Category: Economie

  • Bugetul alocat de orăşeni pentru sărbătorile de iarnă, mai mare cu 300 de lei faţă de anul trecut

    Bugetul alocat de orăşeni pentru sărbătorile de iarnă, mai mare cu 300 de lei faţă de anul trecut

    Bugetul celor care locuiesc la oraş alocat cheltuielilor pentru sărbătorile de iarnă este, în medie, de 1.541,68 lei, mai mare cu circa 300 de lei decât cel de anul trecut, urmare a faptului că preţurile produselor şi serviciilor de pe piaţa românească au crescut în acest an, potrivit unui studiu.
    Bugetul mediu total alocat pentru Crăciun şi Revelion înregistrează, astfel, o creştere comparativ cu anii anteriori – 1.255,47 lei în 2012, 1.046,75 lei în 2011, 1.052,48 lei în 2010 şi 1.523,29 lei în 2009, arată cercetarea efectuată de Mednet Marketing Research Center.
    “Principalul motiv de creştere a acestui buget poate fi faptul că preţurile la majoritatea produselor şi a serviciilor de pe piaţa românească au crescut în decursul anului”, spun iniţiatorii studiului.
    Pentru 33,5 la sută dintre persoanele chestionate, acest buget este însă mai mic decât cel din 2012.
    Majoritatea persoanelor chestionate au arătat că bugetul alocat pentru Crăciun şi Revelion este mai mare decât cel de anul trecut, creşterea fiind resimţită la categoria de produse alimentare (carne, cozonac etc.). Bugetul mediu pe care respondenţii intenţionează să-l aloce pentru mâncare şi băutură fiind de 600,76 lei (comparativ cu 501,04 lei în 2012, 422,27 lei în 2011, 491,54 lei în 2010 şi 556,13 lei în 2009).
    O creştere este înregistrată şi pentru categoria de produse nealimentare. Astfel, pentru produsele nealimentare specifice sărbătorilor de iarnă (haine, încălţăminte, cosmetice etc.), orăşenii intenţionează să aloce, în medie 498,63 lei (comparativ cu 414,08 lei în 2012, 397,72 lei în 2011, 302,07 în 2010 şi 321,09 lei în 2009), au mai precizat realizatorii studiului.
    În ceea ce priveşte călătoriile sau excursiile organizate în perioada sărbătorilor de iarnă, se înregistrează, de asemenea, o creştere a bugetului alocat – 1.524,47 lei în medie, comparativ cu 1.384,17 lei în 2012, 1.332,41 lei în 2011, 1.351,79 lei în 2010 şi 1.312,50 lei în 2009.
    Tot în perioada sărbătorilor de iarnă, o altă categorie de cheltuieli este cea a “ieşirilor în oraş sau la restaurant”. Pentru aceasta, persoanele intervievate intenţionează să aloce, în medie, aproximativ aceeaşi sumă ca şi anul trecut, respectiv 378,02 de lei.
    În privinţa cadourilor pentru cei dragi, cu ocazia Crăciunului şi a Revelionului, suma medie pe care intenţionează să o cheltuiască majoritatea respondenţilor (87,1 la sută) este de 465,25 lei. Cei mai mulţi intenţionează să cumpere articole de îmbrăcăminte sau încălţăminte (52,1 la sută ), cosmetice sau parfumuri (35,2 la sută ), jucării (34,1 la sută) sau ciocolată sau cafea (19,8 la sută), se mai arată în studiu.
    Principalii destinatari ai acestor cadouri sunt soţul sau soţia, partenerul (87,5 la sută ), copiii (63,8 la sută) şi părinţii (33,7 la sută).
    Mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi (55,5 la sută) spun că nu îşi vor cumpăra, anul acesta, brad natural de Crăciun, principalul motiv fiind acela că au deja un brad artificial (40,4 la sută).
    În ceea ce priveşte Revelionul 2014, majoritatea respondenţilor aleg să petreacă în ţară (90,1 la sută), conform aceleiaşi cercetări.
    Dintre cei care vor petrece Revelionul în ţară, 73,6 la sută spun că vor petrece alături de familie şi prieteni, în propriile locuinţe sau ale prietenilor, 12,6 la sută vor merge într-o staţiune montană sau balneară din România, iar 9,3 la sută vor merge la restaurant sau la club.
    Moş Nicolae, o sărbătoare importantă pentru români, determină 81,8 la sută dintre persoanele intervievate să ofere cadouri celor dragi, suma medie estimată a fi cheltuită în acest scop fiind de 289,57 lei, se mai arată în cercetarea efectuată de Mednet Marketing Research Center.
    Potrivit iniţiatorilor studiului, în ceea ce priveşte tipul cadourilor alese, respondenţii spun că vor oferi celor dragi, cu această ocazie, dulciuri (54,3 la sută), articole de îmbrăcăminte sau încălţăminte (41,3 la sută ), precum şi jucării (36,1 la sută ).
    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ pentru Bucureşti şi oraşele cu peste 100.000 locuitori, în perioada cuprinsă între 21 şi 27 noiembrie 2013.
    Au fost intervievate telefonic 800 persoane cu vârsta între 18 şi 65 ani, marja de eroare a studiului fiind de ± 3,46 la sută.

  • Cinteză: Creditarea nu va fi revigorată până în septembrie – octombrie anul viitor, băncile nu riscă

    Creditarea nu va fi revigorată până în toamna anului viitor, întrucât băncile nu sunt dispuse să-şi asume riscuri noi în condiţiile în care va fi efectuată în 2014 o analiză a calităţii activelor în sistem, urmată de un test de stres, potrivit directorului de supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză. “Până nu ştim ce va aduce evaluarea calităţii activelor şi rezultatele testului de stres nu văd reluarea creditării. Cred că activatea de creditare nu va cunoaşte o revigorare până în septembrie-octombrie anul viitor”, a declarat joi Cinteză la un forum bancar. El a arătat că banca centrală nu mai poate solicita băncilor să constituie provizioane suplimentare, însă poate creşte cerinţa de capital, mai costisitoare pentru bancă decât provizionarea.
    Potrivit unui sondaj realizat de BNR printre primele zece bănci din sistemul bancar în funcţie de active, aşteptările în ce priveşte oferta de creditare în ultimul trimestru al anului sunt în scădere pentru împrumuturi imobiliare pentru populaţie, precum şi pentru finanţarea companiilor, dar în stagnare pentru creditele de consum.

  • Guvernul permite caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor să emită titluri executorii

    Guvernul permite caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor să emită titluri executorii

    Titluri executorii pentru recuperarea împrumuturilor acordate unor pensionari rău-platnici, dar cu termen de graţie şi/sau termene de plată eşalonată, conform unui proiect de lege aprobat, miercuri, de Guvern.
    Actul normativ modifică Legea 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor.
    “Proiectul de lege adoptat de Guvern prevede posibilitatea caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor de a încheia contracte de împrumut care constituie titlu executoriu, iar, în cazul neexecutării obligaţiei, părţile să stabilească alte termene de plată, un termen de graţie sau/şi termene de plată eşalonată”, informează Guvernul.
    Proiectul, lansat în dezbatere publică în urmă cu două luni, modifică legislaţia în vigoare pentru a da posibilitatea caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor să emită titluri executorii pentru recuperarea împrumuturilor acordate unor pensionari rău-platnici, iar caselor teritoriale de pensii, pe baza titlului executoriu, să înfiinţeze popriri asupra veniturilor din pensii, până la lichidarea debitului.
    În nota de fundamentare se afirmă că modificările vor asigura eficientizarea procesului de recuperare a debitelor stabilite în sarcina pensionarilor care au contractat împrumuturi de la casele de ajutor reciproc, dar şi întărirea capacităţii organizaţionale a caselor de ajutor reciproc.

  • Câştigul salarial a crescut în octombrie la 1.615 lei

    Câştigul salarial mediu net a fost în octombrie de 1.615 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 6 lei (0,4%), cele mai mari valori fiind înregistrate în intermedieri financiare, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, a anunţat joi Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, în intermedieri financiare câştigul a fost de 3.829 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 900 lei.
    Evoluţia la nivel naţional a fost influenţată printre altele de acordarea de prime, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă) şi disponibilizarea unor salariaţi cu câştiguri reduse.
    Cea mai mare creştere a câştigului salarial mediu net s-a înregistrat în activităţi extractive (de 13,2%), iar cele mai accentuate scăderi în extracţia petrolului şi gazelor naturale şi în fabricarea produselor de cocserie şi a celor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (cu 26,1%, respectiv 17,7%). “În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna septembrie în învăţământ (4,0%) ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice. De asemenea, în administraţia publică şi sănătate şi asistenţă socială câştigul salarial mediu net a crescut uşor în luna octombrie faţă de luna septembrie 2013, cu 0,2%, respectiv 0,6%”, arată INS, într-un comunicat.
    Comparativ cu octombrie 2012, câştigul salarial mediu nominal net a urcat cu 4,1%.

  • PIB-ul, în creştere cu 2,7%, în primele nouă luni

    PIB-ul, în creştere cu 2,7%, în primele nouă luni

    Produsul Intern Brut a crescut, în primele nouă luni ale anului în curs, cu 2,7%, atât pe serie brută, cât şi pe serie ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2012, şi a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,6% în trimestrul III 2013 comparativ cu trimestrul anterior (date ajustate sezonier), potrivit datelor provizorii publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
    Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, PIB-ul a înregistrat o creştere cu 4,1% atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier.
    Pentru perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2013, PIB-ul estimat a fost de 467,101 miliarde de lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 2,7% faţă de perioada similară din 2012.
    Conform INS, PIB-ul — date ajustate sezonier — estimat pentru trimestrul III 2013 a fost de 158,115 miliarde de lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 1,6% faţă de trimestrul II 2013, şi cu 4,1% faţă de trimestrul III 2012.
    În termeni reali, PIB-ul estimat pentru primele nouă luni ale anului a fost de 443,185 miliarde de lei preţuri curente, în creştere cu 2,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. În ceea ce priveşte trimestrul III 2013, PIB-ul estimat a fost de 175,374 miliarde de lei preţuri curente, în creştere cu 4,1% faţă de T3 2012.
    La creşterea PIB-ului în perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2013, comparativ cu perioada corespunzătoare din 2012, au contribuit următoarele ramuri: industria (+1,4%), cu o pondere de 30% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 5,1%, agricultura, silvicultura şi pescuitul (+1,0%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,8%) şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 17,9%, tranzacţiile imobiliare (+0,2%), cu o pondere de 7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,2%.
    Reducerea volumului de activitate din administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, cu 0,7% a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB, contribuţia acestei ramuri la creşterea PIB fiind de minus 0,1%.
    Din punctul de vedere al utilizării PIB, în primele nouă luni ale anului 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, creşterea s-a datorat, în principal,
    exportului net (cu o contribuţie de +5,2%), consecinţă a creşterii cu 14,4% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o majorare semnificativ mai redusă a volumului importurilor de bunuri şi servicii cu 1,5%, cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei (+0,4%), cu o pondere de 60,4% în PIB, al cărei volum s-a majorat cu 0,6%.
    O contribuţie negativă au înregistrat: formarea brută de capital fix (-1,1%), cu o pondere de 24% în PIB, al cărei volum s-a redus cu 3,9%, consumul final al administraţiilor publice (-0,3%), cu o pondere de 15,7% în PIB, al cărei volum s-a redus cu 2,4%, variaţia stocurilor (-1,5%) ca urmare a reducerii stocurilor din economie.

  • Yuanul a depăşit euro în 2013

    Yuanul a depăşit euro în 2013, devenind a doua cea mai utilizată monedă în finanţarea comerţului mondial, după dolar, conform unui raport al Society Worldwide Interbank Financial Telecommunication (Swift), transmite Bloomberg.
    În octombrie 2013, yuanul a avut o cotă de 8,66% din scrisorile de credit şi colectare în comerţul mondial, faţă de 6,64% în cazul euro, după ce în ianuarie 2012 procentul era de 1,89% pentru yuan şi de 7,87% pentru euro, a anunţat Swift, serviciul de transfer de date bancare cu sediul în Belgia.
    Principalii utilizatori ai yuanului în finanţarea comerţului au fost China, Hong Kong, Singapore, Germania şi Australia.
    „Este adevărat că exportatorii utilizează mai mult yuanul, pentru a spori atractivitatea şi competitivitatea bunurilor sau serviciilor vândute Chinei”, a declarat Cynthia Wong, de la Societe Generale SA.
    China are ca obiectiv sporirea importanţei monedei sale în comerţul mondial şi în investiţii, după ce statul a relaxat controlul asupra cursului de schimb şi a costurilor de finanţare în a doua economie mondială.
    Adjunctul guvernatorului Băncii Populare a Chinei, Yi Gang, a afirmat în 20 noiembrie că nu mai este în interesul Beijingului continuarea extinderii rezervelor valutare, cele mai mari din lume. La 30 septembrie, China avea rezerve valutare de 3.660 miliarde de dolari.
    Valoarea depozitelor în yuani în Hong Kong, cel mai important centru de tranzacţionare a yuanului din lume din afara Chinei, a crescut în octombrie la nivelul record de 728 miliarde de yuani (128 miliarde de dolari). Este cel mai semnificativ avans din aprilie 2011.
    China a anunţat recent că va acorda investitorilor din Londra dreptul de a achiziţiona acţiuni, obligaţiuni şi instrumente de pe piaţa financiară chineză în valoare de până la 80 miliarde de yuani (8,2 miliarde de lire sterline), sprijinind eforturile capitalei Marii Britanii de a deveni cel mai important centru de tranzacţionare a yuanului după Hong Kong.
    Acordul, anunţat luna trecută într-o declaraţie comună a autorităţilor din China şi Marea Britanie, face parte din programul de investiţii pe pieţele străine (RQFII). Este pentru prima dată când planul RQFII este extins în afara Hong Kong-ului, pentru a da investitorilor mai multe posibilităţi de a investi yuani şi a deţine moneda — deoarece autorităţile de la Beijing vor ca într-o zi yuanul chinezesc să devină una dintre cele mai tranzacţionate valute pe piaţa mondială.
    În schimbul planului RQFII, autorităţile din Marea Britanie au început negocierile pentru a permite băncilor din China să-şi înfiinţeze subsidiare în Regatul Unit, reducând din cerinţele autorităţilor de reglementare impuse pentru extinderea instituţiilor financiare pe teritoriul britanic.
    Conform acordului, Londra şi Beijingul vor permite yuanului să fie tranzacţionat direct faţă de lira sterlină, ocolind dolarul şi reducând semnificativ costurile de tranzacţionare. Multe state, cum ar fi Franţa, Germania, Taiwan şi Kenya, se luptă pentru a primi aprobarea autorităţilor de la Beijing în vederea tranzacţionării yuanului în afara Chinei.
    Demarat în 2012 ca un stimulent pentru a stimula investitorii să deţină yuani, programul de investiţii pe pieţele străine (RQFII) are acum o cotă globală de 350 miliarde de yuani, din care sunt utilizaţi 134 miliarde de yuani.

  • România vrea să dea un nou impuls investiţiilor străine directe, cu valoare adăugată

    Guvernul României are o strategie consistentă de reconstrucţie a încrederii investitorilor străini şi se doreşte, astfel, să se dea un nou impuls investiţiilor străine directe cu valoare adăugată, a declarat, marţi, Dan Şova, ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, la Forumul Economic şi Comercial China-Europa Centrală şi de Est, de la Bucureşti.
    „Guvernul României are o strategie consistentă de reconstrucţie a încrederii investitorilor în România. Dorim să dăm un nou impuls investiţiilor străine directe cu valoare adăugată, care să contribuie la crearea şi menţinerea locurilor de muncă şi o bunăstare regională. Investiţiile străine nu sunt şi nu trebuie să fie un scop în sine. Ceea ce ţintim este creşterea competitivităţii, iar acest lucru se face prin folosirea eficientă a resurselor disponibile, combinate cu utilizarea tehnologiilor de ultimă generaţie. Vrem ca România să devină un hub tehnologic şi industrial în Europa Centrală şi de Est şi subliniez aici potenţialul domeniului auto. Renault şi Ford au ales România ca ţară de producţie. Automobile complet utilate sau componente auto produse la cele mai înalte standarde de calitate sunt fabricate în România”, a afirmat Şova.
    Potrivit oficialului, România deţine unul dintre cele ai importante capitaluri de lucru din Europa şi nu numai în industria IT&C, amintind, în acelaşi timp, şi de proiectele strategice gândite de către autorităţile române.
    „Consider că nu mai e niciun secret pentru nimeni că România deţine unul dintre cele bune capitaluri de lucru în industria IT&C. Aici au venit HP, Oracle, Microsoft, IBM, companii care au deschis şi centre de cercetare. Vorbim aici şi despre Huwaei, care vrea să investească într-un centru de dezvoltare în România peste 100 milioane de euro, până în anul 2018. România a demarat procedurile pentru realizarea de obiective majore de investiţii strategice în domenii-cheie, precum energia şi agricultura. Amintesc doar de noile reactoare nucleare de la Centrala Nucleară de la Cernavodă sau de hidrocentrala de la Tarniţa, pentru care companii importante din China şi-au manifestat interesul. Iar dacă vorbim de proiecte energetice, daţi-mi voie să felicit China pentru angajamentul de investiţii de aproape un miliard de euro pentru realizarea unui proiect energetic de 500 Mw la Rovinari (…)”, a menţionat ministrul Dan Şova.
    Acesta a adăugat că, pe baza celei mai importante creşteri economice din Uniunea Europeană, înregistrată în primele nouă luni ale anului, România se poate lăuda cu cifre importante.
    „În ceea ce priveşte agricultura, Guvernul vrea să relanseze Canalul Siret — Bărăgan, care va deveni cel mai important proiect de infrastructură în agricultura României din ultimii 20 de ani, cu o investiţie estimată la 3,5 miliarde de euro, dacă ţinem cont de evaluarea făcută în urmă cu 10 ani. În acest moment, studiul de fezabilitate al acestui proiect este în elaborare. Schemele de ajutor de stat pentru crearea de locuri de muncă au dat rezultate. Urmează schema de minimis pentru IMM. Vom încuraja crearea parcurilor tehnologice şi industriale şi construirea unor huburi de afaceri, concomitent cu consolidarea a numai puţin de 42 de clustere de sistem. Există, deci, condiţii macro-economice favorabile în România, cu o creştere economică de 2,7% în primele trei trimestre ale acestui an, cea mai puternică din Uniunea Europeană. Apoi, o consolidare bugetară bună, o inflaţie scăzută şi un curs de schimb stabil. În România, creşterea economică este susţinută de următorii piloni principali: industria şi energia. În ultimele 18 luni, rata de absorbţie a fondurilor europene a crescut de la 7% la peste 25%”, a spus Şova.

  • Proiect de reorganizare a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi de desfiinţare a 150 de posturi

    Ministerul Justiţiei (MJ) propune reorganizarea structurilor din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), iar 150 de posturi urmează a fi desfiinţate începând cu data intrării în vigoare a ordinului ministrului de resort de aprobare a Regulamentului de funcţionare.
    MJ a pus în dezbatere publică pe site-ul instituţiei proiectul Regulamentului de organizare şi funcţionare a ONRC şi a oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale şi proiectul de ordin al ministrului Justiţiei pentru aprobarea acestuia.
    În referatul de aprobare se arată că numărul maxim de posturi pentru ONRC şi oficiile de pe lângă tribunale a fost 1.787 şi că prin Hotărârea Guvernului nr.574/2013 s-a stabilit un număr de 1.637 posturi.
    MJ arată că numărul de posturi se reduce începând cu data intrării în vigoare a ordinului ministrului Justiţiei de aprobare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a ONRC şi al oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale.
    Organigramele elaborate cuprind structurile organizatorice numai până la nivelul birourilor şi este stabilit numărul minim de posturi pentru constituirea unui birou (cinci posturi de execuţie), unui serviciu (şapte), unei direcţii (15).
    Iniţiatorul proiectului precizează că, în cadrul ONRC, au fost necesare modificări ale structurilor interne şi redenumirea unor compartimente astfel încât denumirea acestora să reflecte cât mai bine activitatea desfăşurată.
    Astfel, a fost creat, în subordinea directă a Directorului General, Biroul Comunicare şi Relaţii Internaţionale, ca o necesitate a participării în calitate de membru ONRC la organizaţiile internaţionale de profil (ECRF, CRF, IAIR).
    Alte structuri create sunt: un birou în cadrul Serviciului Corpului de Inspecţie Generală, un birou în cadrul Serviciului Audit Public Intern având în vedere obligaţiile de raportare a rezultatelor misiunilor de audit public intern, Direcţia Valorificare Date, care a fost reorganizată într-un singur serviciu şi un birou după ce anterior cuprindea patru servicii şi două birouri, Direcţia Tehnologia Informaţiei a fost reorganizată în trei servicii, fiecare cu câte un birou în subordine, având în vedere implementarea noului sistem informatic integrat al ONRC.
    De asemenea, a fost înfiinţat un nou serviciu, respectiv — Serviciul Asistenţă Tehnică şi Publicare Buletinul Procedurilor de Insolvenţă — având în vedere creşterea semnificativă a activităţii, implementarea noului sistem informatic integrat şi interconectarea Buletinului Procedurilor de Insolvenţă cu portalul e-Justice, Comisia Europeană, precum şi Biroul Asistenţă şi Strategie Anticorupţie urmare obligaţiilor de implementare a strategiei anticorupţie şi Biroul Avizare şi Reprezentare urmare a gestionării activităţii de contencios la nivel naţional, unitar, printr-un sistem electronic central.
    În document se mai spune că structurile oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale au fost transpuse în noua organigramă potrivit fluxului de desfăşurare a activităţilor şi că Biroul Unic a fost reorganizat, în cadrul acestuia desfăşurându-se următoarele activităţi: rezervare denumire/emblemă, verificare şi înregistrare cereri înmatriculări/menţiuni (inclusiv alte tipuri de cereri), validare şi procesare cereri, lucrări de grefă cereri şi soluţionare cereri.
    În cazul organigramei Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Serviciul Biroul Unic a fost reorganizată în două birouri — Biroul Înmatriculări şi Biroul Menţiuni, fiind preluate activităţile desfăşurate de Biroul Registratură, Biroul Validare cereri înmatriculare/menţiuni şi Biroul Validare alte tipuri de cereri, precum şi activităţile Serviciului Lucrări de Grefă şi Serviciului Procesare Date.
    “Pentru a veni în sprijinul solicitanţilor, prin asigurarea de noi modalităţi de acces, a fost introdusă structura ghişeu de furnizare informaţii înregistrate în registrul comerţului, care va funcţiona în principal, în fiecare sector al municipiului Bucureşti”, mai susţine MJ.
    Sursa citată menţionează că reanalizarea şi redistribuirea numărului de posturi pe structuri a fost efectuată cu încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli.

  • Topul Naţional al Firmelor, la cea de-a 20-a ediţie

    Camera de Comerţ şi Industrie a României organizează şi la acest sfârşit de an Gala Topului Naţional al Firmelor, ediţia a XX-a, cel mai important eveniment al elitei oamenilor de afaceri din România, care premiază performanţa din economia României, înregistrată în anul 2012.
    Topul Naţional al Firmelor este organizat în exclusivitate de către Camera Naţională, în conformitate cu prevederile Legii 335/2007 a Camerelor de Comerţ şi Industrie din România, modificată şi completată, fiind realizat pe baza unei metodologii complexe, implementate şi validate de Sistemul Cameral din România, ca încununare la scara întregii ţări a clasamentelor operatorilor economici la nivelul judeţelor. Topul Naţional al Firmelor din România păstrează primele maxim 10 poziţii pentru fiecare din cele 6 domenii majore de activitate, grupă de activitate şi clasă de mărime a întreprinderilor, structurate conform codului CAEN. Camera Naţională premiază în cadrul acestei Gale firmele situate pe locul întâi în acest clasament, la fiecare domeniu, grupă şi clasă de mărime a întreprinderii.

  • Bruno Ribo: 2013, al cincilea an consecutiv în care Combinatul va înregistra pierderi

    – Care este situaţia actuală a Combinatului?
    Situaţia Combinatului este în continuare dificilă. După cum ştiţi, este al cincilea an consecutiv în care suntem în zonă de pierdere financiară, dar încă suntem în viaţă şi ne luptăm pentru a ne asigura viitorul, un viitor sustenabil. În cadrul programului nostru de transformare, am făcut progrese importante în ultimul timp. Dacă ar fi să comparăm ce am făcut anul acesta cu ce a fost înainte de criză, în 2007 — 2008, ani foarte buni pentru noi, astăzi suntem cu 15% mai eficienţi decât eram în acele vremuri. Problema este că, în ciuda tuturor acestor îmbunătăţiri ale eficienţei, încă pierdem bani, deşi înainte de criză noi câştigam bani.
    De ce se întâmplă aceste lucruri? Sunt două motive: piaţa s-a schimbat complet, s-a schimbat structural. Până în 2009, era o cerere mai mare decât capacitatea de producţie — vorbim despre piaţa noastră—, însă acum situaţia s-a schimbat complet. S-a inversat situaţia atât în Europa, cât şi în piaţa noastră naturală, care este bazinul Mării Negre. Există o supracapacitate de producţie care este în zona de 25%, iar pentru unele produse, cum ar fi tabla groasă, este chiar de 30%. Această situaţie a generat o înăsprire a mediului concurenţial într-o mult mai mare măsură decât în trecut.
    Iată de ce, începând cu 2009, nu mai suntem în poziţia de a transfera către clienţi creşterea preţurilor la materiile prime, pe de o parte, şi creşterea tarifelor la energie, pe de altă parte. Iată de ce toate economiile pe care le-am făcut, toate îmbunătăţirile de 15% au fost, de fapt, înghiţite de piaţă, iar într-o altă măsură au fost luate de furnizorii noştri, care au crescut la preţuri, în principal în chestiunea energiei.
    Să vă dau un singur exemplu: costul la energie este de 39% în costul nostru suplimentar, adică diferenţa dintre preţul cu care vindem produsul şi preţul materiilor prime, cum ar fi minereul de fier şi cocs. Astăzi, 39% din această diferenţă este energia. Pentru noi, asta înseamnă electricitate, dar şi gaz natural. Este cam jumătate — jumătate gaz şi energie electrică. Noi am lansat un program care se numeşte “Energyze”, care să ne reducă structural consumurile energetice. Acest program a început anul trecut şi am identificat cel puţin 100 de idei de proiecte pe care le putem implementa cu resurse proprii, care să ne conducă la o reducere a consumurilor energetice de circa 15%. Dar aceasta nu compensează ceea ce se întâmplă pe chestiunea energetică — şi nu vorbim aici de preţul crud ar energiei electrice, ci despre suprataxarea care a explodat în ultima vreme şi despre dublarea preţului la gazul natural produs în România în ultimii doi ani.
    În ceea ce priveşte liberalizarea pieţei, memorandumul iniţial prevedea un palier de doi ani. Este mult prea rapid. Noi pretindem că piaţa este liberalizată, dar, după părerea mea, liberalizarea ar trebui să conducă la preţuri competitive — este atât punctul nostru de vedere, cât şi al altor industrii din România, care ne-am grupat în Asociaţia Marilor Consumatori Energetici. Noi credem că această liberalizare este cumva prematură, pentru că este o singură sursă care furnizează gaz natural şi care va defini cumva nivelul preţului. Ca să vă dau o imagine completă, panoramică a situaţiei, Arcellor Mittal Galaţi exportă în jur de două treimi din producţie. Chiar şi la nivelul actual de producţie, de 1,7 milioane de tone pe an să zicem, noi suntem de fapt prea mari pentru România, unde deţinem peste 50%, şi suntem nevoiţi să exportăm. În exporturile noastre, ne lovim de concurenţă, care vine din zona Rusiei, şi ştim cu siguranţă că ei au tarife mai bune la electricitate şi mult mai bune la gaze. Cu caracter informativ, nivelul lor este cam la jumătate, ca efort financiar în privinţa resurselor energetice, deci pe ei îi costă cam la jumătate din cât ne costă pe noi.
    – Ştiu că o delegaţie a acestei Asociaţii pe care aţi înfiinţat-o a fost la Bruxelles. Ce v-au spus acolo?
    Prin intermediul asociaţiei noastre profesionale, noi, Asociaţia Producătorilor de Oţel, ne-am arătat preocuparea privind viitorul acestei industrii — este o luptă care a început în urmă cu câteva luni şi asta a determinat Comisia Europeană să ia în calcul situaţia noastră dificilă, pentru că noi nu concurăm doar între noi în Europa, ci concurenţa cea mai mare este din afara Europei, iar decidenţii politici trebuie să creeze un cadru competitiv care să permită continuarea acestei activităţi în Europa. Concurenţii noştri nu plătesc certificate verzi, nu plătesc alocaţii CO2, drepturi. Înţelegem aceste politici, împărtăşim viziunea pe termen lung, dar, pe termen scurt, aceste dificultăţi trebuie rezolvate.
    – Aţi discutat şi cu autorităţile române? Ce v-au spus? Cu cine v-aţi întâlnit?
    Ca în toate ţările unde noi operăm, avem contacte regulate, contacte frecvente cu decidenţii politici, cu autorităţile. Este o chestiune normală să le informăm despre situaţia afacerii noastre şi să le explicăm dificultăţile, atunci când le avem. Am discutat la nivele diferite. Domnul Mittal (Laksmi Mittal, proprietarul ArcelorMittal n.r) însuşi a fost în România la începutul verii. A fost un contact la cel mai înalt nivel, dar cu siguranţă avem contacte regulate cu acele autorităţi care au implicare în chestiunea energetică. Discutăm deseori pentru a implementa acele soluţii care sunt legale şi care există şi sunt aplicate în cele mai multe din ţările europene. Ca exemplu, în Germania, consumatorii mari industriali primesc o scutire la certificatele verzi de până la 95%. Ei nu plătesc în plus faţă de preţul curentului mai mult de 0,5 euro pe MWh. În cazul nostru, azi plătim în jur de 7 — 8 euro peste preţul energiei electrice. Dacă nu se face nimic, dacă nu se iau măsuri, acest efort efort suplimentar ar putea creşte la 15 — 18 euro pe MWh.
    – Care a fost răspunsul autorităţilor? Ce măsuri au în vedere?
    Autorităţile au făcut un prim pas în luna iunie. Este vorba despre Ordonanţa de Guvern 57. A fost un pas bun, în direcţia corectă, pentru că acest pas în primul rând recunoaşte că există o problemă structurală, este un dezechilibru. Dar, aşa cum şi asociaţia noastră şi noi am spus, credem că şi alţi paşi trebuie urmaţi pentru a reduce pierderile generate de plata certificatelor verzi, taxele de cogenerare, iar aceşti paşi trebuie luaţi imediat.
    – Care ar fi aceşti paşi?
    Să zicem că preţul crud al energiei electrice este 170 — 180 de lei, iar preţul final pe care noi îl plătim este cu 40% mai mare. Este cam 300 de lei. Noi plătim 120 de lei în plus faţă de cei 170 — 180 de lei. Şi, la 300 de lei pe MWh, noi nu putem supravieţui. Componenta tehnică a soluţiilor care trebuie implementate se află în responsabilitatea decidenţilor politici. Putem face propuneri…dar, la urma urmei sunt propunerile noastre, nu noi facem politica.
    – Care va fi producţia în acest an şi cum este faţă de anii precedenţi?
    Producţia va fi aproximativ aceeaşi. Suntem undeva în zona de 1,65 — 1,7 milioane de tone pe an. Înainte de criză, era între 3,5 şi 4 milioane de tone pe an.
    – Veţi avea pierderi şi în acest an? La cât le estimaţi? Sunt în scădere sau în creştere faţă de anul trecut?
    Da, probabil că vom avea pierderi. În termen de indicatori operaţionali, avem o îmbunătăţire importantă faţă de anii trecuţi, dar rezultatul net nu se va îmbunătăţi mult faţă de ce a fost anul trecut. Am avut în 2012 operaţiuni financiare pe care nu le-am mai avut anul acesta, care ne-ar fi îmbunătăţit rezultatul. Am redus anul trecut capitalul de lucru într-o măsură în care nu va fi redus acum. Este o chestiune tehnică, nu vom intra în amănunte. Þinta noastră este să revenim în zona de profit cât de repede va fi posibil. Să mai spun un lucru pe care poate nu l-am comunicat: chiar şi în această perioadă de cinci ani de pierderi consecutive, am primit un sprijin puternic de la grupul mamă. În aceşti cinci ani, am investit 200 de milioane de euro în condiţii de pierdere consecutivă. Insist pe acest mesaj pentru că există critici, oameni care spun că „demolaţi echipamentul cutare”, „demolaţi echipamentul cutare”, dar, de fapt, ceea ce facem noi este să restructurăm pentru a ne adapta la noile condiţii ale pieţei. Iar dacă nu ne adaptăm, ceilalţi o vor face şi noi vom muri.
    – Cât mai rezistaţi să tot acumulaţi pierderi?
    Pentru moment, suntem încă sprijiniţi de compania — mamă şi de preşedintele Grupului nostru, Mittal. Dar această situaţie nu poate dura la nesfârşit. Trebuie să ne reîntoarcem în zona de profitabilitate cât de repede se poate. Dacă am avea cadrul corect de tarifare pentru resursele energetice, cu toate eforturile făcute în cadrul programului de transformare şi rezultatele obţinute am putea atinge această ţintă, poate, în cea de-a doua parte a anului viitor şi poate 2015, ca an întreg, să fie posibilă o zonă de profit. Dar acest lucru depinde, pe de o parte, de situaţia din piaţă, iar pe de altă parte de situaţia generată de creşterea costurilor energetice, şi poate ar fi ăsta primul motiv şi nu neapărat piaţa. Astăzi, dacă ne lovim de o creştere a preţului la gaze de 40%, nu putem spune clienţilor: „O să-ţi cresc preţul la tablă”. Şi eu cum cresc cu 10% preţul la tablă, pentru că mi-a crescut preţul la gaze? Piaţa nu acceptă o asemenea creştere, piaţa noastră în care livrăm.
    – Care este în prezent numărul angajaţilor ArcellorMittal Galaţi, câţi oameni au plecat în acest an şi la ce valoare s-a ridicat pachetul compensator?
    Acum avem circa 9.000 de angajaţi, inclusiv subcontractorii. Oamenii noştri direct angajaţi sunt în jur de 7.000. Cam 400 au plecat anul acesta, iar pachetul pe care l-am propus — şi care a fost acceptat în mod voluntar de oameni — a fost mult mai bun decât cel prevăzut în contractul colectiv de muncă pentru disponibilizări, pentru că acestea nu au fost disponibilizări. Pachetul financiar prevăzut în contractul colectiv de muncă în caz de concedieri este unul dintre cele mai favorabile din zona noastră de activitate, poate printre cele mai bune din România, dar nu aşa s-a aplicat, ci prin plecări voluntare. De fapt, obiectivul nostru este să menţinem cât mai mult din slujbe, dar aceste eforturi care s-au făcut au fost pentru a adapta afacerea noastră la realităţi.
    – Aveţi în vedere să mai oferiţi astfel de pachete compensatorii şi anul viitor? Mai trebuie să mai plece şi alţi oameni sau acum aveţi numărul de salariaţi optim?
    Pe termen scurt, nu. Dar continuăm să lucrăm pentru creşterea productivităţii, pentru că este un element—cheie pentru noi, iar acesta este un proces care nu se opreşte niciodată şi nu ne mai putem baza pe plecările naturale. De asemenea, avem un proces de relocări interne de personal.
    – Care consideraţi că va fi impactul asupra economiei al noilor taxe pe care le-a anunţat Guvernul — taxele pe construcţiile speciale?
    Unii pot înţelege industria ca pe o vacă de muls. Lăsând gluma la o parte, putem spune că nu mai avem lapte de mult. De fapt, din punct de vedere financiar, sângerăm. Trebuie să evaluăm, dar nu cred că este un pas în direcţia cea bună din punctul nostru de vedere. Dar mai mult de atât nu pot comenta.
    – Cum arată mediul economic din România faţă de alte state europene?
    Cred că România are potenţial. Este un potenţial pe termen mediu al României — vedem lucrul acesta — sunt şi alte puncte care sunt favorabile. România are un sistem educaţional care livrează educaţie calificată, oameni inteligenţi, isteţi, în special în sectorul care ne interesează pe noi — de exemplu automatizări. Discutăm cu alţi colegi din alte industrii şi împărtăşim acelaşi punct de vedere. Alt punct pozitiv pe care îl are România este potenţialul agricol important care, probabil, că va fi valorizat în anii următori. Acum, ceea ce decidenţii politici ar trebui să facă este ca în interiorul acestei imagini generale să decidă dacă menţin industriile cheie, industriile importante. Dacă România vrea să facă acest lucru, sunt câţiva paşi care trebuie urmaţi. Cred că, structural, România poate avea o rată de creştere economică mai mare decât ţările din vestul Europei. Creşterea medie în Europa ar putea fi de 2-3 %. Dacă ne uităm la Spania, Franţa, Italia găsim acolo 0,5%. Deci, rata de creştere economică a României ar putea fi mai mare decât cea a altor ţări europene, dar este o decizie care trebuie luată în interiorul societăţii româneşti. Vrem să devenim o ţară a serviciilor şi a intermedierilor energetice sau o ţară care să aibă şi o industrie?