word-monitor

Category: Economie

  • Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică

    Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică

    Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică de 2% pentru anul 2013, pentru România, în condiţiile în care un an agricol cel puţin normal va contribui substanţial la rata de creştere economică.

    “Consiliul Fiscal apreciază drept realistă prognoza de creştere economică pentru anul 2013, balanţa riscurilor fiind înclinată pe partea pozitivă, respectiv înregistrarea unui avans economic mai ridicat, în condiţiile în care un an agricol cel puţin normal va contribui substanţial la rata de creştere economică, având în vedere efectul de bază semnificativ generat de producţia agricolă foarte slabă din anul 2012”, se arată în completările făcute la opinia preliminară a CF privind proiectul de rectificare bugetară pe anul 2013.

    Potrivit CF, în sens negativ ar putea contribui o deteriorare a sentimentului pe pieţele financiare internaţionale, în primul rând ca urmare a temerilor cu privire la retragerea stimulului monetar în SUA, dar şi ca urmare a unei evoluţii modeste a activităţii economice în zona euro.

    “Cu toate acestea, un avans suplimentar al PIB având drept sursă producţia agricolă este puţin probabil să se regăsească într-o creştere direct proporţională a veniturilor bugetare, având în vedere slaba fiscalizare a agriculturii şi experienţa anilor precedenţi. În plus, nota de fundamentare care însoţeşte rectificarea bugetară nu conţine şi o detaliere suficientă a cadrului macroeconomic, respectiv nu sunt precizate dinamicile anticipate la nivelul componentelor PIB, acestea fiind absolut necesare la realizarea unei prognoze de venituri riguros fundamentată”, consideră reprezentanţii CF.

    De asemenea, CF precizează că proiectul de rectificare bugetară este fundamentat pe o creştere economică de 2%, avansul economic fiind revizuit ascendent faţă de proiecţia iniţială de 1,6%, în principal ca urmare a evoluţiei peste aşteptări a activităţii economice din primul trimestru al anului curent şi ca urmare a unei evoluţii mult peste aşteptări a agriculturii.

    În opinia CF, majorarea PIB-ului real din primele trei luni din 2013 a fost susţinută exclusiv de cererea externă, în condiţiile în care consumul şi investiţiile au avut o contribuţie negativă la rata de creştere economică. Indicatorii economici pe termen scurt (evoluţia producţiei industriale, a cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul, datele privind comerţul internaţional cu bunuri al României etc.) semnalează continuarea acestui trend şi în trimestrul al doilea din 2013, ceea ce ar putea determina modificări suplimentare în structura avansului economic prognozat.

  • Marile bănci europene trebuie să îşi reducă activele cu 661 miliarde euro în cinci ani

    Cele mai mari bănci europene trebuie să îşi reducă activele cu 661 miliarde de euro şi să genereze capital suplimentar de 47 de miliarde de euro în următorii cinci ani, pentru a respecta noile reglementări menite să reducă riscul unor noi programe de salvare din bani publici.

    Estimările fac parte dintr-o analiză efectuată de banca britanică Royal Bank of Scotland, care menţionează Deutsche Bank, Credit Agricole şi Barclays drept băncile cu cel mai mare necesar de capital suplimentar, relatează Financial Times.

    Analiza scoate în evidenţă faptul că la cinci ani de la criza financiară băncile europene “sunt încă prea mari pentru a intra în faliment”.

    În total, băncile europene trebuie să îşi reducă activele cu 3.200 miliarde de euro până în 2018, pentru a respecta reglementările Basel III, referitoare la capital şi intermediere, potrivit RBS.

    Povara este mai mare în cazul băncilor mai mici, care trebuie să elimine active de 2.600 de miliarde de euro, provocând temeri că finanţarea firmelor mici şi medii va fi redusă drastic.

    Băncile europene şi-au redus deja activele cu 2.900 de miliarde de euro din mai 2012, prin limitarea înnoirii unor credite, răscumpărarea unor instrumente financiare şi vânzarea unor operaţiuni care nu fac parte din activităţile de bază, potrivit datelor Băncii Centrale Europene.

    Deutsche Bank a anunţat recent că intenţionează să îşi reducă activele cu o cincime în următorii doi ani şi jumătate.

    Activele sectorului bancar european valorează 32.000 de miliarde de euro, de trei ori mai mult decât PIB-ul anual al zonei euro.

  • Analiştii estimează un curs de 4,43 lei/euro pentru sfârşitul anului

    Cursul de schimb al leului faţă de euro s-ar putea situa la 4,43 în decembrie 2013 şi 4,33 în decembrie 2014, potrivit opiniilor exprimate de participanţii la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR).
    Estimările pentru decembrie 2013 variază între 4,3 şi 4,5 iar cele pentru decembrie 2014 între 4 şi 4,7, arată un comunicat al AAFBR.
    Cursul de schimb al dolarului în raport cu euro s-ar putea situa la 1,30 în decembrie 2013 şi 1,25 în decembrie 2014. Estimările pentru decembrie 2013 variază între 1,25 şi 1,36 iar cele pentru decembrie 2014 între 1,20 şi 1,40.
    Potrivit sursei citate, dobânda interbancară ROBOR la 3 luni s-ar putea reduce la 3,70% în decembrie 2013, pe fondul relaxării politicii monetare de către BNR, şi 3,40% în decembrie 2014. Previziunile pentru decembrie 2013 variază între 3,5% şi 4,3% iar cele pentru decembrie 2014 între 3% şi 4,25%.
    Bugetul de stat pe 2013 este construit pe un curs de schimb de 4,5 lei pentru un euro.
    Comisia Naţională de Prognoză estima, în varianta de primăvară a Prognozei de termen mediu 2013 – 2016, un curs mediu de schimb de 4,45 lei pentru un euro atât pentru sfârşitul acestui an cât şi pentru finalul anului următor.
    AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în luna ianuarie 2008 şi care reuneşte aproximativ 60 de analişti din sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital.

  • Inflaţia anuală a ajuns la minimum ultimelor 12 luni

    Preţurile de consum au scăzut cu 0,34% în luna iulie 2013 faţă de luna precedentă, iar rata anuală a inflaţiei (pe ultimele 12 luni) a scăzut la 4,41%, cel mai mic nivel din ultimele 12 luni, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Preţurile de consum nu au mai scăzut din iunie 2012, când au consemnat o diminuare de 0,04% faţă de luna anterioară, iar rata anuală a inflaţiei nu a mai fost la un nivel atât de scăzut din august 2012, când s-a situat la 3,88%. În noiembrie 2012, rata anuală a inflaţiei s-a situat la un nivel apropiat, dar uşor mai ridicat, de 4,56%.

    Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (august – iulie 2013) faţă de precedentele 12 luni (august 2011 – iulie 2012), determinată pe baza IPC este 5,1%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,5%.

    În iulie 2013, preţurile au scăzut faţă de iunie, pe fondul ieftinirii mărfurilor alimentare cu 1,62%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,48%, iar serviciile cu 0,28%.

    Rata medie lunară a inflaţiei în primele şapte luni din 2013 a fost de 0,2%, faţă de nivelul de 0,3% consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În ultimele 12 luni cel mai mult au crescut preţurile produselor nealimentare, cu 5,46%, în timp ce preţurile serviciilor au urcat cu 2,96%, iar cele ale produselor alimentare cu 3,90%.

    De la începutul anului, cumulat pe şapte luni, preţurile au crescut cu 1,72% – la produse nealimentare cu 3,21%, iar la servicii cu 1,88%, în timp ce alimentele s-au ieftinit cu 0,12%.

    Banca Naţională a României (BNR) a modificat în jos, la 3,1%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, la fel ca şi la finele anului viitor. Anterior, BNR prognoza pentru finalul acestui an o inflaţie de 3,2%. Þinta de inflaţie pentru finalul anului este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

    „Probabil că la sfârşitul lui septembrie, să zicem chiar mai devreme, inflaţia va intra în interval, intervalul de variaţie în jurul ţintei multianuale de 2,5% şi se va menţine în acest interval până la sfârşitul perioadei de proiecţie, în trimestrul II 2015”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu cu ocazia prezentării raportului asupra inflaţiei.

    Proiecţia curentă plasează rata anuală a inflaţiei IPC la 3,1% atât la sfârşitul anului 2013, cât şi la finele anului 2014, valori revizuite în jos cu 0,1 şi, respectiv, 0,2 puncte procentuale faţă de cele prognozate în Raportul asupra inflaţiei din luna mai.

  • Salariul minim în ţările din Uniunea Europeană

    La niveluri relativ ridicate se situează salariul minim în Cipru în comparaţie cu celelalte ţări UE, după cum reiese din datele serviciului de statistică al Uniunii Europene, Eurostat.

    Între veniturile lunare ale angajaţilor din diferite ţări-membre UE se înregistrează o mare diferenţă, după cum rezultă din datele Eurostat referitoare la salariul minim. Mai concret, comisia de resort precizează că Ciprul are cel de-al optulea salariu minim ca valoare dintre toate statele UE. Salariul minim în Cipru se ridică la 870 de euro, iar după şase luni de la angajare acesta urcă la 924 de euro.

    De precizat că în fiecare an se emite o ordonanţă cu privire la salariul minim care intră în vigorare la data de 1 aprilie, însă anul acesta încă nu s-a emis o ordonanţă cu privire la salariul minim.

    În privinţa celorlalte state-membre UE, potrivit serviciului de statistică al Uniunii Europene rezultă că Luxemburgul înregistrează cea mai mare valoare a salariului minim din UE. Potrivit Eurostat, salariul minim în Luxemburg este de 1.874 de euro. Urmează Belgia, cu un salariu minim lunar de 1.502 euro, Olanda (1.478 euro), Irlanda (1.462 euro), Franţa (1.430 euro) şi Regatul Unit (1.190 euro).

    La numai 684 de euro ajunge salariul minim în Grecia, iar ţările în care salariul minim nu depăşeşte 300 de euro pe lună sunt Bulgaria (159 euro), România (179 euro), Letonia (285 euro) şi Lituania (290 euro).

    De precizat că datele Eurostat nu cuprind Ciprul, dar datele au fost luate din legislaţia cipriotă în vigoare.

  • Salariile din Marea Britanie şi Olanda au înregistrat cele mai drastice scăderi din Europa

    Salariile din Regatul Unit au fost printre cel mai afectate din Uniunea Europeană, în timpul recesiunii economice, potrivit cifrelor oficiale, citate de BBC News. Datele, cerute de Partidul Laburist şi puse laolaltă de Camera Comunelor, arata o scădere a plăţii pe oră cu 5,5% de la mijlocul anului 2010, procent ajustat la rata inflaţiei. În schimb, plata pe oră în cazul Germaniei a crescut cu până la 2,7% în timpul aceleiaşi perioade, iar angajaţii francezi s-au bucurat şi ei de un spor de 0,4%.

    Media din Uniunea Europeană arată o scădere de 0,7%. Cu scăderi considerabile, peste cele din Marea Britanie, se mai confrunta Grecia, Portugalia şi Olanda.

  • Statele emergente nu mai sunt locomotiva economiei mondiale

    Economiile dezvoltate, precum Statele Unite, Europa şi Japonia, contribuie pentru prima dată din 2007 mai mult decât cele emergente – China, India, Brazilia – la creşterea economică mondială, potrivit estimărilor Birdgewater Associates, semn al unei schimbări de viteză.

    Tranziţia remarcată de analiştii Bridgewater ar putea influenţa fluxurile de capital la nivel global şi ar putea răsturna proiecţiile şi planurile marilor companii, construite în ultimii ani în jurul unui boom economic pe pieţele emergente, notează Wall Street Journal (WSJ).

    Schimbarea se datorează în principal Japoniei, care a revenit pe creştere economică solidă după mai bine de 15 ani de stagnare cu reprize de declin. Economia japoneză a crescut cu 2,6% în trimestrul al doilea. Deşi rata de creştere din ultimul trimestru încheiat este mai redusă faţă de 3,8% în primele trei luni ale anului, Japonia afişează totuşi o dinamică solidă, mai ales în raport cu perioada îndelungată de deflaţie, semn că politicile controversate adoptate în toamna anului trecut de premierul Shinzo Abe au început să dea roade.

    În Statele Unite, economia înregistrează creşteri timide, dar evoluează stabil, iar Europa este pe cale să iasă dintr-o recesiune prelungită.

    În marile economii emergente, precum China, India, Brazilia sau Rusia, creşterea economică a încetinit semnificativ faţă de ratele de boom din ultimii ani.

    FMI estimează că economia mondială va creşte cu 3,3% în acest an, faţă de 3,2% anul trecut şi 4% în 2011.

  • Moneda naţională câştigă teren în raport cu euro

    Leul a început săptămâna cu o apreciere în raport cu moneda unică. Banca Naţională a României a anunţat, luni, un curs de 4,4250 lei, în scădere cu 1,23 de bani (-0,28%), comparativ cu valoarea din şedinţa anterioară, când un euro a fost cotat la 4,4373 lei.

    Pe de altă parte, moneda naţională a pierdut teren în faţa dolarului american, BNR comunicând un curs de referinţă de 3,3292 lei, mai mult cu 1,35 de bani (+0,41%), în comparaţie cu valoarea de 3,3157 lei anunţată vineri.

    Gramul de aur a fost cotat, luni, la 141,8977 lei, cu 2,7318 lei mai mult (+1,96%) comparativ cu anunţul din şedinţa precedentă, respectiv 139,1659 lei.