word-monitor

Category: Economie

  • UE interzice importurile de hering şi macrou din Insulele Feroe

    UE interzice importurile de hering şi macrou din Insulele Feroe

    Uniunea Europeană a decis marţi să interzică importurile de hering şi macrou provenind din stocurile atlantico-scandinave capturate sub controlul Insulelor Feroe, o provincie autonomă a Danemarcei, pe care o acuză că practică pescuitul excesiv, informează AFP.

    De asemenea, Comisia Europeană a decis să introducă restricţii privind utilizarea porturilor UE de către vase care exploatează stocurile de hering şi de macrou sub controlul Insulelor Feroe. Aceasta înseamnă că vasele din Insulele Feroe nu vor fi autorizate să acosteze în porturile UE, cu excepţia cazurilor de urgenţă.

    „Instituirea unor astfel de măsuri se face întotdeauna în ultimă instanţă. Insulele Feroe ar fi putut pune capăt pescuitului nedurabil, însă au ales să nu facă acest lucru. Acum este clar pentru toată lumea că Uniunea Europeană este hotărâtă să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a proteja durabilitatea pe termen lung a stocurilor”, a declarat Comisarul european pentru afaceri maritime şi pescuit, Maria Damanaki.

    Potrivit Uniunii Europene, Insulele Feroe compromit durabilitatea rezervelor de hering din Atlanticul de nord. Până în 2013, stocurile de hering atlantico-scandinav au fost gestionate în comun de Norvegia, Rusia, Islanda, Insulele Feroe şi UE, printr-un plan convenit de gestionare pe termen lung şi o repartizare prestabilită a capturii totale admisibile (TAC). Cu toate acestea, în 2013 Insulele Feroe au decis în mod unilateral să iasă din acest acord şi au stabilit o cotă autonomă de peste trei ori mai mare decât cea convenită anterior.

    Deşi un litigiu similar există şi între UE şi Islanda privind gestionarea stocurilor de macrou din Atlanticul de nord-est, până acum Comisia nu a luat măsuri faţă de autorităţile de la Reykjavik.

  • O gospodărie a cheltuit lunar, în medie, 49,72 lei pe benzină, în primul trimestru

    O gospodărie a cheltuit lunar, în medie, 49,72 lei pe benzină, în primul trimestru din acest an, se arată într-o anchetă privind veniturile şi consumul populaţiei realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În mediul urban, o gospodărie a cheltuit, în medie, 64,84 lei, iar în cel rural 30,02 lei.

    În ceea ce priveşte consumul de cărţi, ziare şi papetărie, o gospodărie a cheltuit, în medie 11,59 lei lunar. În mediul urban cheltuielile în acest sens s-au cifrat la 15,17 lei lunar, iar în cel rural la 6,93 lei.

    Institutul Naţional de Statistică (INS) defineşte gospodăria drept un grup de două sau mai multe persoane, cu sau fără copii, care, în mod obişnuit, locuiesc împreună, au în general legături de rudenie şi se gospodăresc (fac menajul) în comun, participând integral sau parţial la bugetul de venituri şi cheltuieli al gospodăriei. După caz, membrii gospodăriei lucrează împreună terenul sau cresc animale, consumă şi valorifică în comun produsele obţinute. Gospodăria poate fi compusă şi dintr-un grup de două sau mai multe persoane, cu sau fără copii, între care nu există legături de rudenie, dar care declară că, prin înţelegere, locuiesc împreună şi au buget comun. Persoanele care nu aparţin de altă gospodărie şi care locuiesc şi se gospodăresc singure se consideră gospodării formate dintr-o singură persoană.

  • Deficitul bugetar la 7 luni a coborât sub 1% din PIB

    Plăţile anticipate privind impozitul pe profit aferente trimestrului al doilea, plăţile de TVA aferente decontului special trimestrial şi sumele primite de la Uniunea Europeană /UE/ au dus la scăderea deficitului bugetar la 0,98% din Produsul Intern Brut /PIB/ pe primele şapte luni din 2013, cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, a declarat pentru AGERPRES ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.
    Deficitul bugetar la 7 luni nu a mai fost la un nivel atât de scăzut din anul 2008, când la finalul lunii iulie se situa la 0,64% din PIB, dar într-un context economic favorabil, înaintea declanşării crizei economice.
    Voinea a explicat că acestea sunt date preliminare, MFP urmând să publice la începutul săptămânii viitoare datele privind execuţia bugetară la 7 luni, dar aceste date provizorii arată tendinţa de scădere a deficitului bugetar şi faptul că România nu este în pericol să rateze ţinta de deficit bugetar pentru anul 2013.
    Pentru anul în curs, ţinta de deficit bugetar este de 2,3% din PIB, iar PIB-ul este estimat la 626,2 miliarde lei.
    În iulie 2013 a fost înregistrat un excedent bugetar în condiţiile în care se efectuează plăţile anticipate aferente trimestrului al doilea pentru impozitul pe profit şi se depun deconturile speciale de TVA aferente trimestrului al doilea.
    Execuţia bugetului general consolidat pe primul semestru al anului 2013 s-a încheiat cu un deficit de 6,63 miliarde lei, respectiv 1,06% din PIB, conform datelor publicate pe 25 iulie de Ministerul Finanţelor Publice. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de aproximativ 97,5 miliarde lei, reprezentând 15,6 % din PIB, au fost cu 4,8% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

  • Germania şi Franţa, creştere economică suprinzătoare în trimestrul al doilea

    Germania şi Franţa, creştere economică suprinzătoare în trimestrul al doilea

    Economiile germană şi franceză, primele două economii din zona euro, au înregistrat o creştere economică peste aşteptări în trimestrul al doilea al acestui an, arată cifrele preliminare publicate de institutele de statistică din cele două ţări, transmite AFP.

    Potrivit Oficiului federal de statistică (Destatis), Produsul Intern Brut al Germaniei a înregistrat o creştere peste aşteptări de 0,7% în perioada aprilie-iunie 2013, graţie în special creşterii consumului gospodăriilor şi a investiţiilor. De asemenea, contrar aşteptărilor, comerţul extern a contribuit şi el la creşterea economică, Destatis precizând că exporturile au crescut mai rapid decât importurile. Creşterea de 0,7% înregistrată în trimestrul al doilea, vinde după un prim trimestru în care economia germană a stagnat, iar în ultimul trimestru al anului trecut a înregistrat o contracţie de 0,5%.

    În cazul economiei franceze, aceasta a ieşit din recesiune în al doilea trimestru al acestui an graţie unei o creşteri surprinzătoare a Produsului Intern Brut cu 0,5%, cel mai mare avans înregistrat după primul trimestru al anului 2011, a informat Institutul naţional de statistică din Franţa (Insee). Această relansare vine după două trimestre consecutive (la sfârşitul lui 2012 şi începutul lui 2013) de contracţie a PIB-ului ( minus 0,2% de fiecare dată).

    Insee a precizat că această evoluţie pozitivă se datorează în special revenirii consumului gospodăriilor, care a crescut cu 0,4% în al doilea trimestru după o scădere de 0,1% în trimestrul precedent. De asemenea, investiţiile au scăzut mai puţin decât la începutul anului (minus 0,5% faţă de minus 1%). În total cererea internă a generat 0,3 puncte din creşterea economică de 0,5 puncte înregistrată în al doilea trimestru. Variaţia stocurilor întreprinderilor au contribuit şi ele la creşterea economică (0,2 puncte) a detaliat Insee.

    La rândul său ministrul francez al Economiei, Pierre Moscovici, a salutat această relansare a creşterii economice. „Această cifră, superioară prognozelor, confirmă ieşirea din recesiune a economiei franceze, care era de aşteptat având în vedere ultimele date privind producţia industrială, consumul gospodăriilor şi comerţul extern”, a declarat Pierre Moscovici într-un comunicat.

    Potrivit Insee, la mijlocul acestui an economia franceză înregistrează o creştere în ritm anual de 0,1%, ceea ce înseamnă că chiar dacă în trimestrul al treilea şi al patrulea se va înregistra o creştere economică zero, PIB-ul Franţei va creşte cu 0,1% pe ansamblul anului 2013.

    Oficiul european de statistică (Eurostat) urmează să publice miercuri o estimare preliminară privind evoluţia PIB-ului în Uniunea Europeană şi zona euro în al doilea trimestru al acestui an.

  • Țările care beneficiază de asistenţa FMI nu sunt ferite de intrarea în incapacitate de plată

    Țările care beneficiază de asistenţa Fondului Monetar Internaţional (FMI) nu sunt ferite de intrarea în incapacitate de plată, arată un studiu publicat de agenţia de evaluare financiară Moody’s, transmite AFP.
    „Țările sub asistenţa FMI sunt expuse la riscuri importate de intrare în incapacitate de plată din cauza vulnerabilităţilor lor pe termen lung, în pofida sprijinului solid pe care îl oferă în general aceste programe de ajutor”, subliniază acest studiu, care acoperă perioada 1983-2012 şi 168 de ţări, dintre care 114 au primit sprijinul Fondului.
    Potrivit Moody’s, 16,4% din toate aceste ţări au intrat în incapacitate de plată cu privire la o parte din datoriile lor într-o perioadă de cinci ani de la debutul programului de asistenţă a Fondului.
    În studiul (intitulat “IMF Program Participation Underscores Medium-Term Sovereign Credit Challenges”) Moody’s a descoperit că din cele 168 de state analizate în perioada 1983-2002 au fost 131 de cazuri în care statele suverane au intrat în incapacitate de plată cu privire la bondurile lor în valută sau monedă locală sau cu privire la împrumuturile bancare ale unui număr de 84 de ţări. În aceeaşi perioadă, au avut loc 632 de acorduri FMI cu 114 ţări. De asemenea, jumătatea cazurilor de incapacitate de plată a statelor care au avut loc după 1983 au fost precedate de programe ale FMI cu doi ani înainte. După 2000, procentul a urcat la 70%.
    „Riscul ridicat de default pentru ţările care beneficiază de programe cu FMI este consistent cu politica Moody’s de a menţine un rating din categoria non-investment-grade pentru ţările respective”, a declarat analistul Moody’s, Elena Duggar.
    Cu toate acestea, Moody’s subliniază că studiul său arată, de asemenea, că o mare parte din ţările sub asistenţa FMI nu au intrat în incapacitate de plată, chiar dacă multe dintre ele nu aveau acces la pieţele financiare, semn că deseori programele FMI au fost eficiente în a reduce riscul de intrare în incapacitate de plată.
    „Mai mult, chiar dacă intrarea în incapacitate de plată nu a fost evitată, programele FMI au fost eficiente în reducerea impactului macroeconomic al defaultului, de exemplu prin oferirea de finanţare şi sprijinirea unui proces mai ordonat de restructurare”, precizează Duggar.
    După un reflux la începutul anilor 2000, numărul de cereri pentru programe de ajutor ale FMI a crescut după criza financiară din 2008. În prezent, mai mult de 60 de ţări (în principal din Africa) beneficiază de credite de la FMI. De asemenea, patru state din zona euro (Grecia, Irlanda, Portugalia şi Cipru) beneficiază de sprijinul financiar al FMI în cadrul planurilor internaţional de ajutor concepute în comun cu Uniunea Europeană.

  • Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată a crescut cu 4,3% în primul semestru

    Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată din România a crescut în primul semestru cu 4,3%, la 699 milioane euro, după ce a înregistrat un avans de 4,7% în al doilea trimestru faţă de perioada similară din 2012, sectorul cu cea mai mare valoare şi evoluţie fiind telecomunicaţiile, potrivit unui studiu.
    Sectorul telecom a cumulat 99 milioane de euro în trimestrul al doilea, în creştere cu 17% faţă de acelaşi interval al anului trecut, segmentul smartphone fiind principalul motor de creştere, arată datele unui studiu realizat de GfK.
    Piaţa electrocasnicelor mici a a ajuns la 24 milioane euro în al doilea trimestru, cu 8,7% mai mult decât în perioada corespunzătoare din 2012, evoluţia pozitivă reflectându-se şi în vânzările din prima jumătate de an, în care s-a înregistrat o creştere de 4,7%. Rate de creştere au avut aspiratoarele, aparatele de epilat, blenderele şi roboţii de bucătărie, filtrele de cafea şi expresoarele.
    Totodată, electrocasnicele mari au consemnat un avans de aproape 5%, la 73 milioane euro, fiind prima perioadă de creştere din 2011, iar în perioada ianuarie-iunie creşterea a fost de 1,7%. “Principalii factori de creştere de pe această piaţă rămân electrocasnicele incorporabile precum cuptoarele şi plitele, dar şi maşinile de spălat vase, hotele şi congelatoarele, segmente ce au înregistrat rate de creşteri de două cifre în acest trimestru faţă de cel corespunzător anului precedent. Valoarea de pe piaţă totală a fost ridicată ţi de evoluţiile pozitive în ceea ce priveşte valoarea vânzărilor a segmentelor de frigidere şi maşini de spălat rufe, chiar dacă acestea au scăzut din punct de vedere al volumului”, se arată în comunicatul GfK România.
    Piaţa IT a înregistrat o uşoară creştere în al doilea trimestru, de 2,7%, însumând 88 milioane de euro. Vânzările de tablete s-au dublat în valoare şi s-au triplat ca volum. Calculatoarele portabile au consemnat o uşoară scădere, iar calculatoarele desk, monitoarele şi camerele web au înregistrat scăderi de două cifre.
    Piaţa de electronice a a avut un declin valoric de peste 5% în perioada aprilie-iunie, ajungând la 52 milioane de euro. “T2 2013 a fost primul trimestru din ultimii doi ani care a adus o scădere de 3% în valoare pentru piaţa de televizoare cu ecran plat. În timp ce segmentul de televizoarele cu ecran LCD a rămas stabil în valoare şi a scăzut în volum, segmentul de televizoare cu plasma a scăzut mult, atât în unităţi cât şi în valoare, contribuind la declinul general al pieţei de televizoare”, se mai spune în comunicat.
    Piaţa foto a înregistrat o descreştere de 25,5%, iar cea de imprimante şi multifuncţionale – 8,8%.

  • Numărul înmatriculărilor de maşini noi a scăzut, în iulie, cu 4,16%

    Numărul înmatriculărilor de vehicule noi a înregistrat, în luna iulie, o scădere de 4,16%, comparativ cu perioada similară din 2012, până la aproape 8.000 de unităţi, arată datele Direcţiei Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

    În iulie 2013, din totalul de 7.955 de unităţi noi înmatriculate, autoturismele au înregistrat o scădere de 4,85%, până la 5.714 de exemplare. Rezultate negative au mai fost consemnate în cazul autovehiculelor cu destinaţie specială (-51,79%), autobuzelor şi microbuzelor (-44,53%), remorcilor (-7,34%) precum şi a mopedelor şi motocicletelor (-1,32%).

    La polul opus, cifre pozitive au fost înregistrate la autovehicule transport mărfuri (+4,69%), la semiremorci (+12,75%) şi la tractoare (+20%).

    Cea mai vândută marcă auto a rămas, şi în iulie, Dacia, cu 1.633 unităţi (creştere de 13,48% faţă de iulie 2012), urmată de Volkswagen – cu 675 unităţi (-5,72%), Skoda – cu 486 unităţi (-11,96%) şi Ford – cu 387 unităţi (la fel ca în iulie 2012).

    Potrivit datelor DRPCIV, în iulie, cele mai rare mărci nou înmatriculate au fost Jaguar, Lexus şi MINI (câte cinci exemplare), SsangYong (trei exemplare) şi Bentley, Daewoo, Ferrari, Lada şi smart (câte o unitate).

    La sfârşitul anului trecut, parcul auto naţional era de 4.485.148 unităţi, dintre care 31,6% aparţinea mărcii Dacia, urmată de mărcile germane Volkswagen şi Opel, potrivit datelor oficiale ale DRPCIV.

    Practic, în intervalul 2008-2012, s-a înregistrat o creştere de 27% a parcului auto din România, media anuală fiind de 6%.

    Din totalul consemnat, mai mult de jumătate dintre maşini (55%) erau mai vechi de 10 ani, în paralel observându-se un proces de învechire continuă a parcului auto (de la 10 la 12 ani).

    Oraşul cu cele mai multe maşini mai vechi de zece ani în parcul auto este Bucureşti, cu peste 400.000 de unităţi.

  • Importurile de ceapă, usturoi şi praz, în creştere cu 72% în primele patru luni

    România a importat, în primele patru luni din acest an, o cantitate de 27.589 tone de ceapă, usturoi şi praz, în creştere cu aproape 72 de procente faţă de perioada similară din 2012, în timp ce exporturile au fost de peste 18 ori mai mici în aceeaşi perioadă, respectiv de numai 1.487,6 tone, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) privind comerţul cu produse agroalimentare în ţările intra şi extra comunitare.
    Valoarea importurilor de ceapă, ceapă franţuzească, usturoi, praz, dar şi alte legume aliacee din primele patru luni ale anului a depăşit 7,64 milioane de euro, în timp ce, în perioada similară din 2012, a totalizat 3,42 milioane de euro pentru 16.060,69 tone de astfel de legume aduse de pe piaţa externă.
    Potrivit datelor MADR, încasările din exporturile de ceapă, usturoi şi praz au totalizat, în perioada menţionată, 588.099 euro, faţă de suma de 370.286 euro în primele patru luni ale anului trecut, când a fost exportată o cantitate de aproape două ori mai mică, respectiv de 800,23 tone. Atât exporturile cât şi importurile de ceapă, ceapă franţuzească, usturoi, praz, dar şi alte legume aliacee au fost realizate în şi din ţările Uniunii Europene şi extracomunitare.
    În 2012, în România a fost cultivată o suprafaţă de 33.000 de hectare cu ceapă uscată, în scădere cu 3% faţă de 2011, de pe care s-a obţinut o producţie de 337.000 tone, cu 14,4% mai puţin ca în 2011.

  • Cele mai mici salarii oferite românilor care muncesc în străinătate sunt în Grecia, Spania şi Cipru

    Cele mai mici salarii oferite românilor care muncesc în străinătate sunt în Grecia, Spania şi Cipru

    Cele mai mici salarii oferite românilor sunt în ţările care au dificultăţi economice, respectiv, Grecia, Spania şi Cipru, dar scăderi se constată şi în Italia, pentru anumite domenii de activitate (îngrijire persoane vârstnice, hoteluri, turism, restaurante, catering sau curăţenie şi menaj), a declarat Brînduşa Deac, manager PR al platfomei de recrutare Tjobs.ro.
    „În ţările care au dificultăţi economice, precum Grecia, Spania şi Cipru, românilor le sunt oferite cele mai mici salarii. Astfel, în Grecia primesc între 600 şi 900 euro/lună şi doar pentru anumite meserii se depăşeşte nivelul de 1.000 euro. În Spania, salariile sunt cuprinse între 200 şi 600 euro, dar în ultima vreme numai oferte pentru babysitter sunt disponibile. În Cipru, bucătarii pot primi până la 1.000 euro, celelalte oferte fiind între 600 şi 800 euro”, a afirmat Brînduşa Deac.
    Aceasta a adăugat că, în oferta salarială a Italiei, au apărut scăderi pentru anumite domenii de activitate cum ar fi îngrijire persoane vârstnice, hoteluri, turism, restaurante, catering sau curăţenie şi menaj.
    Domeniile cu cele mai mici oferte salariale sunt internship (500 euro), îngrijire persoane vârstnice (de la 650 euro până peste 1.200 euro, dacă se cer studii medicale), curăţenie-menaj (de la 600 euro şi, foarte rar, mai mult de 1.000 euro pe lună).
    În domeniul hotelier şi în turism, salariile lunare pornesc de la 450 euro/lună – pentru personalul fără calificare, dar depăşesc 1.200 euro, pentru anumite posturi – bucătar sau recepţioner. Aceste oferte au incluse, de obicei, cazarea şi masă, iar o parte prevăd şi ‘bacşişuri’ (tips), astfel că, uneori, câştigul net poate fi mai mare.
    Potrivit analizei Tjobs, românii care doresc să muncească în străinătate aplică la oferte salariale de cel puţin cinci ori mai mari decât cele din România. Contează însă numărul ofertelor, accesibilitatea (cerinţe minime de calificare şi limbă), dar şi cât de uşor se poate ajunge în respectiva ţară, de exemplu, în Marea Britanie, demersurile sunt mai greoaie, românii având încă restricţii pe piaţa muncii de acolo.
    Oferta salarială pentru românii care doresc să muncească în străinătate variază nu doar în funcţie de nivelul de experienţă într-un anumit domeniu, ci depinde şi de ţară, precizează o analiză Tjobs, remisă AGERPRES.
    „Am făcut o analiză a salariilor oferite pentru câteva dintre cele mai căutate oferte de muncă pe platforma online Tjobs.ro şi am constatat diferenţe semnificative. Astfel, pentru cei care doresc un post de îngrijitor pentru persoane vârstnice, diferenţa este de 1.400 euro lunar, între Marea Britanie, care oferă un salariu maxim de 2.300 euro, şi Italia, care oferă un salariu maxim de 900 euro”, arată Brînduşa Deac.
    Între muncitorii agricoli necalificaţi din Italia sau Suedia şi cei din Germania, unde se câştigă cel mai bine, respectiv, 1.550 euro, diferenţa salarială este de 550 euro.
    Ospătarii primesc 1.400 euro/lună în Marea Britanie şi cel mult 700 euro – în Cipru. În majoritatea ofertelor de acest fel, angajatorul pune la dispoziţia angajatului cazare şi masă.
    Şi nivelul câştigurilor bucătarilor depinde de ţară. Între Marea Britanie şi Cipru diferenţa este de 800 euro, cele mai mari câştiguri fiind în Regatul Unit (1.800 euro/lună). În majoritatea ofertelor analizate de Tjobs, se specifică şi faptul că angajatorul pune la dispoziţia angajatului cazarea şi masă. Nu au fost luate în considerare ofertele pentru bucătari şefi.
    Pentru cei care doresc să muncească în construcţii şi sunt specializaţi în meserii specifice, diferenţa este de 700 de euro lunar, între Polonia (1.800 euro) şi Franţa sau Germania unde salariul poate atinge 2.500 euro.
    Asistenţii medicali care doresc să profeseze în clinici sau spitale din străinătate, mai puţin în centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice, au de ales între între Elveţia, care oferă până la 2.250 de euro/lună, şi Italia, unde salariul maxim este de 1.700 de euro.
    Cea mai mică diferenţa salarială, doar 300 euro, se întâlneşte în cazul şoferilor profesionişti. În Italia, aceştia primesc cel mult 2.000 euro, iar în Olanda, 1.700 euro.
    Tjobs.ro este divizia online a Grupului Tjobs, prezentă la nivel internaţional, care reuneşte agenţii de recrutare şi angajatori cu 160.000 de oferte de muncă anual în peste 90 de ţări.

  • Cea mai ridicată rată a sărăciei absolute, la grupa de vârstă 15-19 ani

    Cea mai ridicată rată a sărăciei absolute, la grupa de vârstă 15-19 ani

    Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a lansat luni în dezbatere publică Strategia Naţională pentru Tineret 2014-2020, scopul final fiind incluziunea socială a tinerilor, în condiţiile în care cea mai ridicată rată a sărăciei absolute, 8,4 la sută, se înregistrează la grupa de vârstă 15-19 ani. Strategia a fost lansată în dezbatere de secretarul de stat în MTS Cristian Cosmin, care a precizat că România nu a mai avut un astfel de document din 2005.

    Potrivit lui Cosmin, populaţia tânără cu vârste între 15 şi 34 de ani a scăzut constant din 2001, ajungând acum la şase milioane.

    Strategia în domeniul tineretului are ca obiectiv principal incluziunea tinerilor pe patru paliere – cultură şi educaţie non-formală, participare şi voluntariat, muncă şi antreprenoriat, sănătate şi sport. Obiectivul general al Strategiei vizează susţinerea participării active a tinerilor la viaţa economică, socială, culturală şi politică a ţării, asigurând oportunităţi egale de acces la educaţie, ocupare şi condiţii de viaţă decente, inclusiv pentru grupurile vulnerabile, pornind de la faptul că rata sărăciei absolute este cea mai ridicată la grupa de vârstă 15-19 ani, adică 8,4 la sută.

    Strategia Naţională are stabilite şase domenii de intervenţie. Primul este inegalitatea socială, în condiţiile în care peste un sfert dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani trăiesc în sărăcie relativă (28,1 la sută), România fiind astfel pe ultimele trei locuri în Uniunea Europeană. Un alt domeniu de intervenţie este excluziunea socială – peste o treime dintre tineri sunt la risc de excluziune, adică 40,3 la sută, faţă de 24,3 la sută în UE. Apoi, sunt vizate ocuparea şi antreprenoriatul, pornind de la faptul că România are cel mai ridicat nivel de sărăcie în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani care lucrează – 30,7 la sută, faţă de 11,2 la sută în UE. Un alt domeniu de intervenţie face referire la educaţie non-formală şi cultură, întrucât 87 la sută dintre tineri nu au participat niciodată la ateliere de creaţie, 84 la sută nu au luat parte niciodată la o conferinţă sau dezbatere, iar 92 la sută nu au participat la un schimb internaţional de tineret. Este urmărit, de asemenea, pentru intervenţie domeniul sănătate, sport şi recreere, pornind de la realitatea că 42 la sută dintre tineri nu conumă legume sau fructe, iar 30,2 la sută dintre ei mănâncă zilnic sau de trei ori pe săptămână produse de tip fast-food, 14,2 la sută beau frecvent alcool, 30,8 la sută sunt fumători, iar 66,4 la sută consideră că îşi petrec timpul liber într-un mod satisfăcător, acesta însemnând emisiuni TV, întâlniri cu prietenii şi presă. Un ultim domeniu de intervenţie din cadrul strategiei este reprezentat de participare şi voluntariat. Potrivit un studiu din 2013, doar 5 la sută dintre tineri s-au implicat în acţiuni civice iniţiate de organizaţii neguvernamentale sau în cele de voluntariat.

    Potrivit secretarului de stat Cristian Cosmin, pentru partea de cultură şi educaţie nonformală, vor fi organizate dezbateri cu toate ONG-urile, pentru ca acestea să ştie ce fonduri pot accesa, şi se doreşte, de asemenea, pregătirea câtorva sute de tineri în domenii precum asociativitate şi voluntariat, fonduri UE, sport şi sănătate. În plus, MTS vrea să asigure formarea profesională în managementul proiectului pentru 400 de tineri care, ulterior, să devină formatori pentru alţi tineri, iar în final să fie specializaţi aproximativ 10.000 de tineri, la nivel naţional. Tot în domeniul participare şi voluntariat se are în vedere adoptarea Legii voluntariatului.

    Organizaţiile neguvernamentale au propus, pentru domeniul muncă şi antreprenoriat, ca în cadrul celor 15 case de cultură ale studenţilor să funcţioneze centre de consiliere, formare profesioanlă şi mediere pe piaţa muncii. O altă propunere vizează un program pilot la nivel naţional, pentru integrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor de studii superioare, dar şi a celor care nu au luat bacalaureatul.