word-monitor

Category: Economie

  • 804.225 salariaţi vor beneficia de majorarea salariului minim la 850 lei/lună

    804.225 salariaţi vor beneficia de majorarea salariului minim la 850 lei/lună

    Un număr de circa 804.225 salariaţi, dintre care 238.143 din sectorul bugetar şi 566.112 din sectorul concurenţial, va beneficia de majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 850 lei/lună.
    De asemenea, de majorarea salariului minim la 900 lei lunar vor beneficia circa 966.405 salariaţi, dintre care 281.542 din sectorul bugetar şi 684.863 salariaţi din cel concurenţial, conform datelor Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
    Conform unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul MMFPSPV, începând cu data de 1 ianuarie 2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 850 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,059 lei/oră (plus 6,25% faţă de anul 2013). De la 1 iulie 2014, salariul minim brut va creşte la 900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentând 5,357 lei/oră (plus 12,50% faţă de 2013).
    Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, se menţionează în proiectul de act normativ.
    „Stabilirea, pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, de salarii de bază sub nivelul celui prevăzut constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei. Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către personalul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin inspectoratele teritoriale de muncă judeţene şi al municipiului Bucureşti, împuternicit, după caz, prin ordin al ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnic”’, se menţionează în proiectul de Hotărâre.
    În prezent, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este stabilit la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,74 lei/oră, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 23/2013.

  • Peste 90% dintre cei care contestă o licitaţie nu participă ca ofertanţi finali

    Mai mult de 90% dintre cei care contestă o licitaţie nu au vreo legătură cu ofertantul şi nu sunt prezenţi ca ofertanţi finali, aceasta fiind o campanie de blocare a procesului, a declarat, într-o conferinţă de specialitate, Dan Nica, ministrul pentru Societatea Informaţională.
    „Sunt mulţi cei care contestă şi care consideră că acţiunea lor este legitimă. Este o chestiune care trebuie reglementată. Pierdem toţi. Sunt cereri de rambursare care conţin 95 de volume şi se ajunge la 9.000 de semnături conform cu originalul, în condiţiile în care există trei exemplare din fiecare proiect. Peste 90% dintre cei care contestă o licitaţie nu au nicio legătură cu aceasta şi nu participă ca ofertanţi finali la licitaţie. Deci, e clar că acela care contestă are lipsă de apetit pentru participare la licitaţie. Pentru noi, este clar o formă de şantaj”, a afirmat Nica.
    Ministrul pentru Societatea Informaţională a menţionat, totodată, că depunerea cât mai multor contestaţii la o licitaţie a devenit concurs naţional în România.
    „Sunt foarte mulţi beneficiari care încearcă să depună proiecte, dar care nu sunt în regulă. Astfel, apar foarte multe nemulţumiri. Sigur că efortul nostru de a evalua cele câteva mii de proiecte pe care le-am găsit este aproape de finalizare. Dacă nu terminăm cu bine acest exerciţiu financiar, nu va fi bine nici în următorul exerciţiu financiar. (…) Cine depune mai multe contestaţii la o licitaţie în România a devenit concurs naţional”, a afirmat Nica.

  • Masterplanul de Transport va fi aprobat în perioada următoare

    Ministerul Transporturilor va aproba în perioada următoare Masterplanul de Transport, în cadrul căruia sunt prevăzute proiecte de modernizare în valoare de 1,12 miliarde euro, a declarat ministrul de resort, Ramona Mănescu, în cadrul unei conferinţe de specialitate.
    „Banii pentru proiectele în valoare de 1,12 miliarde de euro vor proveni din fonduri europene şi vor fi alocaţi în special pentru modernizarea Aeroportului Henri Coandă, dar şi a celor de la Cluj, Constanţa, Baia Mare. De asemenea, vor fi construite capacităţi intermodale la aeroporturile de la Otopeni şi Iaşi, dar şi un terminal cargo la Cluj”, a spus ministrul Transporturilor.
    Potrivit sursei citate, prioritatea Ministerului Transporturilor pentru perioada următoare este îmbunătăţirea traficului aerian pe rutele interne, mai multe aeroporturi din ţară beneficiind deja de lucrări de modernizare finanţate din fonduri europene.
    „Pista Aeroportului Ştefan cel Mare din Suceava a beneficiat de lucrări de modernizare în valoare de 167 milioane lei, în timp ce Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanţa a suportat lucrări de reabilitare în valoare de 170 milioane lei. În ceea ce priveşte creşterea traficului aerian pe rute interne, ne vom concentra mai ales pe suplimentarea numărului de curse pe destinaţiile existente, cum ar fi ruta Bucureşti-Târgu Mureş, care până de curând beneficia de trei curse pe săptămână, iar cum dispune de cinci curse săptămânal”, a afirmat Ramona Mănescu.
    Aceasta a precizat, totodată, că în acest moment nu există un plan de disponibilizări la unele companii feroviare sau la compania Tarom.
    „În prezent priorităţile noastre sunt bugetul pe anul 2014 şi implementarea planului de dezvoltare. Aceste lucruri sunt mai importante până să ajungem la disponibilizări, care pot avea loc doar după consultările cu partenerii sociali”, a subliniat Ramona Mănescu.
    În ceea ce priveşte schimbarea flotei existente a Tarom, George Marin, vicepreşedintele Business Strategy al Tarom, a declarat că există două posibilităţi pentru realizarea acestui demers: fie închirierea unor avioane din flota existentă către terţi şi închirierea unor avioane potrivite pentru Tarom de la alte companii, fie achiziţionarea de noi avioane.
    „Optimizarea flotei Tarom va avea loc într-un interval de timp de 2-4 ani. În măsura în care vom identifica potenţial de trafic, vom introduce curse şi pe alte rute interne. Pentru moment, ne vom axa pe suplimentarea numărului de curse pe rutele existente”, a spus George Marin.

  • Din 2016 nu vor mai fi primite documente pe hârtie pentru accesarea banilor europeni

    Din 2016 nu vor mai fi primite documente pe hârtie pentru accesarea banilor europeni

    Documentele privind accesarea fondurilor europene vor fi depuse, din 2016, exclusiv în format electronic, pentru reducerea birocraţiei, a anunţat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
    „Din 2016 nu vor mai fi primite documente pe hârtie. Nu se mai primesc documente pe hârtie în relaţia dintre stat şi beneficiari. Vor fi folosite numai documente în format electronic. Trebuie să facem totul ca beneficiarii să nu mai simtă nicio povară. Vrem un sistem cât mai simplificat, cu reguli cât mai simple, dar foarte clare”, a spus Eugen Teodorovici, într-o conferinţă pe tema absorbţiei fondurilor europene.
    Acesta consideră că anul 2014 va fi un an cu un mare risc de a fi pierdute mari sume din bani europeni.
    „Riscul de anul viitor va fi enorm. Vrem o implicare totală, pentru că va fi foarte complicat. Este un risc enorm să se piardă bani, pentru că sunt sume foarte mari care trebuie atrase. Este vorba, între altele, de 2,2 miliarde euro la proiectele pe resurse umane, două miliarde la proiectele de mediu, două miliarde de euro pe alte programe”, a precizat Teodorovici.
    Valoarea fondurilor structurale şi de coeziune returnate României se ridica la peste 4,8 miliarde de euro, echivalentul a peste 25% din totalul fondurilor structurale şi de coeziune alocate. În acelaşi timp, valoarea sumelor solicitate Comisiei Europene pentru a fi rambursate României se ridica la peste 5 miliarde de euro, la data de 7 noiembrie, rata de absorbţie curentă depăşind nivelul de 26%.

  • Reclama care vrea să ia ochii: „nebuloasa” descentralizării

    Va fi mai bine, vom accesa mai multe fonduri europene şi mai uşor. Vom avea mai puţini funcţionari de plătit şi mai puţină birocraţie. Cam asta este reclama guvernamentală care ni s-a servit şi încă ni se mai serveşte, când vine vorba de descentralizare. Chiar dacă a fost eclipsat de celebre arestări sau de inundaţii ori cutremure, subiectul descentralizării a rămas mereu pe lista de ştiri primite volens-nolns de fiecare. Numai că, deocamdată, rareori a spus cineva cu claritate şi cum va fi. S-au mulţumit să scoată în evidenţă lucrurile bune şi să le treacă cu vederea sau să le ascundă pe cele rele. Deocamdată nu s-au bătut în cuie efectiv regiunile, deşi fiecare ştie deja cum vor fi, asta deoarece s-a început cu descentralizarea instituţiilor, urmând ca atunci când asta se va termina, probabil, să se facă efectiv descentralizarea teritorială. Cert e că departe de a se face doar pentru binele ţărişoarei, deocamdată tot procesul lasă impresia că se va „centraliza” cel mai bine cel care va avea un „baron” mai puternic şi mai abil în negocieri. De fapt, tot jocul ăsta al descentralizării lasă mai mult impresia de socoteli făcute pentru unii şi în dauna altora, în funcţie de „sfinţii” pe care fiecare îi are la artizanul descentralizării. E drept că dispărând probabil nişte posturi de directori se vor reduce şi unele cheltuieli. Numai că în structurile regionale ce se vor creea se vor înfiinţa şi posturi noi, aşa că economia dintr-o parte nu se va păstra, sumele tăiate cheltuindu-se, dar pentru alte salarii.
    În alte modele de descentralizare ale instituţiilor, cei care i-au simţit beneficiile spun că de fapt banii se cheltuie la fel, doar că se schimbă numele posturilor şi acestea sunt mutate dintr-un judeţ în altul. Unii chiar s-au revoltat când au rămas pe liber din instituţia unde au lucrat zeci de ani. Acum, am zice noi, un bugetar în minus. Poate. Dar în alt judeţ, pentru cel în minus apar doi sau trei în plus, pe alte scheme, aşa că economie nu ştiu unde este. Până la urmă, descentralizarea asta, începută prin aşa-zise reorganizări, nu are nicio legătură cu eficientizarea sistemului. Noi tot la atâtea uşi vom bate şi la fel de multe taxe vom plăti. Se va schimba doar numele de pe uşi şi distanţa până la ele.

  • Exporturi în creştere cu 8,4% şi importuri mai mici cu 0,7%, în primele nouă luni

    Exporturile României au crescut, în primele nouă luni din 2013, cu 8,4%, până la valoarea de 160,88 miliarde lei, în timp ce importurile au fost pe un trend descendent, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior, arată datele estimate ale Institutului Naţional de Statistică /INS/, publicate luni.

    Astfel, în perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2013, exporturile FOB realizate au fost de 160,88 miliarde lei (36,47 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 179,225 miliarde lei (40,63 miliarde euro)

    Comparativ cu primele nouă luni ale anului anterior, exporturile au crescut cu 8,4% la valori exprimate în lei (8,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,7% la valori exprimate în lei (0,3% la valori exprimate în euro).

    Deficitul comercial FOB-CIF, în intervalul analizat, a fost de 18,33 miliarde lei (4,15 miliarde euro), mai mic cu 13,72 miliarde lei (3,060 miliarde euro) decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra UE28), în perioada ianuarie — septembrie 2013, a fost de 112,24 miliarde lei (25,458 miliarde euro) la expedieri şi de 136,41 miliarde lei (30,94 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 69,8% din total exporturi şi 76,1% din total importuri.

    Totodată, valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra UE28) s-a situat, în primele nouă luni din 2013, la 48,64 miliarde lei (11,021 miliarde euro) la exporturi şi 42,815 miliarde lei (9,69 miliarde euro) la importuri, reprezentând 30,2% din total exporturi şi 23,9% din total importuri.

    În primele nouă luni din 2013, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42% la export şi 34,6% la import) şi alte produse manufacturate (33,1% la export, respectiv 30,3% la import).

    Conform INS, în luna septembrie, exporturile FOB au însumat 19,86 miliarde lei (4,45 miliarde euro), în timp ce importurile CIF s-au situat la 21,70 miliarde lei (4,86 miliarde euro). Comparativ cu luna septembrie 2012, exporturile au crescut cu 15,2% la valori exprimate în lei (16,1% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 3,3% la valori exprimate în lei (4,2% la valori exprimate în euro).

    De asemenea, faţă de luna august 2013, exporturile din luna septembrie 2013 au crescut cu 17,2% la valori exprimate în lei (16,4% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 9,6% la valori exprimate în lei (8,9% la valori exprimate în euro).

    Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost, în septembrie, de 1,84 miliarde lei (413 milioane euro), mai mic cu 1,92 miliarde lei (423,7 milioane euro) decât cel înregistrat în luna septembrie, anul trecut.

    Potrivit INS, în cazul perioadei ianuarie-septembrie 2013, comerţul intracomunitar cu bunuri include şi tranzacţiile dintre România şi Croaţia, ţară ce a devenit stat membru UE la data de 1 iulie 2013. Datele pentru anul 2012 au fost recalculate în condiţii comparabile.

  • Creşterea economică este estimată la 2,2% în 2013 şi 2014

    Creşterea economică a României este estimată la 2,2% în 2013 şi 2014, urmând să ajungă la 2,5% în 2015, 3% în 2016 şi 3,3% în 2017, potrivit variantei de toamnă a prognozei pe termen mediu 2013-2017 a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).
    În prognoza de primăvară, creşterea economică era proiectată la 1,6% pentru 2013 şi 2,2% pentru 2014.
    Revizuirea în creştere a prognozei de creştere economică pentru 2013 s-a datorat unei proiecţii în creştere pentru avansul valorii adăugate brute în industrie — la 3,9%, faţă de 1,6% la prognoza de primăvară, în agricultură — la 11,9% comparativ cu 6,4% şi în servicii — la 1,4% faţă de 0,9% anterior.
    Prognoza de creştere a valorii adăugate brute în construcţii a fost revizuită însă în scădere, de la 2,6% la prognoza de primăvară la 1% în varianta de toamnă.
    Consumul final este estimat să înregistreze un avans de numai 0,3% în 2013 faţă de 1,5% cât se estima anterior, iar pentru 2013 un avans de 1,7% faţă de 1,9% anterior.
    Formarea brută de capital fix (investiţiile) va înregistra o scădere de 1,3% în 2013 (anterior prognoza indica o creştere de 5%) şi o creştere de 4% în 2014 comparativ cu 6% — proiecţia din primăvară.
    Potrivit prognozei de toamnă a CNP, exporturile vor înregistra un avans de 8,2% în 2013, 5,5% în 2014, 4,9% în 2015 şi câte 5% în 2016-2017, iar importurile vor scădea cu 0,1% în 2013 şi vor avansa cu 5,4% în 2014, 5,6% în 2015 şi cu câte 6% în anii 2016-2017.
    Deficitul de cont curent este estimat să se situeze la 1% din PIB în 2013, 1,3% în 2014, 1,6% în 2015, 1,9% în 2016 şi 2,3% în 2017.

  • Numărul mediu de salariaţi va creşte cu 1,3% în 2014, până la 4,57 milioane persoane

    Numărul mediu de salariaţi pe total economie (conform BFM-balanţa forţei de muncă) este estimat pentru 2014 la 4,57 milioane persoane, în creştere cu 1,3% faţă de anul 2013, conform datelor furnizate în Prognoza de toamnă 2013-2017 de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).
    Pentru 2013 numărul de salariaţi este estimat la 4,51 milioane persoane (plus 1,5%). CNP estimează pentru 2015 un număr de 4,635 milioane salariaţi, pentru 2016 — 4,705 milioane salariaţi, iar pentru 2017 — 4,78 milioane salariaţi.
    În Prognoza de primăvară, numărul de salariaţi pe total economie era estimat la 4,485 milioane persoane în 2013 şi la 4,695 milioane persoane în 2016.
    În ceea ce priveşte numărul salariaţilor din sectorul bugetar, CNP estimează pentru 2014 un număr de 866.000 de persoane, similar cu cel prognozat pentru 2013. În 2015 se estimează că salariaţii din sistemul bugetar vor fi în număr de 870.000 de persoane, în 2016 de 872.000, iar în 2017 — 873.000 de persoane.
    Pentru următorii patru ani, CNP estimează că numărul salariaţilor din sectorul privat va urca la 3,704 milioane de persoane în 2014 (+1,6%), la 3,765 milioane în 2015 (+1,6%), la 3,833 milioane persoane în 2016 (+1,8%) şi la 3,907 milioane în 2017 (1,9%).
    Numărul şomerilor BIM va scădea la 715.000 persoane în 2014, de la 735.000 în acest an, şi la 700.000 de persoane în 2015.
    Rata şomajului BIM este estimată, pentru 2013, la 7,3%, în 2014 — 7% şi în 2015 — 6,8%.

  • Câştigul salarial mediu net va creşte în 2014 cu 5,1%, la 1.676 lei

    Comisia Naţională de Prognoză estimează că în 2014 salariul mediu net va creşte cu 5,1%, la 1.676 lei, în scădere uşoară faţă de prognoza din primăvară, de 1.698 lei.
    Conform Prognozei pe termen mediu 2013 — 2017 — varianta de toamnă, câştigul salarial mediu brut se va majora anul viitor cu 5,2%, la 2.298 lei.
    În 2015, câştigul salarial mediu brut va creşte cu 4,5%, la 2.401 lei, iar cel net cu 4,4%, la 1.750 lei, în 2016 cel brut va înregistra o creştere de 3,8%, la 2.492 lei, iar cel net de 3,7%, la 1.815 lei. În 2017, câştigul salarial mediu brut va ajunge la 2.582 lei (plus 3,6% faţă de anul anterior), iar cel net la 1.879 lei (plus 3,5%).
    Pentru acest an, CNP estimează un câştig salarial mediu brut de 2.185 lei (plus 5,9%), şi unul net de 1.594 lei (plus 5,8%).
    Ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, declara, în urmă cu câteva zile, că pentru anul viitor anvelopa pentru creşterea salarială, în sectorul bugetar, este de 500 milioane lei. Din această sumă 220 milioane lei vor fi pentru creşterea salariului minim de la 800 la 900 de lei, iar diferenţa va fi acordată anumitor categorii socio-profesionale, precum medicii rezidenţi (între 80 şi 120 milioane lei pentru acordarea unor burse de 100 sau 150 euro) şi debutanţii din învăţământ.

  • Creşterea taxelor şi impozitelor în 2014 va afecta întreg mediul de afaceri din România

    Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) dezaprobă măsurile de creştere a taxelor şi impozitelor în anul 2014, considerând că acestea vor afecta direct şi indirect întreg mediul de afaceri din România.

    “AOAR înţelege necesitatea acoperirii multiplelor cheltuieli bugetare obligatorii, unele fiind generate de măsurile inconsecvente adoptate în perioada 2010-2011, dar consideră greu de înţeles măsuri precum cea de creştere a accizei pe combustibili, ca sursă de realizare a lucrărilor de infrastructură, în condiţiile în care Guvernul nu adoptă măsuri de utilizare integrală a fondurilor europene destinate acestui sector. Alocarea acestor fonduri în lipsa unui Master Plan pentru infrastructura de transport rutier a României, document ce ar fi trebuit aprobat prin lege de către Parlament, propunere făcută public de către AOAR încă din anul 2009 şi refuzată sistematic de toate guvernele, ca şi cheltuielile constant neclare efectuate de CNADR, reprezintă tot atâtea semne de neîncredere în politica fiscală şi de investiţii anunţată de Guvern” se arată într-un comunicat al AOAR.

    AOAR constată “cu regret” că în timp ce creşterea economică în anul 2014 este apreciată ca o garanţie, întreg ansamblul de măsuri fiscale nu vizează în niciun fel susţinerea mediului de afaceri. “Afirmaţiile publice referitoare la menţinerea cotei de impozitare de 16% şi a TVA la 24% ca măsuri suficiente pentru a satisface mediul de afaceri reprezintă o reluare identică a declaraţiilor guvernelor din 2009 şi 2010 (până la creşterea TVA de la 19% la 24%). România a adoptat programul de dezvoltare economică promovat de Uniunea Europeană, dezvoltare ce trebuie să se bazeze pe “societatea bazată pe cunoaştere”, măsurile fiscale propuse ignorând complet această direcţie vitală de creştere economică durabilă şi generatoare de valoare adăugată în condiţiile unui consum redus de materii prime şi resurse energetice”, se mai menţionează în comunicat.

    Pe de altă parte, AOAR susţine lărgirea bazei de impozitare, inclusiv adoptarea unor măsuri nepopulare cu condiţia ca sursele financiare să fie folosite eficient pentru stimularea inovării, a creativităţii şi dezvoltării afacerilor capabile să genereze creştere economică durabilă.

    AOAR respinge creşterea fiscalităţii pentru scopul finanţării excesive a cheltuielilor destinate funcţionării administraţiilor centrale şi locale, inclusiv prin investiţtii fără impact economic sau social.

    Pentru creşterea veniturilor bugetare, autorităţile de la Bucureşti au anunţat, pentru anul viitor, majorarea accizelor la carburanţi, impozitarea construcţiilor speciale deţinute de persoane juridice (reţelele de transport, stâlpi, depozite sau magazii) şi creşterea redevenţelor, cu excepţia petrol şi gaze, cu 25%.