Un studiu DTZ privind factorii care influenţează coşul de cumpărături arată că la fiecare minut petrecut în mall un vizitator cheltuie în medie mai mult cu 0,2 lei-1 leu, iar fiecare an în plus al celor care fac cumpărături în centrele comerciale reduce suma cheltuită cu 0,1-0,3 lei.
Timpul petrecut într-un centru comercial, numărul de magazine vizitate, vârsta şi frecvenţa sunt cei mai importanţi factori care influenţează coşul de cumpărături al vizitatorului de mall, conform rezultatelor Retail Metrics, produs dezvoltat de DTZ Echinox.
Folosind metode cantitative complexe, DTZ a urmărit determinarea factorilor care influenţează coşul de cumpărături al unui vizitator într-un centru comercial. S-au luat în considerare 25 de factori precum vârsta, sexul, veniturile, educaţia, timpul petrecut în mall, frecvenţa vizitelor, etc., iar în final au fost validaţi patru: numărul de magazine vizitate, frecvenţa de vizitare, timpul petrecut în centru şi vârsta.
Astfel, în fiecare minut petrecut în mall, un vizitator cheltuie, în medie, între 0,2 şi 1 leu în plus, iar această informaţie este folosită în prezent de majoritatea centrelor comerciale care încearcă să-şi diversifice partea de divertisment şi să îşi extindă rolul de socializare cu scopul de a creşte media de timp petrecut în centru şi implicit valoarea coşului de cumpărături.
În mod surprinzător, veniturile personale şi familiale nu au o influenţă relevantă asupra sumei cheltuite într-un centru comercial, fapt datorat unei fluctuaţii importante generate de persoanele fară venituri care fac cumpărături, dar şi unui conservatism exagerat pentru o parte a segmentului de populaţie cu venituri mari, notează DTZ.
În ceea ce priveşte impactul numărului de magazine vizitate asupra coşului de cumpărături, statisticile arată că, pentru fiecare magazin vizitat, un client cheltuie, în medie, între 5 şi 25 de lei în plus. Variaţia între 5 şi 25 lei per magazin vizitat reflectă capacitatea retailerilor de a converti traficul şi vizitele în vanzări.
O medie scăzută a sumei indică faptul că centrul comercial atrage trafic, însă mixul de locatari nu reuşeşte să fructifice acest potenţial pe măsură. La polul opus, o medie de 25 lei indică faptul că centrul comercial trebuie să se concentreze pe creşterea traficului, conversia în cumpărături fiind excelentă.
Vârsta şi frecvenţa vizitelor sunt factorii care completează formula coşului de cumpărături şi o influenţează negativ. Concret, persoanele mai în vârstă care au acelaşi comportament cu segmentul mai tânar în ceea ce priveşte timpul şi numărul de magazine vizitate, au în medie coşuri de cumpărături mai mici. Fiecare an în plus are un impact între -0,1 şi -0,3 lei asupra coşului de cumpărături. Frecvenţa, pe de altă parte, este un rău necesar care, la nivel de volum pe o perioadă mai mare de timp, maximizează suma atrasă de centrul comercial de la o persoană. O persoană care vizitează mall-ul de două ori pe săptămână are un coş de cumpărături cu până la 40 de lei mai mic decât o persoană care, în medie, vizitează mall-ul o dată pe săptămână.
“Aplicarea setului de cercetări Retail Metrics în 10 centre comerciale din Bucureşti şi din ţară a relevat o serie de concluzii interesante pentru dinamica retailului din România. De exemplu, maximizarea numărului de magazine vizitate prin promovarea internă, tradusă în vanzări încrucişate între magazine, sau o mai bună vizibilitate a promoţiilor în mall, ar trebui să fie una dintre priorităţile centrelor comerciale. De asemenea, deţinerea unei informaţii exacte legată de cifra de afaceri generată de creşterea timpului petrecut într-un centru comercial, dă o nouă dimensiune evaluării investiţiilor”, a declarat Sebastian Mahu, head of property management DTZ Echinox.
Category: Economie
-
Ce factori influenţează coşul de cumpărături?
-
Brazii pleacă de la Romsilva cu preţuri între 10 şi 30 de lei, fără TVA
Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva scoate la vânzare 51.799 de brazi pentru Sărbătorile de Crăciun şi de Anul Nou, din speciile brad şi molid, cu 21% mai puţini decât în 2012, dar la preţuri similare cu cele de anul trecut, respectiv între 10 şi 30 de lei, fără TVA.
Potrivit datelor furnizate AGERPRES, în anul 2013, pentru sărbătorile de iarnă, Romsilva are posibilitatea de a recolta şi valorifica pe piaţa internă un număr de 51.799 de „pomi de Crăciun”, din care din specia brad 28.201 bucăţi, în condiţiile în care anul trecut regia a scos pe piaţă 65.833 pomi de Crăciun, din care 34.067 bucăţi au fost din specia brad.
În 2013, Romsilva a redus numărul brazilor scoşi la vânzare din cauza retrocedării unor suprafeţe de păduri către foştii proprietari.
Preţurile de vânzare către populaţie şi agenţii economici sunt aceleaşi cu cele din anul 2012 şi sunt cuprinse între 10 lei la pomii de Crăciun cu o înălţime între 0,7 metri şi 1,3 metri, de 20 lei la pentru cei de 2,01 — 3 metri, pentru specia molid, şi între 20 lei la pomii de Crăciun cu o înălţime între 0,7 — 1,3 metri şi 30 lei la cei de 2,01-3 metri din specia brad. Preţurile nu includ TVA. Solicitările pentru exemplare cu înălţimi mai mari de trei metri sunt considerate comenzi speciale, iar preţul se aprobă de fiecare direcţie silvică în parte, pornind de la tariful minim de 20 lei/metru.
Romsilva precizează că brazii vor fi recoltaţi din regenerările naturale cu o densitate excesivă, precum şi din culturi specializate, de unde se recoltează în fiecare an pomi pentru Crăciun, în vederea vânzării acestora în perioada sărbătorilor de iarnă. Valorificarea brazilor se va face de către direcţiile silvice din cadrul regiei, prin ocoalele silvice din subordine.
Pentru evitarea tăierilor ilegale, cât şi a comerţului ilegal cu pomi de Crăciun, Romsilva împreună cu Poliţia Română, Jandarmeria Română şi Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi Cinegetic desfăşoară acţiuni comune în fondul forestier, pe drumurile publice, în locurile de vânzare, ca şi în anii anteriori, pentru prevenirea şi sancţionarea unor astfel de fapte.
Romsilva nu îşi propune să acopere necesarul de brazi pentru Crăciun deoarece sunt agenţi comerciali care aduc pomi din import, dar şi proprietari privaţi de păduri care vin pe piaţă cu brazi sau molizi. Pe de altă parte, hipermarketurile şi magazinele de bricolaj sau de mobilă vând pomi de iarnă din import, dar la preţuri mult mai ridicate decât cele de pe piaţa locală. Cei mai mulţi brazi din import vin din Danemarca, Ungaria, Germania şi Polonia, dar şi din Olanda, Austria şi Italia, la preţuri medii de circa 20-25 de euro. -
Costul deszăpezirii unui kilometru de drum în iarna 2012-2013 a fost de 1.588 euro
Costul real al deszăpezirii unui kilometru de drum în România pe durata celor patru luni de iarnă 2012-2013 a fost de 1.588 euro, potrivit datelor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
„(…) Pentru iarna 2012 — 2013 bugetul total alocat pentru activitatea de deszăpezire a fost de 47.595.632 euro, din care plăţile efective către firmele contractante au însumat 27.960.126 euro. Aprovizionarea şi transportul materialelor necesare până la bazele de deszăpezire (150.000 tone nisip şi 244.000 tone sare) au costat 13.905.765 euro, iar cheltuielile pentru deszăpezirea cu autoutilaje proprii (reparaţii, piese de schimb, carburanţi, lubrefianţi, anvelope, acumulatori etc) au fost de 2.692.251 euro”, precizează compania.
Potrivit CNADNR, alte cheltuieli privind activitatea de iarnă pentru circa 400 locaţii — DRDP, SDN şi baze de deszăpezire, puncte de sprijin (utilităţi, combustibil pentru încălzire, informări operative etc) au fost în valoare de 1.324.503 euro în timp ce aprovizionarea şi montare/ demontare panouri parazăpezi a costat 828.836 euro. Repararea degradărilor cu mixtură stocabilă a însumat 884.151 euro.
CNADNR precizează, de asemenea, că sarea folosită ca material antiderapant în perioada de iarnă 2013-2014 a fost achiziţionată exclusiv de la Compania Naţională a Sării, printr-un contract încheiat cu SALROM, în valoare de aproximativ 80 milioane lei (fără TVA). Reţea naţională rutieră are aproximativ 17.600 kilometri. -
ArcelorMittal şi Nippon Steel ar putea prelua fabrica ThyssenKrupp din SUA
Grupul german ThyssenKrupp se află în negocieri exclusive cu un consorţiu alcătuit din ArcelorMittal şi Nippon Steel pentru vânzarea fabricii de procesare a oţelului din SUA, au declarat surse anonime pentru Reuters.„Sunt aproape de a ajunge la un acord, care ar putea fi semnat în următoarele zile”, a declarat una dintre surse.Marţi seară, ThyssenKrupp AG, cel mai mare producător de oţel din Germania, a anunţat că va amâna publicarea rezultatelor financiare anuale, deoarece discuţiile privind vânzarea fabricii din SUA au intrat în linie dreaptă. Compania germană nu a specificat cu ce firme poartă negocieri.Reprezentanţii ArcelorMittal au reafirmat că rămân interesaţi de fabrica din SUA, fără a da detalii suplimentare, în timp ce reprezentanţii ThyssenKrupp au refuzat să comenteze informaţiile publicate de Reuters.Anul trecut, ThyssenKrupp a vândut subsidiara sa Tailored Blanks companiei chineze Wuhan Iron and Steel.Grupul ThyssenKrupp este prezent şi în România prin toate cele cinci divizii ale sale, respectiv metalurgie, auto, ascensoare, bunuri industriale şi servicii. -
Piaţa auto din România a scăzut în octombrie cu 17,5%
Înmatriculările de autoturisme noi din România au scăzut cu 17,5% în luna octombrie faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, la circa 5.600 unităţi, cea mai abruptă contracţie din Europa Centrală şi de Est şi cea mai proastă evoluţie din UE cu excepţia Ciprului, potrivit datelor ACEA. Astfel, numărul înmatriculărilor de autoturisme noi din România a coborât de la aproximativ 6.800 la 5.600 unităţi în luna octombrie, se arată într-un comunicat transmis marţi de Asociaţia Constructorilor Europei de Automobile (ACEA).Singura piaţă europeană cu un declin mai abrupt a fost Cipru, unde livrările de maşini au coborât cu 34,1% în octombrie, de la 725 la 524 unităţi.Piaţa auto europeană a crescut pentru cea de-a doua lună consecutiv, cu 4,7%, de la 959.800 la 1,004 milioane unităţi, în principal datorită revenirii puternice a pieţei spaniole ca urmare a măsurilor de stimulare a vânzărilor de automobile adoptate de guvern.În Europa Centrală şi de Est, numărul înmatriculărilor din Ungaria a urcat în octombrie cu 26,7%, la 5.100 unităţi, în timp ce Polonia a consemnat o creştere de 19,3%, la 26.300 maşini. Bulgaria a consemnat o creştere de 11,6%, la 1.687 unităţi. În Cehia, livrările au scăzut cu 3,9%, la 15.300 înregistrări, iar în Slovenia şi Slovacia au crescut cu 23,1%, respectiv 37,6%.În primele 10 luni ale anului, piaţa românească a scăzut cu 16,5%, de la 55.900 la 46.700 unităţi, singurele ţări unde au fost consemnate declinuri mai abrupte fiind Cipru (-38,5%, la 5.900 unităţi) şi Olanda (-25,4%, la 338.600 automobile).Livrările la nivelul UE au coborât cu 3,1% de la începutul acestui an, de la 10,327 milioane la 10 milioane unităţi.În topul mărcilor, Dacia a înregistrat în octombrie una dintre cele mai solide creşteri din UE. Astfel, înmatriculările de autoturisme Dacia în UE au crescut cu 16,8% în luna octombrie, de la 21.000 la 24.500 unităţi.Marca Renault a consemnat de asemenea o revenire solidă, cu o creştere de 14,1%, de la 63.600 la 72.600 unităţi. Astfel, livrările de automobile ale grupului Renault în UE au urcat cu 14,8% în luna octombrie, de la 84.600 la 97.200 unităţi.Producătorul ceh Skoda, controlat de grupul german Volkswagen, a înregistrat o creştere de 23,7%, de la 36.700 la 45.400 unităţi.Volkswagen ocupă prima poziţie în Europa în topul producătorilor, cu 258.000 de automobile livrate în octombrie, în urcare cu 5,8%, urmat de PSA Peugeot Citroen, cu 117.000 unităţi (-0,9%), Renault, General Motors, Ford, BMW, Fiat, Daimler, Toyota, respectiv Nissan, partenerul de alianţă al Renault.Germania, cea mai mare economie europeană, a afişat o creştere de 2,3% a numărului înmatriculărilor de automobile noi în octombrie, la 265.400 unităţi.Spania a înregistrat cea mai puternică creştere în rândul pieţelor dezvoltate, de 34,4%, la 60.300 unităţi. În Franţa, livrările au urcat cu 2,6%, la 166.500, iar în Italia au scăzut cu 5,6%, la 110.800. -
Numărul total de întreprinderi a crescut cu 4% în 2012; numărul de salariaţi s-a redus cu 0,2%
Numărul total de întreprinderi din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă a crescut anul trecut cu 4% comparativ cu 2011, în timp ce numărul mediu de salariaţi s-a redus cu 0,2%, conform datelor provizorii publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică.La finele anului 2012, sectorul industrie însuma 50.896 întreprinderi, respectiv 11,4% din totalul întreprinderilor active din domeniul economic (industrie, construcţii, comerţ şi servicii). Cea mai mare pondere a fost deţinută de întreprinderile active din cadrul sectorului „Servicii”, respectiv 40,9%.Întreprinderile din industrie au deţinut cea mai mare pondere în ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi (35,8%), urmate de cele din servicii (31,6%). Mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost de circa 27 de salariaţi, în timp ce în comerţ a fost de circa 5 salariaţi.În ceea ce priveşte cifra de afaceri, ponderea cea mai mare a fost deţinută de întreprinderile cu activitate principală de comerţ (39,9%), întreprinderile din construcţii deţinând doar 7,3%.Valoarea adăugată brută la costul factorilor a fost obţinută în 2012, în proporţie de 42,7% în industrie, 8,3% în construcţii, 17,9% în comerţ şi 31,1% în servicii.Structura investiţiilor în cadrul sectoarelor se prezintă astfel: industrie 45%, construcţii 21,3%, comerţ 10,7% şi servicii 23%.Rezultatul brut al exerciţiului a înregistrat valori pozitive (profit) în industrie, comerţ şi servicii, sectorul „Construcţii” fiind singurul care a înregistrat valori negative (pierderi). -
România va ajunge anul viitor pe primul loc în UE în ceea ce priveşte reducerea inflaţiei
România va ajunge anul viitor pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte reducerea inflaţiei, arată Cristian Socol, consilierul premierului Victor Ponta, într-o analiză publicată de contributors.ro.Potrivit Eurostat, indicele armonizat al preţurilor de consum în România se va cifra, anul viitor, la 2,5%, în condiţiile în care, în 2009, inflaţia a fost de 5,6%. Astfel, dinamica ratei inflaţiei în perioada 2009 — 2014 arată că România a consemnat o reducere de 3,1 puncte procentuale în perioada menţionată, cea mai mare scădere din rândul statelor Uniunii Europene.De altfel, potrivit consilierului prim-ministrului, şi Raportul asupra Inflaţiei elaborat de Banca Naţională a României arată că rata de creştere a preţurilor va coborî la minime istorice în 2014. „În august 2014, România va ajunge la un minim istoric de 1,36% variaţie medie anuală, ceea ce este sub obiectivul de stabilitate a preţurilor stabilit de Banca Centrală Europeană de 2% inflaţie pe an. Chiar am putea intra în zona periculoasă a unor inflaţii prea mici, cu efecte macroeconomice perverse”, subliniază Cristian Socol.Sursa citată explică, în context, că balanţa riscurilor cu privire la factorii ce influenţează inflaţia înclină puternic spre reducerea acesteia anul viitor, presiuni de scădere a ratei de creştere a preţurilor fiind deficitul de cerere, o inflaţie importată mai mică, reducerea preţului petrolului pe pieţele mondiale (conform cotaţiilor futures), cererea redusă de energie, reducerea TVA la alimente şi un an agricol normal.Cristian Socol menţionează, în acest sens, prognoza de toamnă a Comisiei Europene (publicată la începutul aestei luni — n.r.) care confirmă ca România are un puternic proces dezinflaţionist (reducere a ratei inflaţiei).„Astfel, dacă ne uităm la dinamica ratei inflaţiei după metodologia UE, observăm că România va atinge anul viitor cea mai bună performanţă din UE în reducerea ratei inflaţiei din perioada postcriză (2009/2014). Estimările sunt în linie cu analizele publicate de Banca Naţională a României cu privire la atingerea în 2014 a unor minime istorice ale ratei inflaţiei”, precizează Cristian Socol.Potrivit previziunilor de toamnă publicate în 5 noiembrie de Comisia Europeană, nivelul estimat al ratei anuale a inflaţiei în 2013 este de 3,3%, în 2014 rata inflaţiei ar urma să scadă la 2,5% pentru ca, în 2015, acest indicator să ajungă la 3,4%. În primăvară, Comisia Europeană estima că nivelul ratei anuale a inflaţiei pentru 2013 se va situa la 4,3%, iar în 2014 la 3,1%. -
Bucureşti, Argeş, Timiş, Arad şi Braşov asigură jumătate din exporturile României
Bucureştiul şi judeţele Argeş, Timiş, Arad şi Braşov au asigurat aproape jumătate (47,3%) din totalul exporturilor României în prima jumătate a anului, de 23,71 miliarde euro, în timp ce Giurgiu şi Gorj au cumulat doar 0,29%, cu livrări în afara ţării de 68,38 milioane euro.Capitala se află în fruntea topului, cu exporturi de 4,45 miliarde euro în primul semestru, în creştere cu 19,22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dinamica fiind superioară celei din intervalul corespunzător din 2012 comparativ cu 2011, de 5,3%, reiese din datele Ministerului Economiei.Exporturile realizate de companiile din Bucureşti au reprezentat 18,8% din total. România a exportat în prima jumătate a anului produse în valoare de 23,71 miliarde euro, cu 5,92% mai mult faţă de perioada similară din 2012.Cele mai solicitate produse la export din Bucureşti au fost maşinile şi aparatele, echipamentele electrice şi componente ale acestora (28,5%), produsele industriei chimice (15,1%), metalele comune (9,8%) şi produsele minerale (9,6%).Judeţul Argeş ocupă locul al doilea în clasament, cu exporturi de 2,6 miliarde euro (10,97% din total), în urcare cu 12,38%, fiind impulsionate de vânzările Dacia în străinătate. Vehiculele, aeronavele, vasele şi echipamentele auxiliare de transport au reprezentat 67,5% din exporturile judeţului.Următoarele poziţii au fost adjudecate de judeţele Timiş, cu 1,85 miliarde euro (7,84% din total), cu 11% mai mici, Arad – 1,17 miliarde euro (4,94% din total), în creştere cu 5,6%, şi Braşov – 1,12 miliarde euro (4,75%), cu 12,6% mai mult. Judeţul Constanţa a exportat bunuri în valoare de 1,03 miliarde euro (4,36%), în scădere cu 15%, Sibiu – 1 miliard euro (4,22% din total, 8,2% creştere), Bihor – 918,9 milioane euro (3,88% pondere, în scădere cu 11,8%), Dolj – 774,4 milioane euro (3,27% pondere, în creştere de cinci ori) şi Ilfov – 718,4 milioane euro (3% pondere, în creştere cu 7,1%).La mijlocul clasamentului se situează judeţele Hunedoara – 343,15 milioane euro exporturi (1,45% din total, în creştere cu 22,3%), Bistriţa Năsăud – 308,62 milioane euro (1,3% pondere, în creştere cu 11,1%) şi Dâmboviţa – 288,99 milioane euro (1,22% pondere, în scădere cu 17,1%).Codaşe sunt judeţele Mehedinţi, cu exporturi de 60,65 milioane euro, în scădere cu 25% (0,26% din total), Giurgiu – 40,6 milioane euro, în scădere cu 35% (0,17% din total) şi Gorj – 27,75 milioane euro, în creştere cu 9,6% (0,12% din total exporturi). Cele trei judeţe sunt precedate, în ordinea crescătoare a valorii exporturilor, de Vaslui cu 67,13 milioane euro (0,28% din total, în scădere cu 23,75%), Teleorman – 71,18 milioane euro (0,3% pondere, în scădere cu 11,76%), Vrancea – 90,9 milioane euro (0,38% pondere, în creştere cu 14,5%), Ialomiţa – 91,5 milioane euro (0,39% pondere, în creştere cu 9,88%), Caraş Severin – 104,07 milioane euro (0,44% pondere, în creştere cu 0,42%), Brăila – 128,36 milioane euro (0,54% pondere, în scădere cu 9,54%) şi Vâlcea – 135,17 milioane euro (0,57% pondere, în scădere cu 29,8%).În ceea ce priveşte importurile, clasamentul este condus tot de Bucureşti şi Argeş, însă următoarele poziţii revin judeţelor Ilfov, Timiş şi Prahova. Împreună, capitala şi cele patru judeţe au atras peste jumătate (54,86%) din totalul importurilor din primul semestru, care s-au situat la 26,26 miliarde euro, înregistrând un declin de 2,72% comparativ cu intervalul similar din 2012.Capitala a absorbit aproape o treime (31,62%) din importuri, cu o valoare de 8,3 miliarde euro, în creştere cu 1,5%, iar judeţul Argeş a avut o dinamică a importurilor de 13,52%, ajungând la 1,8 miliarde euro, cu o pondere de 6,86%.Topul primelor trei categorii de produse importate coincide în Bucureşti cu cel de la exporturi, însă cu o pondere mai mare, de 55%, faţă de 53,4%.Judeţul Ilfov a consemnat o scădere de 7,56%, la 1,7 miliarde euro, cu 6,49% din total importuri, iar în Timiş regresul a fost mai mare, de 12,24%, produsele aduse din afara ţării cumulând 1,51 miliarde euro.În Prahova, importurile au totalizat 1,08 miliarde euro, în uşoară creştere (1,4%) faţă de ianuarie-iunie 2012, cu o pondere de 4,12%.Următoarele cinci judeţe clasate sunt Braşov, cu importuri de 1,063 miliarde euro (cu o cotă de 4,05% din total şi o creştere de 12,5% faţă de semestrul I din 2012), Arad – 1,062 miliarde euro (4,05% pondere, în creştere cu 4,4%), Constanţa – 1,05 miliarde euro (4,02% pondere, în scădere cu 38,6%), Bihor – 909,2 milioane euro (3,46 pondere, în scădere cu 15,35%) şi Sibiu – 894,6 milioane euro (3,41% pondere, în scădere cu 4,34%).Cu o valoare medie în topul importurilor se regăsesc judeţele Buzău – 234,01 milioane euro (0,89% pondere, în creştere cu 1,65%), Bistriţa Năsăud – 232,87 milioane euro (0,89% pondere, în creştere cu 6,85%) şi Dâmboviţa – 228,12 milioane euro (0,87% pondere, în creştere cu 4,57%).Ultimele zece locuri sunt ocupate de Vâlcea – 105,03 milioane euro (0,4% pondere, în scădere cu 31,4%), Călăraşi – 103,76 milioane euro (0,4% pondere, în scădere cu 3,32%), Vrancea – 86,89 milioane euro (0,33%, în creştere cu 0,8%), Ialomiţa – 85,28 milioane euro (0,32% pondere, în creştere cu 13,28%), Caraş Severin – 77,73 milioane euro (0,28% pondere, în creştere cu 12,5%), Teleorman – 66,48 milioane euro (0,25% pondere, în scădere cu 2,31%), Giurgiu – 64,87 milioane euro (0,25% pondere, în scădere cu 30,5%), Vaslui – 51,71 milioane euro (0,2% pondere, în scădere cu 16%) şi Mehedinţi – 39,91 milioane euro (0,15% pondere, în scădere cu 12,5%).Judeţul Gorj se situează pe ultima poziţie în clasament, la fel ca în cazul exporturilor, cu 0,11% din totalul importurilor României în primul semestru. Valoarea produselor importate în judeţ a avansat însă cu 23,8%, la 29,06 milioane euro, dar se plasează sub nivelul exporturilor.Deficitul comercial al României a fost în primul semestru de 2,5 miliarde de euro, mai mic cu 2 miliarde de euro faţă de perioada similară din 2012.În primele nouă luni din acest an, deficitul comercial a scăzut cu 42% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, la 18,33 miliarde lei (4,15 miliarde euro), după ce exporturile au crescut cu 8,8%, în euro, iar importurile s-au redus cu 0,3%, potrivit datelor anunţate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).Exporturile FOB totalizau 160,88 miliarde lei (36,47 miliarde euro) la finele lunii septembrie, iar importurile CIF 179,22 miliarde lei (40,63 miliarde euro). -
Unul din cinci români consideră că mediul economic este oportun pentru deschiderea unei afaceri
Unul din cinci români consideră contextul economic actual oportun pentru deschiderea unei afaceri, arată un studiu efectuat de Novel Research la iniţiativa Provident Financial România, în perioada 9-21 octombrie, pe un eşantion de 1.012 respondenţi.Dintre cei care au deja firme, 35,8% apreciază că mediul economic românesc este oportun pentru deschiderea unei afaceri, în timp ce proporţia scade la 16,5% în rândul celor care nu au şi nu au avut până acum firme proprii.Studiul arată că 10,4% au în plan să pornească o afacere în următorul an, iar alţi 2,4% au demarat deja acţiunile necesare pentru înfiinţarea propriei firme. Peste un sfert sunt, de asemenea, interesaţi şi pregătiţi să devină antreprenori, însă nu cred că vor realiza acest lucru în decurs de un an.Aproximativ 37% dintre respondenţi au experimentat antreprenoriatul, însă doar 12,2% sunt activi în prezent, 4 din 10 români au în plan să devină antreprenori în următoarea perioadă, iar din punct de vedere al entităţii juridice, aproape jumătate (47,5%) dintre ei ar alege PFA, aproximativ 32% ar opta pentru SRL, în timp ce numai 0,8% se gândesc la o societate pe acţiuni.Potrivit cercetării, 28% dintre respondenţi consideră că pornirea unei afaceri presupune o investiţie de până la 15.000 de lei şi 1 din 4 români spune că ar apela la o instituţie financiară dacă ar avea nevoie de bani pentru demararea sau dezvoltarea unei afaceri. Aproximativ jumătate din cei chestionaţi plasează investiţia pentru începerea unei afaceri între 15.000 şi 50.000 de lei, iar 24,3% consideră că este nevoie de o finanţare de peste 50.000 de lei. 24,2% dintre români ar obţine această investiţie din împrumuturi la prieteni sau membri ai familiei, 22,1% ar apela la programe guvernamentale şi 20,7% la fonduri de investiţii pentru afaceri.Investiţia în propria afacere este considerată printre cele mai avantajoase din economie de către 46,7% din români. Puţin peste jumătate consideră profitabile şi investiţiile în aur şi argint, iar aproape 47% au aceeaşi părere despre investiţiile imobiliare. Depozitele bancare se situează abia pe locul al patrulea în clasamentul investiţiilor atractive pentru români, cu 36,6% dintre respondenţi care au sau sunt interesaţi să deschidă depozite, urmate de obligaţiunile de stat (20%), fondurile de investiţii (14,2%) şi investiţiile la bursă (10,1%).Educaţia antreprenorială este una dintre nevoile principale ale antreprenorilor din România, consideră aproape 10% dintre participanţii la studiul realizat de Novel Research, alături de un sistem de taxare mai relaxat şi o legislaţie mai flexibilă.Potrivit companiei Provident Financial, centrul de resurse online www.SigurantaFinanciara.ro acoperă această necesitate şi oferă unelte educaţionale financiare şi antreprenoriale utile atât antreprenorilor experimentaţi, cât mai ales celor în devenire. Platforma oferă informaţii financiare relevante, explicate pe înţelesul tuturor, conţine calculatoare inedite de buget, de economii, de investiţii, de studii sau de inflaţie şi pune la dispoziţia publicului experţi din domeniu deschişi să răspundă întrebărilor pe care le-ar putea avea cei dornici să-şi gestioneze mai bine bugetul sau să avanseze în carieră, potenţialii antreprenori sau cei care au deja propria afacere. -
Atmosfera de lucru în companie, cea mai importantă pentru tinerii în căutarea unui serviciu
Atmosfera de lucru în companie, calitatea colaborării cu şeful direct, provocările profesionale ale jobului şi siguranţa locului de muncă sunt cele mai importante elemente pentru tinerii aflaţi în căutarea unui serviciu, potrivit unui studiu al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) realizat în colaborare cu Târgul de Cariere.Pachetul de beneficii salariale, notat ca foarte important de 91% dintre bucureştenii participanţi la studiu, se află de-abia pe locul 5 al acestui top, potrivit unui comunicat al IRES.“Circa 43% dintre participanţii la acest studiu aveau un loc de muncă în momentul desfăşurării cercetării şi, dintre aceştia, aproape două treimi declară că locul de muncă deţinut în acel moment corespundea pregătirii lor de bază. Cu toate acestea, doar 38% dintre aceste persoane se declarau mulţumite de locul de muncă, 85% dintre ele spunând că vor să îşi schimbe jobul în cel mult doi ani”, se arată în comunicat.Atunci când vor să îşi schimbe locul de muncă, bucureştenii apelează la site-urile de recrutare, 91% dintre cei intervievaţi declarând că au folosit până în prezent acest gen de portaluri. Participarea la târgurile de cariere a devenit a doua cea mai utilizată metodă de bucureştenii care vor să-şi schimbe locul de muncă, conform declaraţiilor respondenţilor. Pe locul trei în topul surselor de informare privind oportunităţile de joburi sunt ziarele şi revistele (58%).Târgul de Cariere Bucureşti va avea loc în 22 şi 23 noiembrie la World Trade Center iar înscrierile pentru companii rămân deschise până în 19 noiembrie.