word-monitor

Category: Comunitate

  • Descinderi după membrii unei reţele specializată în fraude informatice

    În nouă judeţe ale ţării, printre care se numără şi Galaţiul, au avut loc marţi dimineaţă descinderi menite a destructura o grupare specializate în fraude informatice. Tinţa erau clienţi ai Poştei din Italia din conturile cărora românii scoteau bani. Până acum prejudiciul se ricică la 500.000 de euro. Comunicatul IPJ  Suceava arată că activitatea reţelei era monitorizată de anul trecut.
    Lucrătorii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava, sub coordonarea unui procuror DIICOT, vizau mai multe persoane, din care cinci străini implicaţi în aceste graude. Anchetatorii au stabilit că suspecţii care coordonau reţeaua, din Dolj şi Târgovişte, au constituit un grup infracţional la care au aderat 36 de persoane şi care acţiona în judeţele Suceava, Botoşani, Bacău, Constanţa, Sibiu, Dâmboviţa, Galaţi şi Dolj. Membrii grupării sunt acuzaţi de infracţiuni informatice, prin fraudarea în special a clienţilor Poste Italiane după ce au obţinut datele de acces în conturile bancare online banking ale acestora, prin metoda phishing, au accesat fraudulos conturile şi au făcut transferuri frauduloase de bani.
    O parte din membrii grupării acţionau pe teritoriul Italiei pentru obţinerea datelor de acces la conturile bancare ale victimelor şi realizarea transferurilor frauduloase către alţi membri ai grupării care, la rândul lor, aveau sarcina să ridice banii de la diferite agenţii Western Union de pe teritoriul României. În acest dosar s-a dispus începerea urmăririi penale în cazul a 36 de învinuiţi, iar marţi poliţiştii BCCO şi procurorii DIICOT au făcut 37 de percheziţii în Suceava, Bacău, Craiova, Constanţa, Alba, Galaţi, Piteşti, Braşov şi Dâmboviţa pentru a fi puse în aplicare 35 de mandate de aducere la sediul DIICOT Suceava pentru audieri. Pe parcursul cercetărilor, anchetatorii au beneficiat de sprijin din partea Serviciului Secret al Ambasadei SUA la Bucureşti şi SRI – Direcţia Judeţeană Suceava.

  • Termen limită pentru plata taxelor şi impozitelor

    Până la sfârşitul acestei luni gălăţenii care locuiesc în casele primăriei trebuie să achite dările la stat. În caz contrar, după data de 30 septembrie 2013 “se vor aplica penalităţi de 2% pe fiecare zi de întârziere”, informează reprezentanţii Direcţiei de Taxe şi Impozite Galaţi. Primăria Galaţi are în administrare peste patru mii de locuinţe, toate ocupate de chiriaşi care plătesc, în funcţie de vârstă, zonă şi numărul de camere, sume cuprinse între 50 de lei şi 400 de lei. Restul gălăţenilor îşi pot plăti taxele şi impozitele până în ultima zi din an fără să intre în perioada de penalităţi.

  • Au demarat lucrările de reabilitare a şcolii din Costache Negri şi grădiniţei din Cudalbi

    Fundaţia Vodafone România a alocat 50.000 de euro pentru repararea şi reamenajarea şcolii din comuna Costache Negri şi a grădiniţei din comuna Cudalbi. Beneficiarii sunt 920 de preşcolari şi şcolari din cele două comune, care au fost grav afectate de recentele inundaţii. Lucrările de reparaţii sunt coordonate cu sprijinul Asociaţiei React şi vor fi finalizate în două săptămâni. În plus, şcoala din Costache Negri va fi dotată cu trei calculatoare şi un proiector, iar câteva sute de copii vor primi pachete cu îmbrăcăminte.

  • O nouă condamnare la pedepse grele cu închisoarea pentru membrii clanului BUA

    Tribunalul Galaţi a finalizat vineri, 20 septembrie, un alt dosar penal în care este implicat clanul BUA, membrii acestuia primind între 9 şi 12 ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Totodată, judecătorii i-au obligat pe membrii clanului BUA să restituie banii societăţilor păgubite, fiind vorba de aproape 270.000 de lei.

    Unul dintre conducătorii clanului, Gheorghe Feraru, ne-a contactat ieri, susţinând că se află în prezent în Anglia cu familia după ce autorităţile române i-au luat în colimator.

    „Nu am fugit, dar mi-am dus familia din România, pentru că ce ni se întâmplă nouă este un abuz. Am fost condamnaţi doar pe ceea ce a spus Parchetul, fără să se ţină cont şi de probele pe care le-am adus noi. Am ajuns exact ca nişte maidanezi, fără casă, fără nimic. Acum am primit şi pedepsele astea, de parcă suntem nu ştiu ce criminali. O să revin în România ca să termin cu aceste dosare penale şi sper să se ia în sfârşit în considerare şi ce spunem noi, nu doar ce spune Poliţia şi Parchetul”, ne-a declarat Gheorghe Feraru.

    Instanţa supremă va da verdictul final

    Curtea de Apel Galaţi a judecat recent un alt proces membrilor clanului BUA, acuzaţi tot pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Judecătorii i-au condamnat la pedepse ce pleacă de la 5 ani şi ajung până la 13 ani de închisoare, totalizând peste 150 de ani de închisoare. Procurorii DIICOT susţin că, începând cu luna martie 2005, Bulgaru Aurel, Bulgaru Maximilian, Feraru Gheorghe, Feraru Tonel, Dobrică Mihalache, împreună cu Feraru Paris şi Ioniţă Nicuşor au reuşit să convingă mai multe persoane fără ocupaţie să contracteze diverse credite de la instituţii bancare, lucru negat constant de către aceştia. Ei se foloseau de documente falsificate, care atestau calitatea de salariaţi ai unor societăţi comerciale, cu venituri considerabile. Conform rechizitoriului, după obţinerea creditelor, sumele de bani erau luate de către membrii grupării, iar debitorii erau obligaţi să plece din ţară sau să nu divulge condiţiile reale în care obţinuseră creditele. Dosarul se află în prezent pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care vor decide dacă se impune ca pedepsele să fie menţinute.

  • Bilanţ final al dezastrului cauzat de inundaţii

    Bilanţ final al dezastrului cauzat de inundaţii

    Prefectura Galaţi a organizat la sfârşitul săptămânii trecute o conferinţa de presă în care era prezentată o imagine finală asupra aspectelor cauzate de inundaţii – modul de ajutorare a sinistraţilor, pagube.

    “La acel moment, aveam un cod galben pentru nişte cantităţi mici de precipitaţii. Am fost contactat de primarul din Valea Mărului şi am obţinut informaţii care m-au făcut să cred că e bine să luăm totuşi măsuri mult mai ample decât ar fi trebuit pe baza codurilor pe care le aveam. Era bine să avem o corelare mult mai bună cu privire la modul în care au venit codurile şi în care s-a acţionat”, a spus prefectul Emanoil Bocăneanu.

    Invitat a fost şi colonelul Vasile Balaban, de la ISU Galaţi, care a enumerat cronologia avertizărilor care au venit la ISU şi ce măsuri au fost luate. De asemenea, în enumerarea pe care a efectuat-o, colonelul a spus că, la codul portocaliu, “deja toate fenomenele se petrecuseră în judeţul Galaţi”.

    Situaţia prezentată de prefect, cu privire la efectele dezastrului, arată în felul următor: 29 de localităţi afectate, 227 de persoane salvate, 8.583 de persoane evacuate, 227 de case distruse, 485 case în pericol de prăbuşire, 3.447 de locuinţe inundate, 2.487 de curţi şi grădini distruse, 12 drumuri judeţene şi 3 drumuri naţionale afectate, 10.059 ha de culturi distruse, peste 17.000 de animale moarte , cele mai multe fiind păsări.

    În ceea ce priveşte modul de ajutorare a sinistraţilor, a fost luată prin hotărârea de Guvern decizia ca fiecare familie care a avut un decedat în urma dezastrului să primească suma de 5.000 de lei. Pe lângă acestea, toţi sinistraţii au primit alimente, motorină, paturi şi saci de dormit de la persoane fizice, ONG-uri sau de la fondurile de stat, iar cei care au rămas fără case au primit 156 de locuinţe modulare, iar 54 sunt în curs de distribuţie. De asemenea, Costel Fotea, county-managerul CJ a anunţat că s-a dat drumul la bucătăria de campanie organizată cu Ministerul Apărării, unde sinistraţii vor primi mese calde, preparate din sponsorizări. Tot acesta a mai anunţat că un ONG va reface şcoala de la Costache Negri şi grădiniţa din Cudalbi.

    În ceea ce priveşte cei 27 de milioane de lei pentru sinistraţi anunţaţi de ministrul Dan Nica, prefectul a spus că se va propune un mod de lucru pentru a avea o anchetă socială cât mai corectă.

    “Le voi cere primarilor maximă seriozitate în modul în vare sunt tratate anchetele sociale, să nu fie nimeni tentat să exagereze daunele şi să nu fie tratate cu superficialitate”, a spus prefectul, adăugând că, în mod cert, banii vor ajunge la oameni şi nu în alte buzunare.

  • Mihai Capră: Prin modul de ajutorare a sinistraţilor se comite o ilegalitate

    Mihai Capră: Prin modul de ajutorare a sinistraţilor se comite o ilegalitate

    În cadrul unei conferinţe de presă, fostul secretar de stat Mihai Capră (PDL) a făcut câteva comentarii cu privire la modul de reacţionare a Guvernului pentru înlăturarea efectelor produse de calamităţile din judeţul Galaţi.

    “După cum ştiţi, e în vigoare Legea Obligatorie a Asigurării Locuinţelor, care are o prevedere ce spune că persoanele fizice sau juridice care au în proprietate locuinţe neasigurate nu pot beneficia de ajutoare de la bugetul de stat în cazul producerii unor calamităţi. Nu aş vrea să se înţeleagă cumva că suntem împotriva ajutorării acestor oameni. Din păcate, e adevărat că există această lege, doar că nu a fost aplicată în momentul în care a fost gândită”, a explicat Mihai Capră.

    Aşa cum a menţionat, prim-vicepreşedintele PDL Galaţi e de acord ca sinistraţii să fie sprijiniţi în aceste momente grele pentru ei şi, în acest sens, a propus o soluţie care să contribuie la buna organizare şi să se creeze un “respiro” timp de un an de zile, prin abrogarea art.22 alin.1, care arată modul de acordare a ajutorului. “În acest timp, pot fi luate măsuri ca legea să devină operaţională. Eu cred că e nevoie de o astfel de lege, pentru a-şi îndeplini obligaţia de solidaritate naţională. (…) Categoric nu sunt de acord cu acordarea de bani şi că oamenii nu trebuie să dea explicaţii cum folosesc fondurile. Ministrul Dan Nica spunea că toţi vor folosi banii aşa cum cred de cuviinţă. Păi sunt convins că mulţi vor crede de cuviinţă că e cazul să îşi înece amarul în băutură. Acest lucru nu trebuie să se întâmple. E o fugă de responsabilitate, combinată cu un populism, care nu îşi are rostul în astfel de situaţii”, a mai spus Mihai Capră.

  • Cum găseşti echilibrul între ierarhia din Biserică şi educaţia non-formală a tinerilor

    Cătălin Bîrsan este o figură extrem de cunoscută tuturor elevilor care au participat la activităţile organizate în oraşul nostru. Este voluntarul dedicat, care ia atitudine şi conduce, care coordonează şi care e în spatele multor acţiuni ce se desfăşoară ca la carte. A avut mai multe funcţii de conducere în cadrul Consiliului Judeţean al Elevilor, printre care şi cea de coordonaor al biroului de Mobilitate, Formare, Informare şi Consiliere, activitate pe care a desfăşurat-o cu foarte mult drag. Am stat de vorbă cu tânărul, care ne-a povestit cât de mult i-a plăcut să fie voluntar şi ne-a mărturisit că este foarte nerăbdător să înceapă cursurile Facultăţii de Teologie, de la Bucureşti, la care a fost admis anul acesta.

    “Întreaga activitate pe care am avut-o până acum poate fi numită un proiect a meu. Mi-a plăcut foarte mult să conduc biroul de Mobilitate, Formare, Informare şi Consiliere, deoarece aveam în spate mult mai multă experienţă, mai multe cursuri de formare. Astfel, am învăţat să fiu formator şi cum să îi formez pe colegii mei, care au rămas uimiţi, pentru că nu ştiau că se poate face educaţie şi altfel decât în clasă, într-un mod non-formal, adică prin joc sau brainstorming. Aici elevii formează un cerc şi ideile tuturor contează, nu doar cea a profesorului”, ne-a spus Cătălin.

    Formator la Cafeneaua Culturală

    Noul student este voluntar de cinci ani de zile şi nu vrea să se oprească aici. Şi în vara ce a trecut a ţinut să se ocupe de diferite proiecte, cu toate că emoţiile examenului de bacalaureat l-au încercat şi pe el, la fel ca pe colegii lui. Cei care au frecventat în vacanţa aceasta Cafeneaua Culturală, organizată de Biblioteca Judeţeană, îl cunosc foarte bine pe Cătălin, deoarece le-a susţinut cursuri de formare tinerilor prezenţi.

    „Vara aceasta am făcut voluntariat şi la Cafeneaua Culturală, care a avut loc la Biblioteca Estivală din Parcul Eminescu. Aici s-au adunat, în fiecare zi de joi, tineri care au opinii, iar discuţiile care au avut loc erau extrem de interesante, pe mai multe teme, precum leadership, rolul tânărului în societate, rolul mass-mediei şi al internetului, pro şi contra Facebook-ului. De asemenea, am făcut întâlniri şi cu reprezentanţi ai Bisericii, să vorbim despre cum ajută Biserica tânărul. Aici eu am mers şi am ţinut cursuri de formare pe leadership şi implicarea activă în societate a tinerilor. Cursurile la care am luat eu parte le-am adus şi lor, ceea ce mi-a adus un feedback pozitiv”, ne-a mai explicat Cătălin Bîrsan.

    Biserică şi educaţie non-formală

    Cătălin a absolvit Seminarul Teologic “Sf.Ap.Andrei” şi ne-a spus că uneori a fost pus într-o dilemă, nereuşind să găsească, la acea vreme, echilibrul între educaţia non-formală, care presupune înlăturarea ierarhiei, şi Biserica, o instituţie ce are foarte bine stabilită o ordine din acest punct de vedere.

    “Iniţial, am încercat să găsesc puncte comune între teologie sau Biserica, pe care mulţi o văd mai sobră şi între educaţia non-formală. Dar mi-am dat seama că poate să existe educaţie non-formală şi acolo unde există ierarhie. În acest sens, am încercat să organizez câteva jocuri de destindere cu tinerii care se adună la biserică să facă educaţie religioasă. Îmi propun să merg mai departe, să combin aceste două lucruri, pentru că am văzut că merge”, a explicat tânărul. De asemenea, în noul an universitar, care se apropie, Cătălin îşi propune să nu se limiteze doar la cursurile din orar, dorind să participe la cât mai multe activităţi de voluntariat şi de educaţie non-formală, la care este atât de bine pregătit.

  • Proces de corupţie finalizat în cazul unui profesor şi al unui inspector şcolar

    Proces de corupţie finalizat în cazul unui profesor şi al unui inspector şcolar

    Procurorii DNA Galaţi îi trimiteau în judecată anul trecut pe Ion Viorel, profesor de matematică la Liceul Teoretic „Dunărea” Galaţi, şi Camelia Negoiţă, inspector şcolar la Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi, pentru trafic de influenţă şi, respectiv, luare de mită. Procurorii susţin că profesorul Ion Viorel a pretins şi primit de la mai multe persoane bani şi produse alimentare în sumă totală de 900 de euro şi 2.270 lei pentru ca mai mulţi candidaţi să promoveze fraudulos examenul de bacalaureat la disciplina matematică în sesiunea din vara anului 2010. Pentru promovarea unuia dintre candidaţi profesorul Ion Viorel ar fi dat suma de 500 de euro inspectoarei Camelia Negoiţă, care era preşedinte al Comisiei de bacalaureat din Centrul Zonal de Evaluare Colegiul Naţional „Al. I. Cuza” Galaţi.  În februarie 2013 Tribunalul Galaţi a finalizat procesul, condamnându-l pe Ion Viorel la cinci luni de închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă, iar pe Camelia Negoiţă la un an de închisoare cu suspendare pentru luare de mită, cele două diplome de Bacalaureat obţinute de elevii care dăduseră bani fiind anulate.

    Judecătorii nu vor reanalizarea probelor

    Dosarul se află pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Galaţi, care au refuzat vineri, 20 septembrie, să admită vreuna din cererile făcute de inspectorul şcolar Camelia Negoiţă. Este vorba de efectuarea unei expertize asupra lucrării de Bacalaureat susţinute de unul dintre elevii denunţători, dar şi realizarea unei expertize tehnice asupra înregistrărilor audio/video originale. Magistraţii consideră că nu ar mai fi necesară nici reaudierea celor doi elevi denunţători, dar şi a altor martori din dosar, şi nu consideră relevante nici subiectele date la Bacalaureat în vara anului 2010. Procesul a intrat astfel în linie dreaptă, o decizie în acest caz fiind aşteptată la sfârşitul lunii octombrie 2013, până atunci fiind menţinut sechestrul pe un autoturism, marca Opel Astra, aparţinând profesorului Ion Viorel, în condiţiile în care acesta a fost obligat să restituie banii primiţi de la elevi pentru promovarea Bacalaureatului, fiind vorba în total de peste 6.000 de lei.

  • Mihai Capră crede că hărţile de risc ar ajuta judeţul în cazul unor altor inundaţii viitoare

    De-alungul timpului, fostul secretar de stat Mihai Capră, s-a ocupat cu managementul unor situaţii similare celei produse de inundaţii în judeţul Galaţi şi, în acest context, acesta a ţinut să facă anumite comentarii pe marginea modului în care autorităţile au gestionat situaţiile de urgenţă. De asemenea, prim-vicepreşedintele PDL Galaţi susţine că nu este suficient să dăm totul pe seama forţelor naturii, cu toate că românii “sunt o naţie mai contemplativă şi ne cam înclinăm în faţa destinului”.

    “Cred că în perioada următoare cei abilitaţi trebuie să facă o analiză exactă a ceea ce nu a funcţionat. Am auzit de la cei de la ANM că au dat 5 coduri galbene, de la 17.00. (…) Nu merge aşa, oameni buni! Avertizarea asta nowcasting e o avertizare care se produce în următoarea jumătate de oră, de o intensitate deosebită, pe o zonă foarte restrânsă. Or, a spune despre ceea ce s-a întâmplat în 11, 12, 13 septembrie că a fost ceva de nowcasting e o insultă adusă inteligenţei omului. Nu poţi să dai nowcasting şi să tot însumezi, să ajungi la 140 de litri mp. Fenomenul nu a fost de scurtă durată, ci de trei zile, şi nici pe o suprafaţă mică, pentru că a afectat aproape jumătate de judeţ”, a explicat Mihai Capră.

    În acest context, sursa citată revine la “o durere mai veche” – lipsa hărţilor de risc, ce ar fi putut ajuta primarii comunelor respective să ia măsurile necesare, fiind astfel evitate cele 9 decese. “Primarul are vreun document care să îi spună că la 140 de litri mp în zonă, apa atinge 1,5m, să ia decizia de evacuare a cetăţenilor? Nu are. Hărţile astea de risc încă nu sunt elaborate şi în utlima vreme s-a creionat ideea că vinovaţi sunt primarii. E foarte importantă harta de risc, pentru că din ochi nu îţi dai seama. Explicaţia cu nowcasting nu stă în picioare. Când a fost dat al treilea cod galben, cineva ar fi trebuit să ia nişte măsuri. Trebuie analizat ce s-a întâmplat, ce nu e reglemenatat cum trebuie. Măcar moartea oamenilor ălora să ne aducă şi ceva bun în ceea ce priveşte gestionarea pe viitor asupra unor probleme asemănătoare”, a spus Mihai Capră.

  • Sinistraţii nu trebuie să justifice cheltuirea banilor primiţi

    Sinistraţii din judeţul Galaţi au aprobare de la Guvern să hotărască singuri cum vor cheltui ajutoarele financiare pe care le vor primi, în curând, din partea statului român, în sumă totală de 27 de milioane de lei, a declarat ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica.

    „Fiecare sinistrat poate să-şi reconstruiască casele, poate să-şi cumpere frigiderul distrus de ape, să-şi  cumpere un animal, să-şi ia haine, dacă au rămas fără ele. Fiecare îşi cumpără ce are nevoie, în funcţie de prioritatea pe care o are fiecare familie, şi acest lucru deoarece situaţiile sunt diferite. Unii oameni au pierdut casele de tot, alţii parţial, unii au pierdut mobila, covoarele sau electrocasnicele, alţii toate animalele din curte. Beneficiarii nu trebuie să justifice cum cheltuie banii, sunt şi aşa amărâţi”, a explicat ministrul Nica. Fondurile vor fi virate către Consiliul Judeţului, care are obligaţia să îi aloce unităţilor administrativ teritoriale afectate. „Fiecare consiliu local va dispune ca nişte comisii, pe care primarul le constituie la nivelul fiecărei localităţi, în care cooptează şi specialişti, să efectueze o evaluare din care să reiasă cât de afectată a fost fiecare familie şi cam care este valoarea la care ar trebui să fie despăgubită. Toate aceste sume, pe care fiecare consiliu local le centralizează, sunt centralizate, la rândul lor, de Consiliul Judeţului, care, prin hotărâre, le transferă fiecărei unităţi adminitrativ teritoriale afectate. Consilile locale primesc suma respectivă şi o virează numerar fiecărei familii”, a spus Nica.

    Ajutoarele promise de Guvern dau naştere la controverse

    Prim-vicepreşedintele PDL Galaţi, Mihai Capră, fost prefect al judeţului şi fost secretar al Ministerului de Interne, a susţinut vineri o conferinţă de presă în care a declarat că el personal nu ar dori să fie primar pentru a face parte din respectivele comisii care ar urma să stabilească pagubele produse în fiecare gospodărie. Asupra primarilor vor exista presiuni inerente, deoarece va trebui să îi creadă de multe ori pe cuvânt pe unii dintre sinistraţi, care vor declara că în urma inundaţiilor şi-au pierdut un bun sau altul. Mihai Capră se întreabă cum va dovedi fiecare localnic ce bunuri a avut şi cum este posibil să li se dea anumite sume de bani fără să li se ceară nicio justificare, niciun act,  nimic din care să dovedească ce vor face cu banii. „Nu vreau să fiu răutăcios şi nu vreau să jignesc pe nimeni, dar este oare posibil ca unii dintre sinistraţi, după ce primesc banii, să se ducă şi să bea un păhărel de supărare că au rămas fără case şi fără munca de o viaţă dacă tot nu îi întreabă nimeni ce fac cu ei? Oamenii trebuie ajutaţi, dar aşa cum trebuie şi cum spune legea şi fără dovezi de populism date de cei aflaţi la putere”, a spus Capră.