word-monitor

Category: Economie

  • Cât va mai fi exploatată zgura Combinatului?

    La solicitarea ziarului nostru, reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Galaţi ne-au dat detalii legate de cererea celor de la ArcelorMittal Galaţi privind revizuirea Autorizaţiei integrate de mediu nr. 30 emisă în cursul anului 2007, mai precis fiind vorba de solicitarea legată de prelungirea termenului de exploatarea a celor 54 de milioane de tone de zgură existente în perimetrul haldei Combinatului. Reamintim că exploatarea haldei de zgură se face la ora actuală de către două firme, şi anume Grand Smith International şi Phoenix Slug Services, ultima având grijă şi de baza de fier vechi a fostului colos siderurgic. Răspunsul primit de la conducerea APM Galaţi scoate la iveală faptul că nu există un termen limită pentru exploarea haldei de zgură, operaţiunea urmând să se realizeze până la procesarea integrală şi valorificarea deşeurilor existente pe haldă, urmând ca titularul să închidă depozitul de deşeuri industriale conform prevederilor legale.

    „Exploatarea haldei înseamnă recuperarea şi valorificarea deşeurilor existente la acest moment în haldă. Conform legii, a fost sistată depozitarea deşeurilor pe halda de zgură începând cu data de 31 iulie 2009. ArcelorMittal Galaţi a solicitat revizuirea AIM nr. 30/30.10.2007 revizuită ca urmare a modificărilor intervenite în exploatarea Haldei de zgură şi care au fost prezentate în proiectul tehnic de exploatare a Haldei de zgură elaborate de Cepromin Deva”, se arată în răspunsul primit de la conducerea APM Galaţi.

    O nouă autorizaţie integrată de mediu pentru Combinat

    Potrivit conducerii APM Galaţi, argumentele prezentate pentru continuarea exploatării haldei de zgură, aşa cum a reieşit din proiectul tehnic, au fost: respectarea legislaţiei Uniunii Europene privind depozitele de deşeuri care impun reciclarea şi recuperarea deşeurilor şi utilizarea materialelor şi energiei recuperate, în vederea protejării resurselor naturale, şi faptul că zgura siderurgică poate fi valorificată în diverse domenii, dar mai ales la construcţia de drumuri şi autostrăzi. Conform datelor menţionate în proiectul tehnic realizat de firma Cepromin Deva în luna aprilie 2013, volumul total de deşeuri depozitate pe halda de zgură era de circa 54,2 milioane de  tone.

    „În data de 19 august APM Galaţi a emis Autorizaţia integrată de mediu numărul 30 revizuită şi care permite titularului activităţii exploatarea haldei de zgură cu respectarea în totalitate a proiectului tehnic de exploatare a Haldei de zgură elaborat de Cepromin Deva . Autorizaţia integrată de mediu revizuită în data de 19 august este valabilă până la data de 31 decembrie 2014, sfârşitul perioadei de tranziţie. După această dată ArcelorMittal Galaţi are obligaţia să solicite o nouă autorizaţie integrată, în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu. La finalizarea perioadei de tranziţie, APM Galaţi va reevalua şi reanaliza condiţiile de exploatare a haldei de zgură”, se arată în răspunsul primit de la conducerea APM Galaţi.

  • Vânzările de autovehicule noi au atins în luna iulie un maxim al ultimelor 14 luni

    Vânzările de autovehicule noi au atins în luna iulie un maxim al ultimelor 14 luni

    Vânzările de autovehicule noi pe piaţa românească s-au cifrat la 8.028 de unităţi în luna iulie, un maxim al ultimelor 14 luni, potrivit datelor publicate vineri de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    „Din decembrie 2011 şi până în iulie 2013, doar luna mai 2012 a înregistrat un volum mai mare de autovehicule vândute de către operatorii din piaţa auto. Totuşi, pe ansamblul pieţei, livrările totale (autoturisme plus vehicule comerciale) înregistrează după 7 luni din 2013 o scădere de 14% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut. În interiorul acestei scăderi, remarcăm autoturismele, care au un declin al vânzărilor de 13,2%, scăderea fiind totuşi atenuată faţă de procentul înregistrat luna

    trecută, când acesta era de peste -19%”, se arată într-un comunicat al APIA.

    Vânzările la 7 luni au însumat 42.996 unităţi comparativ cu 50.003 unităţi în ianuarie-iulie 2012.

    În continuare, vânzările sunt susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice (76% din totalul la 7 luni). Astfel, pe fondul demarării târzii a Programului ‘Rabla’, dar şi a accesului dificil la credite, vânzările către persoanele fizice reprezintă la 7 luni doar 24% din total (în primele 6 luni procentajul era mai mic, de 19%).

    ‘În luna iulie, acest raport a fost mult mai echilibrat – 47% persoane fizice vs. 53% persoane juridice, această situaţie fiind datorată faptului că Programul ‘Rabla’ a început să funcţioneze efectiv’, precizează APIA.

    Producţia naţională a înregistrat în iulie o creştere de 25% faţă de luna precedentă şi de 61% faţă de luna iulie 2012, ceea ce face ca, după 7 luni din 2013, creşterea totală faţă de 2012 să fie de 40,2% (la volum total 270.064 unităţi), cifră datorată în exclusivitate producţiei de autoturisme care înregistrează o creştere de 48,8% (volum total 270.050 unităţi). În cifre absolute, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, au fost fabricate în 2013 cu 77.406 mai multe autovehicule.

    Volumele cele mai mari le-au înregistrat Dacia Sandero (76.153 unităţi, volum dublu faţă de 2012), urmată de Dacia Duster (75.624 unităţi), Dacia Logan (65.285 unităţi) şi Ford B-MAX (50.434 unităţi).

    Exportul a înregistrat un volum total de 225.388 unităţi, mai mare cu 17,4% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut. Creşterea se datorează în exclusivitate autoturismelor, care înregistrează un plus de 23,9%. Cel mai exportat model în luna iulie a fost Dacia Sandero (11.652 unităţi), urmat de Duster (9.932 unităţi) şi B-MAX (7.132 unităţi). Pe ansamblul celor 7 luni de până acum, pe primul loc este Duster (74.168), urmat de Sandero (72.098) şi Ford B-MAX (50.444).

    Peste 83% din producţia auto naţională a fost exportată, industria auto contribuind astfel în mod semnificativ la reducerea deficitului comercial al României.

    La vânzările de autoturisme pe piaţa internă, top-ul pe mărci la 7 luni din 2013 este format din Dacia, cu 11.346 unităţi vândute (31,5% din total, cu 2,2% mai mult decât la 6 luni), urmată de Volkswagen (4.149 unităţi / 11,5%), Skoda (2.769 unităţi / 7,7%), Renault (2.091 unităţi / 5,8%), Ford (2.042 unităţi / 5,6%), şi Hyundai (1.631 unităţi / 4,5%).

    Pe modele, Dacia Logan rămâne pe primul loc, urmat de Duster, Sandero, Volkswagen Golf şi Skoda Octavia. Pe clase, după 7 luni, doar clasa monovolum este pe plus, toate celelalte fiind pe minus, cu scăderi cuprinse între 8,5% şi 44%.

    În funcţie de tipul de combustibil, se menţine în 2013 creşterea ponderii livrărilor de autoturisme cu motoare diesel, care ajung după 7 luni la 53,7% din piaţă, faţă de 50,3% cât se înregistra în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    La vehiculele comerciale uşoare, piaţa a înregistrat o scădere mai puternică, de 18,1%, iar primele trei mărci (Dacia, Ford, Renault), reprezintă împreună aproape 50% din piaţă.

    Importurile de vehicule rulate au însumat 128.504 autoturisme şi 25.700 la vehicule comerciale şi au o creştere de 44%, respectiv 7%, faţă de 2012. La fiecare autovehicul (autoturism + vehicul comercial) nou vândut în România, au fost aduse alte 3,6 rulate.

  • Studiu: Salariile din mediul privat au crescut, în România, în medie, cu 4,6%

    Creşterile salariale în sectorul privat din România au fost, în medie, în acest an, de 4,6%, în scădere cu 0,5% comparativ cu cele înregistrate în 2012, potrivit ediţiei din acest an a studiului salarial şi de beneficii PayWell 2013, derulat de către echipa de consultanţă în resurse umane a PwC România.

    Conform sursei citate, temperarea creşterilor salariale nominale se poate observa la nivelul tuturor sectoarelor analizate în cadrul cercetării, cu excepţia IT&C.

    Sectoarele cu creştere salarială reală (peste inflaţie) sunt cele de producţie (auto – 7%, industrială – 4,3%), de bunuri de larg consum, distribuţie (4,8%), IT&C (6,5%) şi farmaceutice (5,3%), în timp ce companiile din sectorul bancar şi retail au aplicat creşteri salariale sub nivelul inflaţiei, respectiv de 2,6%.

    În plus, nivelurile cele mai ridicate ale creşterilor medii salariale au fost alocate managementului (4,9%), urmate de personalul de suport (4,7%) şi personalul operaţional şi de vânzări (4,5%).

    În ceea ce priveşte componenta salarială variabilă, mai mult de jumătate dintre companiile participante la studiu acordă bonusuri de performanţă. Aceste stimulente sunt mai frecvente pentru management fiind oferite de 52% dintre repondenţi, în timp ce mai mult de o treime oferă aceste bonusuri pentru personalul operaţional şi de vânzări.

    Numărul de companii care oferă prime fixe este, de asemenea, în scădere faţă de anii anteriori; conform ediţiei de anul acesta a studiului.

    Astfel, doar 28% dintre companiile participante oferă prime fixe tuturor categoriilor de angajaţi. Bonusurile fixe pot fi atât sume predeterminate, valoarea lor variind între 200 ş 1.500 de lei, cât şi procentaj din salariu, în acest caz valoarea medie reprezentând echivalentul unui salariu lunar.

    Studiul PayWell România 2013 a analizat nivelurile salariale şi politicile de remunerare a 156 de companii din nouă sectoare economice diferite (industria constructoare de maşini, sistemul bancar, industria alimentară şi sectorul de distribuţie, industria prelucrătoare, IT, leasing, industria farmaceutică, retail, servicii externalizate şi centre de servicii).

  • Producţia de oţel a Uniunii Europene a scăzut cu 5,3%

    Producţia de oţel la nivelul Uniunii Europene a scăzut cu 5,3% în primele şapte luni ale acestui an, până la 97,5 milioane de tone, potrivit datelor publicate de Asociaţia Mondială a Oţelului.

    Cel mai mare producător de oţel din UE rămâne Germania, cu 24,9 milioane de tone, însă în scădere cu 2,1% faţă de perioada similară din 2012. Urmează Italia, cu o producţie de 14,8 milioane de tone, de asemenea, în scădere cu 13,9% în primele 7 luni din acest an.

    De altfel, singurele ţări din UE care au consemnat o creştere a producţiei de oţel sunt Marea Britanie (21,1%, până la 6,6 milioane de tone) şi Austria (4%, până la 4,6 milioane de tone).

    Interesant este faptul că România nu mai apare în statisticile din acest an ale Asociaţiei Mondiale a Oţelului, deşi, anul trecut, ţara noastră figura cu o producţie de 3,3 milioane de tone la nivelul întregului an şi se afla pe locul 37 în lume.

    În total, la nivel mondial, producţia în primele şapte luni din acest an a fost de 921,6 milioane de tone, în creştere cu 2% faţă de aceeaşi perioadă din 2012.

    Creşteri semnificative au fost întâlnite în Libia, unde producţia s-a majorat de peste trei ori, în Ecuador, unde a crescut cu 18,9% şi în El Salvador, cu 18,1%. O altă curiozitate este şi faptul că producţia de oţel a Republicii Moldova a scăzut cu 100%, de la 188.000 de tone la zero.

    China rămâne cel mai mare producător mondial de oţel, cu 455,8 milioane de tone, în creştere cu 7,1%, urmată de Japonia, cu 64 milioane de tone, Statele Unite ale Americii (50,6 milioane de tone), India (46,2 milioane de tone) şi Rusia (40,4 milioane de tone).

  • Scenariu pentru 2014: indexarea pensiilor cu 4% şi creşterea fondului de salarii cu 3%

    Scenariu pentru 2014: indexarea pensiilor cu 4% şi creşterea fondului de salarii cu 3%

    Scenariul de bază al bugetului pe 2014 include continuarea indexării pensiilor cu 4% şi creşterea fondului de salarii în sectorul public cu 3%, a declarat joi ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.
    „Avem o schiţă a bugetului pe 2014, un scenariu de bază, de lucru, care include continuarea indexării pensiilor cu 4% şi creşterea fondului de salarii total cu aproximativ rata inflaţiei, cu circa 3%. În interiorul acestei creşteri însă, majoritatea se duce pe plata hotărârilor judecătoreşti definitive. Când s-au tăiat salariile cu 25%, mulţi bugetari au dat statul în judecată, au şi câştigat şi apoi s-a dat o ordonanţă în 2011 care a eşalonat plata acestor drepturi câştigate în instanţă, în 2012 – 5% din suma totală datorată, în 2013 – 10%, iar anul viitor – 25%, circa două miliarde de lei”, a spus Liviu Voinea.
    Ministrul delegat pentru buget s-a referit şi la condiţiile care fac posibilă reducerea la 12% a cotei unice de impozitare.
    „Fie creşte colectarea semnificativ, prin reorganizarea ANAF, fie găsim alte surse de venituri la buget, fie se taie din altă parte, ca să se acopere pierderea de venituri din astfel de măsuri de stimulare fiscală”, a afirmat Liviu Voinea.

  • Cantitatea de cereale pentru care s-au obţinut certificate de depozit a fost de sub 3%

    Cantitatea de cereale depozitată pentru care s-au obţinut certificate de depozit, în perioada 2009-2013, a fost mai mică de 3%, impactul asupra preţului a fost nesemnificativ, iar beneficiarii au fost câţiva fermieri mari, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.
    Această precizare vine în urma unei afirmaţii făcute de şeful statului, potrivit căreia în acest an Guvernul are o mare responsabilitate în “sabotarea agricultorului român”, Traian Băsescu referindu-se la faptul că agricultorii nu pot beneficia de certificatele de depozit.
    “Această schemă a fost generoasă. Ea a fost instituită în 2003, dar a devenit funcţională abia în 2009, în mandatul lui Ilie Sârbu. Cred că lucrurile au fost scăpate uşor de sub control, pentru că s-au dat garanţii mult mai multe decât plafonul stabilit la fondul de garantare şi au existat şi anumite abuzuri. În realitate, au fost beneficiari ai acestor certificate de depozit doar câţiva fermieri foarte mari. Marea masă a agricultorilor nu a beneficiat, iar cifrele sunt elocvente. Cantitatea care a beneficiat de acest sprijin a fost de sub 3 la sută, mai exact 2,25% din producţia obţinută din 2009 şi până în prezent, beneficiarii fiind câţiva fermieri mari. De asemenea, impactul asupra preţului este nesemnificativ”, a spus Constantin.
    Acesta a precizat că Adrian Rădulescu (consilier prezidenţial şi fost secretar de stat în MADR – n.r) ştia exact pe cine a licenţiat, pentru că în acea perioadă a fost preşedintele Comisiei de licenţiere din minister, „şi, de altfel, cunoştea şi faptul că MADR avea în plan modificarea acestei scheme”.
    În ceea ce priveşte afirmaţia preşedintelui referitoare la “sabotarea agricultorului român”, şeful MADR a precizat că “sunt cuvinte mari, folosite fără să cunoască foarte bine situaţia”.
    “Cred că sunt cuvinte mari, folosite fără să cunoască foarte bine situaţia. Domnul preşedinte s-a bazat pe ceea ce i-a spus fostul preşedinte al Comisiei de licenţiere bazându-se pe faptul că ştia care sunt principalii beneficiari ai acestor certificate. De altfel, nu am nimic împotriva acestora, din contră, trebuie să-i sprijinim cu tot ceea ce se poate. Chiar avem în plan modificarea legislaţiei pentru această schemă şi este pe traseu, iar acest lucru îl ştia şi domnul Rădulescu. A omis să îl informeze însă pe domnul preşedinte că schema este în curs de modificare. Chiar am discutat acest lucru acum trei săptămâni cu primii 15 fermieri mari, întâlnire la care a participat şi domnul Rădulescu, deşi nu a fost invitat. Probabil l-a dezinformat pe preşedinte”, a adăugat ministrul Agriculturii.
    Potrivit sursei citate, unul dintre motivele care au stat la baza suspendării certificatelor de depozit l-a reprezentat faptul că s-a depăşit nivelul de expunere a schemei de garantare faţă de valoarea totală a seminţelor de consum depozitate şi înscrise în certificatele de depozit.
    “Această Ordonanţă care a fost dată în 2009 a stabilit un plafon de 42 de milioane lei, iar această sumă nu a fost asigurată în totalitate nici în toamna anului 2009, nici în 2010 şi nici în 2011, când PDL, partidul domnului preşedinte se afla la guvernare. Ca atare, nici în anul 2013 acest plafon nu a fost suficient, iar expunerea a fost de 10 ori mai mare decât sumele pe care le avea fondul de garantare. Cu toate acestea, schema de garantare a fost instituită în principal ca un sistem de finanţare a fermierilor care nu deţin spaţii de depozitare proprii, pentru a facilita accesul la credite bancare, utilizând aceste certificate. Schema nu şi-a atins scopul deoarece s-a constatat că de ea a beneficiat doar un număr redus de operatori economici din agricultură”, a mai adăugat şeful MADR.

  • Schema de ajutoare de minimis pentru IMM-uri a fost suplimentată

    Executivul a aprobat miercuri, în şedinţa săptămânală, prin Hotărâre de Guvern, suplimentarea cu 100 de milioane de lei a schemei privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investiţiile realizate de către întreprinderile mici şi mijlocii (IMM).
    Majorarea bugetului alocat schemei reprezintă motivul pentru care Ministerul Finanţelor Publice a amânat cu 10 zile deschiderea sesiunii de înregistrare on-line a cererilor de finanţare ale IMM-urilor pentru ajutoarele de minimis, programată iniţial pentru 16 august.
    Prin această schemă de ajutor de stat, IMM-urile pot primi fonduri nerambursabile de până la 200.000 de euro.
    Ajutoarele de minimis se acordă IMM-urilor sub formă de sume nerambursabile în procent de 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate spre finanţare, în limita valorii maxime de 200.000 euro, echivalent în lei, respectiv 100.000 euro în cazul întreprinderilor care desfăşoară activitate în domeniul transportului rutier.
    Beneficiarii ajutorului de minimis trebuie să creeze cinci locuri de muncă, din care cel puţin două pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele trei luni, în cazul unui ajutor de până la 100.000 euro inclusiv, potrivit H.G. nr. 274/2013 privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru sprijinirea investiţiilor realizate de întreprinderile mici şi mijlocii.
    În cazul unui ajutor de minimis cuprins între 100.000 euro şi 200.000 euro, inclusiv, schema de ajutor de minimis prevede crearea a şapte locuri de muncă, din care cel puţin trei locuri de muncă pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele 3 luni.
    Acordarea ajutorului este condiţionată de crearea de noi locuri de muncă până la finalizarea investiţiei şi menţinerea acestora pe o perioadă de minimum 3 ani de la finalizarea investiţiei.
    Schema de ajutor de minimis se aplică de la data deschiderii sesiunii până la 30 iunie 2014, cu posibilitatea prelungirii, pentru emiterea acordurilor pentru finanţare, în limita bugetului alocat pentru aceasta. Plata ajutorului de minimis se efectuează până la 31 decembrie 2016, în limita bugetului anual alocat schemei.
    În data de 14 august, MFP a anunţat că a amânat cu 10 zile, până pe 26 august, deschiderea sesiunii de înregistrare on-line a cererilor de finanţare ale IMM-urilor pentru ajutoarele de minimis, programată iniţial pentru 16 august.
    Potrivit MFP, după completarea cererii şi parcurgerea timpului necesar pentru procesarea/verificarea informaţiilor, până la sfârşitul zilei, sistemul va pune la dispoziţie o recipisă de înregistrare a cererii care va conţine toate datele transmise de întreprindere – ziua, ora, minutul şi secunda la care a fost înregistrată online cererea de acord pentru finanţare, precum şi informaţii privind perioada în care se poate depune/transmite la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice cererea de acord pentru finanţare însoţită de documentele justificative.
    În urma validării înregistrării on-line a cererilor de acord pentru finanţare, firmele trebuie să le depună, însoţite de documentele justificative, sau să le transmită prin poştă sau alte servicii de curierat la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice.
    MFP va publica zilnic, la ora 10.30, pe pagina web, lista cererilor de acord pentru finanţare înregistrate on-line până la finele zilei anterioare.
    Legislaţia privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii a fost modificată recent, în urma discuţiilor cu reprezentanţii mediului de afaceri.
    Principalele modificări vizează extinderea cheltuielilor considerate eligibile prin includerea cheltuielilor legate de realizarea şi achiziţia de construcţii având ca destinaţie prestarea altor servicii, eliminarea obligativităţii demonstrării eficienţei economice a întreprinderii solicitante de ajutor de minimis – în următorii 3 ani de la finalizarea investiţiei – prin încadrarea în indicatorii prevăzuţi în cadrul studiului tehnico-economic, lărgirea sferei de documente care atestă dreptul pe care îl are întreprinderea solicitantă de ajutor de minimis asupra terenului, în cazul realizării de construcţii, şi asupra construcţiilor care reprezintă locaţia realizării investiţiei, în cazul achiziţionării de echipamente.
    De asemenea, a fost modificat şi Ghidul solicitantului. Cele mai importante modificări se referă la actualizarea în conformitate cu modificările actului normativ, introducerea procedurii de înregistrare on-line a cererilor de acord pentru finanţare, urmând ca ulterior validării înregistrărilor, cererile de acord pentru finanţare, însoţite de documentele justificative, să se depună sau să se transmită prin poştă sau alte servicii de curierat la Registratura generală a Ministerului Finanţelor, stabilirea criteriilor de selecţie a cererilor de acord pentru finanţare, în vederea asigurării transparenţei procesului de soluţionare.

  • Proprietarii combinatelor metalurgice cer Guvernului facilităţi fiscale

    Proprietarii combinatelor metalurgice din România cer Guvernului reducerea impozitului pe profitul reinvestit, impozit diferenţiat pentru câştigurile din exporturi, acces la contracte pe termen lung la energie şi gaze naturale.
    Printre solicitările adresate de companiile metalurgice Ministerului Economiei se numără scăderea impozitului pe profitul reinvestit, aplicarea impozitului diferenţiat pentru profitul realizat din export, acordarea de facilităţi la taxele de racordare la utilităţi şi infrastructură până la recuperarea integrală a investiţiilor specifice, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei.
    De asemenea, industria metalurgică solicită transferarea unei părţi din impozitarea pe forţa de muncă spre impozitarea consumului de resurse materiale şi energetice.
    “O propunere la fel de interesantă se referă la exceptarea consumatorilor industriali, care consumă mai mult de 150 GWh energie electrică pe an, de la plata taxei pentru energia regenerabilă pentru tot consumul lor de energie electrică, urmând ca aceştia să plătească maxim 0,50 Euro/MWh pentru certificatele verzi pe toată perioada aplicării schemei de sprijin pentru energia regenerabilă”, potrivit comunicatului.
    Reprezentanţii celor mai mari combinate din România au cerut de mai multe ori Guvernului să reducă ajutorul de stat acordat producătorilor de energie din surse regerabile, acuzând costurile ridicate înregistrate la achiziţionarea electricităţii. Companiile metalurgice solicită facilităţi fiscale pentru firmele care dezvoltă şi integrează în produsele finale româneşti complexe, cum ar fi autoturismele, echipamentele de telecomunicaţii sau cele industriale.
    De asemenea, companiile din sector cer Ministerului Economiei să modifice legislaţia pentru a le permite să aibă contracte pe termen lung, în special la energie electrică şi gaze naturale. Legislaţia actuală prevede că acordurile pentru vânzarea-cumpărarea electricităţii trebuie realizate pe bursa de profil OPCOM. Astfel de contracte pe termen lung la electricitate au fost denunţate anul trecut de administratorul judiciar al Hidroelectrica, care a arătat că din astfel de acorduri compania de stat a pierdut 1,5 miliarde de euro.
    Alte facilităţi fiscale au mai fost cerute pentru firmele care angajează personal din promoţiile curente, precum şi introducerea doctoratelor industriale.
    Metalurgiştii au propus şi înfiinţarea unui minister sau a unui departament al industriei prelucrătoare, precum şi crearea unui centru naţional de tehnologii şi materiale avansate.
    Companiile din România au produs anul trecut 3,4 milioane tone de oţel brut, cu 32% mai puţin faţă de nivelul de 5 milioane tone înregistrat în 2008. În acest sector lucrau la sfârşitul anului trecut 32.800 de angajaţi, cu 30% mai puţini faţă de 2008. Industria metalurgică românească este integral privatizată, iar ponderea capitalului străin este de aproximativ 80%. Anul trecut, combinatele de profil din România au acoperit 11% din exporturile ţării.

  • Majorarea salariilor în 2014 va fi condiţionată de existenţa creşterii economice

    Majorarea salariilor în 2014 va fi condiţionată de existenţa creşterii economice

    O posibilă majorare a salariilor în anul 2014 va fi condiţionată de existenţa creşterii economice şi va acoperi în principal inflaţia, a declarat Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MFPSPV).

    ”Este posibilă o majorare a salariilor în anul 2014 în măsura existenţei unei creşteri economice pe care o preconizăm anul acesta. Creşterea salariilor va acoperi în principal inflaţia. O majorare a pensiilor în 2014 este condiţionată atât de creşterea salariilor, cât şi de nivelul ratei inflaţiei’, a declarat Mariana Câmpeanu.

    Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a declarat recent că bugetul anului viitor va prevedea, în linii mari, o indexare de 4% a pensiilor şi indexarea fondului total de salarii, subliniind că autorităţile lucrează la mai multe variante pentru distribuirea creşterii fondului total de salarii.

    „Intenţionăm ca bugetul pe 2014 să fie bazat pe aplicarea graduală a Legii salarizării unice. Luăm în calcul mai multe variante prin care, eventual, pentru anumite categorii de bugetari apropierea de nivelul maxim al grilei (prevăzută în Legea salarizării unice – n.r.) să se realizeze mai rapid decât pentru alte categorii. Până la redactarea legii bugetului, la începutul lunii octombrie, se va lua decizia cu privire la varianta optimă pentru creşterea salariilor”, a mai spus ministrul delegat pentru Buget.

  • Angajatorii vor avea obligaţia de a anunţa în termen de o zi ocuparea locurilor de muncă vacante

    Angajatorii vor avea obligaţia de a anunţa în termen de o zi ocuparea locurilor de muncă vacante comunicate, începând cu 22 octombrie 2013, conform noilor prevederi introduse în legea privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, a anunţat Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

    “Din data de 22 octombrie 2013 va intra în vigoare noua prevedere introdusă prin Legea nr. 250 din 19 iulie 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, dar şi pentru modificarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, potrivit căreia, angajatorii au obligaţia informării agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă teritoriale, ocuparea locurilor de muncă vacante care au fost comunicate, în termen de o zi de la data ocupării acestora, în condiţiile legii”, se arată în comunicatul ANOFM.

    În prezent, ANOFM derulează campania de informare “Mai informat, mai multe şanse!” în cadrul proiectului „Fii Informat!, în scopul creşterii vizibilităţii instituţiei prin promovarea serviciilor oferite potenţialilor clienţi”. ANOFM va publica zilnic, prin intermediul unui comunicat de presă, locurile de muncă vacante declarate de angajatori, în vederea unei informări cât mai corecte şi actualizate.

    Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pot accesa Serviciul Electronic de Mediere a Muncii (http://www.semm.ro/LMV/home.seam) sau reţeaua de cooperare între serviciile publice de ocupare europene creată pentru facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Spaţiului European şi Elveţia, EURES România, (http://eures.anofm.ro/).