şi asistenţă socială câştigul salarial mediu net a scăzut uşor în luna septembrie faţă de luna august 2013, cu 0,2%, respectiv 0,3%.

    Comparativ cu septembrie 2012, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 4,6%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 102,7%.

    Indicele câştigului salarial real pentru luna septembrie 2013 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 100,9%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 121,9%, cu un punct procentual mai mare faţă de cel înregistrat în luna august 2013.