Category: Comunitate

  • Poliţistul-tâlhar este în continuare în libertate

    Ioan Talica, judecat şi condamnat alături de Viorel Mizdrea, fost poliţist la Secţia 4 de Poliţie din Galaţi, pentru tâlhărie şi violare de domiciliu, nu a ajuns încă după gratii, cel puţin până în martie 2014, când se va judeca recursul său la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Foştii oameni ai legii au primit un an şi 10 luni de închisoare pentru tâlhărie şi 8 luni pentru violare de domiciliu, după ce au jefuit un contrabandist de ţigări, Ion Sandu. Prin contopire, instanţa le-a aplicat o pedeapsă de câte doi ani, dar cu suspendarea executării, sentinţa fiind schimbată recent de către Curtea de Apel Galaţi în executare efectivă a pedepsei cu închisoarea pentru Ioan Talica. Talica şi Mizdrea s-au nimerit “întâmplător”  pe 28 noiembrie 2010 la locuinţa lui Ion Sandu, un contrabandist de ţigări, exact în momentul în care acesta încheia o tranzacţie cu un alt contrabandist. Deşi nu aveau mandat de percheziţie, poliţiştii au intrat cu forţa în locuinţa acestuia şi, sub ameninţarea unui pistol, au plecat cu 40 de cartoane de ţigări şi 600 de lei.

    Trei ani de închisoare pentru o „friptură”

    Fostul poliţist la secţia 4 de Poliţie din Galaţi a scăpat de închisoare şi într-un alt dosar penal în care fusese inculpat. Acesta fusese condamnat iniţial de Tribunalul Galaţi la patru ani de închisoare după ce a cerut bani „de-o friptură” unui gălăţean. Pedeapsa a fost confirmată şi de Curtea de Apel Galaţi, după ce instanţa a respins apelul lui Talica, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să îi reducă pedeapsa omului legii de la patru la trei ani de închisoare şi să suspende executarea ei sub supraveghere. Totul a pornit după ce fostul poliţist a oprit un gălăţean, Constantin Bucur, care transporta motoscuterul unui prieten. Talica i-a cerut bani ca să nu îi facă dosar penal pentru că nu purta cască şi nu avea actele de identitate la el. Neştiind că cele două fapte constituie contravenţii şi nu infracţiuni, omul s-a conformat, dar Talica a vrut mai mulţi bani şi s-a târguit ca la piaţă, însă a sfârşit prin a fi prins de ofiţerii anticorupţie.

  • Dau în judecată Casa de Asigurări de Sănătate

    Dau în judecată Casa de Asigurări de Sănătate

    26 de medici de familie din judeţul Galaţi, medici care activează în cadrul unor centre de permanenţă, s-au văzut siliţi să dea înapoi sume variind de la 8.000 la 117.000 lei pentru o eroare a statului. După cum vă informam săptămâna trecută, un act contradictoriu emis în 2008 de Ministerul Sănătăţii a determinat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să dea medicilor din centrele de permanenţă mai mulţi bani decât ar fi trebuit. Eroarea a fost descoperită recent de un control al Curţii de Conturi, care a cerut Casei Naţionale să dea banii înapoi. La rândul ei, Casa Naţională, după ce a pierdut procesul intentat Curţii de Conturi, se vede nevoită să ceară caselor judeţene să solicite medicilor să dea banii înapoi.
    „Nu vorbim aici de sume mici. Şi nu sumele ar fi problema, dar penalităţile, din 2008 încoace, sunt uneori mai mari decât ce a primit medicul de la stat. Noi am discutat şi la nivelul Casei Judeţene. Situaţia este similară în ţară. Dar colegii mei nu vor da niciun ban. Nu au de unde. Şi, în plus, este greşeala Ministerului Sănătăţii, în prima fază, dar şi parţial a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. În fiecare judeţ dar şi în Galaţi vom da în judecată casele judeţene de asigurări de sănătate deoarece ele vor trimite notificările de plată”, a precizat dr. Dumitru Mărăşescu, preşedintele filialei locale a Asociaţiei Patronatelor Medicilor de Familie şi vicepreşedinte la nivel naţional.
    Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Galaţi are toată disponibilitatea la dialog cu medicii de familie în acest caz, dar trebuie respectată decizia unei instanţe.
    „Noi vom trimite notificările către medicii în cauză. Este o hotârărea a unei instanţe care a dat dreptate Curţii de Conturi în dauna Casei Naţionale, aşa că nu avem ce face aici, pe plan local. Vom aproba şi eşalonări ale plăţii sumelor pe care trebuie să le înapoieze medicii de familie. Asta, bineînţeles, dacă între timp situaţia nu evoluază altfel”, a precizat dr. Elena Vrabie, directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Galaţi.
    Medicii sunt cumplit de dezamăgiţi de ceea ce li se întâmplă.
    „Nu cred că asta trebuia să se întâmple unor medici care în fiecare an, de Crăciun, de Revelion sau de Paşte, au asigurat asistenţă medicală şi au degrevat spitalele de cazuri. Dacă mă refer strict la Corod, aici foarte mulţi lucrează în străinătate. Evident că atunci când vin de sărbători acasă şi păţesc ceva vin la noi, la centrul de permanenţă, la cabinet, nu mai ajung la spital. Rezultaul e că pentru toate gărzile pe care le-am făcut am de dat înapoi 62.000 de lei. Deşi am semnat un contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, se pare că nu mai are nicio valoare. Nu are nimeni dreptul să ne ia aceşti bani, mai ales că noi am plătit impozite pentru ei şi asigurări de sănătate. Niciunul dintre ceilalţi colegi medici, care se află în situaţia mea, nu este dispus să restituie banii. Nici nu am avea de unde. Va trebui să ajungem în instanţă”, a declarat dr. Florentina Floareş, medic de familie în Corod, care are de plătit 62.000 de lei dar cu penalizări ajunge la 117.000 lei, sumă imposibil de „adus de acasă” pentru o eroare care nu îi aparţine.

  • Bubble Fun, unic în Galaţi

    Mulţi dintre noi s-au gândit în serile libere cum să le petreacă într-un stil cât mai amuzant şi mai distractiv şi o bună parte dintre aceştia au ajuns la concluzia că oraşul nostru are foarte puţine opţiuni de petrecere a timpului liber, în special pentru tineri. La această concluzie a ajuns şi un tânăr student care a descoperit cel mai noi mijloc de a te distra şi l-a adus în Galaţi. Cristian Bute le oferă gălăţenilor Bubble Fun, o activitate unică în România. Bubble Fun înseamnă ataşarea fiecăruia dintre participanţi câte o bilă mare gonflabilă cu diametrul de 1,5m,  cu ajutorul unor hamuri şi, odată făcut acest lucru, pericolul de accidentare este indexistent şi buna dispoziţie este garantată. Proiectul a început în urmă cu trei luni şi de atunci aproximativ 400 de gălăţeni s-au bucurat de Bubble Fun. Cu toate că e încă la început, Cristian Bute spune că se putea şi mai bine, pentru că se aştepta ca oamenii să fie mult mai deschişi către noutate. Tot el a fost şi cel care s-a ocupat de întreaga promovare a activităţii.
    “Totul a pornit de la un filmuleţ de pe Youtube, cu bubble football. Am văzul filmul, m-am amuzat teribil şi am considerat că e o idee foarte bună de pus în aplicare. Eu tot mă gândeam la o idee de afaceri şi cum să pot aduce ceva nou în Galaţi, unde sunt puţine posibilităţi de distracţie. Astfel, de la bubble football, am realizat Bubble Fun. Am început să mă interesez, am descperit şi de unde pot procura aceste mingi, iar investiţia a fost destul de mare. Procurarea a fost foarte grea, de la un furnizor din afara ţării şi nu ştiam dacă o să ajungă până la urmă în ţară, dacă o să treacă de Vamă”, ne-a explicat Cristian Bute, cel care a adus Bubble Fun în Galaţi. Astfel, odată ce mingile au ajuns la tânărul antreprenor, tânărul a început să dezvolte multe joculeţe care mai de care mai distractive, precum clasicul “Þară, ţară, vrem ostaşi!”, tunelul, fotbal, sau alte jocuri mai sofisticate, precum tumba racing.

    Distracţia în echipă e garantată

    “Încurajez clienţii mei ca, atunci când vin la Bubble Fun, să se gândească doar la ei şi cum să facă să se simtă cât mai bine. Ba chiar îi încurajez să inventeze ei noi joculeţe şi să fie cât mai creativi. (…) Mă ocup personal de ei, încerc să le creez o atmosferă cât mai plăcută. Îmi place să aud ţipete, râsete în sală. Numărul minim de persoane este de 8 şi cel maxim de 12, pentru a putea fi formate două grupe egale, pentru că e un sport de echipă. Dacă nu ar mai mulţi prieteni, nici distracţia nu ar mai fi la fel. Cu sala e mai dificil, pentru că trebuie închiriată şi la noi în oraş nu e o sală pentru aşa ceva. La privat e mai scump şi nu aş putea găsi un preţ avantajos nici pentru mine, nici pentru clienţii mei”, a adăugat Cristian.
    Bineînţeles, tânărul antreprenor îşi doreşte să extindă proiectul şi la nivel naţional, iar în prezent se află în tratative cu o pensiune din Moeciu. De asemenea, Cristian vrea să dea mai departe afacerea în regim de franciză mai multor antreprenori din ţară – el vine cu know-how-ul, cu mingile şi cu un preţ cât mai bun.

  • Vor creşte salariile siderurgiştilor?

    Negocierea Contractului Colectiv de Muncă (CCM) aferent anului 2014 de la Combinat a demarat recent, reprezentanţii conducerii şi ai sindicatului care s-au aşezat de două săptămâni la masa tratativelor, discutând până la ora actuală pe marginea conţinutului unui număr de 100 de articole. În ceea ce priveşte capitolul drepturi salariale, şi aici ne referim în special la punctul legat de salarizare, acesta se anunţă cel puţin teoretic unul fierbinte, deşi este greu de crezut că eventuale neînţelegeri pe marginea acestei teme vor da naştere unor nemulţumiri în rândul angajaţilor sau vor genera acţiuni de protest. Potrivit informaţiilor noastre, liderii sindicatului care negociază noul contract şi-ar fi conturat un cuantum al majorării salariale pe care o vor solicita reprezentanţilor patronatului, fiind vorba de un procent de 15% dar nu este exclus ca valoarea acestuia să scadă la 12%, procentul fiind cuprins între 12 şi 15%. Este greu de crezut că sindicaliştii vor obţine creşterea salarială cerută, mai ales dacă ţinem cont de faptul că în ultimii ani administraţia a acordat bonusuri în mai multe trepte, nefiind vorba de acordarea unei creşteri salariale, motivul invocat fiind acelaşi de fiecare dată, şi anume situaţia financiară grea a unităţii.
    În timp ce sindicaliştii şi-au schiţat un plan sumar de bătaie, conducerea Combinatului susţine, prin intermediul purtătorului de cuvânt Dorian Dumitrescu, că ArcelorMittal Galaţi s-a confruntat cu provocări semnificative începând cu momentul în care criza economică a lovit pieţele siderurgice, cu precădere în Europa, cererea scăzând cu 30%, din 2008.
    „Prin urmare, unitatea noastră a înregistrat pierderi în ultimii cinci ani, dar a fost sprijinită financiar de Grupul ArcelorMittal în această perioadă. Din perspectivă socială, principalul nostru obiectiv a fost protejarea locurilor de muncă şi a veniturile angajaţilor Companiei. Atunci când salariile nu au putut fi mărite din cauza mediului economic, am acordat bonusuri financiare. Sistemul salarial a fost modernizat, astfel încât să fie pusă în practică o bază de calcul corectă, conform unei noi matrici de posturi şi să se elimine distorsiunile din trecut. Salariul mediu brut al unui angajat ArcelorMittal Galaţi este cu 6% mai mare decât media înregistrată în România. De asemenea, în afara salariului de bază, unitatea noastră oferă, adiţional, un pachet important de beneficii, care reprezintă – în medie  – 30% din salariu unui angajat. În plus, în ultimii ani ArcelorMittal Galaţi a răsplătit ideile de succes ale angajaţilor, propuneri axate pe îmbunătăţirea operaţiunilor locale. Astfel, aceştia au primit sume nete care au variat de la 100 la 1.000 de lei. 35% dintre muncitori au fost premiaţi în cadrul acestui program. Compania apreciază efortul depus de către angajaţi şi face tot posibilul pentru a menţine locurile de muncă şi a proteja salariile,  într-un mod responsabil din punct de vedere social. Negocierile pentru un nou Contract Colectiv de Muncă se desfăşoară respectând prevederile legale”, susţine Dorian Dumitrescu.
    Ar fi interesant de ştiut câţi lideri de sindicat au salariile personalizate, astfel încât acestea să nu poată fi cunoscute de restul angajaţilor, precum şi care este valoarea respectivelor salarii.

  • Condamnări definitive pentru gălăţenii care promiteau condamnări cu suspendare

    Condamnări definitive pentru gălăţenii care promiteau condamnări cu suspendareCurtea de Apel Galaţi a finalizat dosarul celor trei gălăţeni care promiteau condamnări cu suspendare în diverse dosare penale, menţinând pedepsele aplicate de Tribunalul Galaţi. Ionel Avram, Sorina Gabriela Tăgârţă şi Gabriel Sulman au preferat să rămână cu pedepsele iniţiale, în condiţiile în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie putea să le majoreze sancţiunile penale. Gălăţeanul Ionel Avram a fost judecat pentru complicitate la trafic de influenţă după ce procurorii anticorupţie l-au acuzat că a ajutat-o pe Sorina Gabriela Tăgârţă pentru ca în cursul lunii mai 2012 să ceară 30.000 euro de la trei denunţători, lăsând să se înţeleagă că îşi va exercita influenţa şi va interveni pe lângă un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi de Justiţie, în scopul obţinerii unei condamnări la o pedeapsă redusă, cu suspendare, pentru toţi denunţătorii. Aceştia primiseră o condamnare la închisoare cu executare, hotărârea nefiind totuşi definitivă. Pe 29 ianuarie 2013, Sorina Gabriela Tăgârţă a primit de la unul dintre denunţători suma de 15.000 euro, reprezentând o primă tranşă din banii pretinşi. Procurorii anticorupţie au organizat un flagrant, iar femeia a primit ulterior mandat de arestare pentru 29 de zile.
    Gabriel Salman a jucat rolul judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar asta i-a adus o condamnare la un an de închisoare cu executare. „La întâlnirea cu denunţătorul, Sorina Gabriela Tăgârţă i-a prezentat acestuia o persoană despre care i-a spus că este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi că îi poate ajuta pe toţi denunţătorii să primească o pedeapsă mai mică, cu suspendare. În realitate, Tăgârţă Sorina Gabriela a fost ajutată de Ionel Avram să-l prezinte denunţătorului pe aşa-numitul „judecător”. Cu această ocazie, procurorii au procedat la constatarea infracţiunii flagrante”, susţin procurorii anticorupţie. Ajutorul dat Sorinei Tăgârţă îl vor costa 10 luni din viaţă pe Ionel Avram, acesta fiind pedeapsa menţinută şi de Curtea de Apel. Cea mai mare pedeapsă a primit-o Sorina Gabriela Tăgârţă, judecătorii condamnând-o la un an şi patru luni de închisoare cu executare. Toţi trei sunt la un pas de a fi puşi în libertate, în condiţiile în care Gabriela Tăgârţă se află după gratii de aproape un an, iar Gabriel Salman şi Ionel Avram au stat încarceraţi 10 luni.

  • Consiliul Local Galaţi a pierdut războiul privind preţul energiei termice

    Gălăţenii vor plăti un preţ majorat la energia termică, după ce Consiliul Local Galaţi a pierdut procesul cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Aleşii locali ceruseră Curţii de Apel Galaţi să suspende într-o primă fază şi apoi să anuleze decizia 263/2013 a ANRE pe motiv că a fost dată pe lângă lege, în condiţiile în care documentul amintit trebuia emis până la finele lui 2012, dar a fost semnat abia în februarie 2013. „Această modalitate de fixare a preţului pentru energia termică livrată sub formă de apă fierbinte din centrala CET Galaţi în plin anotimp rece, când se furnizează agentul termic către populaţie, este una extrem de deficitară, având în vedere că toate calculele privind activitatea Calorgal au avut la bază preţul vechi al energiei termice, aşa încât modificarea intempestivă a acestui preţ afectează în mod hotărâtor activitatea Calorgal. Printr-un efect de domino, consecinţele nefaste ale stabilirii intempestive a preţurilor în cauză se resfrâng şi asupra bugetului unităţii administrativ-teritoriale”, au susţinut în instanţă reprezentanţii CL Galaţi.

    Proces tardiv

    Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a susţinut însă că, de fapt, luarea deciziei de majorare a preţului la energia termică a fost profitabilă municipalităţii. „Dacă avem în vedere pretenţiile CL Galaţi, observăm că, pe de o parte se reclamă nelegalitatea actului contestat, în sensul că nu a fost emis cu 1 decembrie 2012, iar pe de altă parte se evidenţiază că aşa-zisul prejudiciu se înregistrează cu fiecare factură emisă de către Electrocentrale către Calorgal începând de la 1 februarie 2013. Să înţegem că aşa-zisa cauză de nelegalitate îi profită Consiliului Local Galaţi, care ar fi trebuit să plătească tarife mărite cu 1 decembrie 2012 şi nu cu 1 februarie 2013, cum s-a întâmplat concret”, i-au ironizat în justiţie reprezentanţii ANRE. Curtea de Apel Bucureşti a respins solicitarea Consiliului Local Galaţi de anulare a deciziei 263/2013 a ANRE pe motiv că a fost introdusă peste termenul prevăzut de lege, după ce Curtea de Apel Galaţi şi-a declinat competenţa în favoarea instanţei din capitală.

  • Moştenitorul fostului primar din Barcea, chemat să plătească un prejudiciu de 200.000 de lei

    Relu Popescu, fost primar al comunei gălăţene Barcea, a murit la doar câteva luni după ce fusese trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi într-unul dintre cele mai complexe dosare instrumentate în ultimii ani. În lipsa fostului primar, Judecătoria Galaţi a decis să îl introducă în dosar pe moştenitorul fostului edil, ce ar urma să plătească o pagubă de 200.000 de lei, dacă acuzaţiile împotriva fostului primar se vor dovedi adevărate.
    Relu Popescu fusese trimis în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi instigare la fals intelectual, iar procesul penal continuă acum faţă de contabila şefă de la Primăria Barcea, Carmen Jâtcă, consilierul primarului pe probleme de achiziţii publice, Silviu Vrânceanu, şi dirigintele de şantier Octavian Cărare. Procurorii au descoperit, pe baza informaţiilor primite de la Camera de Conturi, că fostul primar nu a verificat personalul din subordine, a aprobat investiţii, deşi nu respectau legislaţia în vigoare, şi a atribuit contracte de achiziţii publice, pe care le-a decontat din bani publici, deşi lucrările nu fuseseră executate. În plus, nu a luat niciun fel de măsură pentru tragerea la răspundere a antreprenorilor care s-au ocupat de executarea lucrărilor.
    Fostul edil era acuzat şi că a aprobat referate, deşi nu erau documente justificative şi nu aveau la bază acte financiar-contabile, dar mai ales nu reflectau realitatea, semnând astfel mai multe ordine de plată fără bază legală, a căror valoare este de 200.000 de lei. Anchetatorii au ajuns la concluzia că astfel comuna Barcea nu a mai putut beneficia de proiecte de modernizare pentru care se obţinuseră surse de finanţare, cum ar fi alimentarea cu apă sau crearea unei reţele de canalizare.
    „Fostul primar, contabila şefă şi consilierul fostului primar nu au recunoscut faptele sau au dat vina unii pe alţii. Singurul care a recunoscut a fost dirigintele de şantier”, ne-a declarat Ionel Gâlcă, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi. Cea mai gravă situaţie s-a consemnat la continuarea programului de alimentare cu apă în localitate, pentru care s-au alocat aproape 400.000 de lei. Lucrările au fost executate atât de prost, încât s-a ajuns la situaţia ca pe anumite străzi să existe reţele paralele de distribuţie a apei, iar alte străzi să nu aibă deloc.

  • Bancă obligată să plătească daune morale unui gălăţean

    Tribunalul Iaşi i-a făcut dreptate unui gălăţean care a trăit un adevărat coşmar în ultimii şapte ani. Ionuţ Paraschiv a mers în 2008 să îşi deschidă un card de credit şi a aflat că are de restituit 24.000 de lei în contul unor credite contractate la BRD şi BCR, de care nu ştia nimic. Tânărul a aflat de la BRD, sucursala Galaţi, ca pe numele său există un contract de credit în cuantum de 12.000 lei din 2007 şi că figurează ca restanţier cu mai multe rate neplătite. Contractul de credit a fost contractat de la o agenţie a băncii din Botoşani, ce ţine de BRD Iaşi. După ce a cerut să i se comunice o copie de pe contractul de credit şi a actelor pe baza cărora s-a acordat acesta, bărbatul a constatat că a fost victima unei escrocherii. “Am constatat cu stupoare că semnatura de pe contractul de credit nu-mi aparţine şi este falsificată”, ne-a declarat Ionuţ Paraschiv. Persoana care a contractat creditul s-a folosit de cartea de identitate a tânărului, pe care acesta o declarase pierdută din 2003.

    Daune şi cheltuieli de judecată de peste 20.000 de lei

    Ionuţ Paraschiv a aflat ulterior că are un credit de restituit şi la BCR în valoare de 12.000 de lei, luat tot pe baza cărţii sale de identitate pierdute. Gălăţeanul a acţionat în judecată BRD şi BCR pentru a cere anularea contractelor de credit, iar o expertiză grafologică a stabilit că semnătura lui Ionuţ Paraschiv nu coincide cu cea de pe documentele bancare. În replică, reprezentanţii BRD au susţinut în instanţă că documentul bancar pe baza căruia a fost acordat creditul nu a fost semnat şi ştampilat de către BRD Iaşi, ci de către o altă unitate bancară din sistem. Judecătoria Iaşi şi recent Tribunalul din aceeaşi localitate au decis să anuleze contractul de credit emis pe numele lui Ionuţ Paraschiv. În premieră pentru justiţia din România, judecătorii au hotărât ca BRD Iaşi să îi plătească 10.000 de lei drept daune morale lui Ionuţ Paraschiv, dar şi cheltuieli de judecată, ce însumează 10.498 de lei. În plus, banca trebuie să facă demersuri pentru ca gălăţeanul să fie scos din evidenţele Biroului Român de Credit.

  • De Crăciun, dăruieşte Mariei şansa la un viitor mai bun!

    La cei 10 ani pe care i-a împlinit în vară, este un copil foarte frumos. Învaţă la şcoala din cartier şi îi plac matematica şi geografia. Anul trecut a luat şi un premiu. Seriozitatea cu care face lucrurile, fie că e vorba de lecţiile pentru şcoală, de adunatul frunzelor din grădină sau de spălat şosete, ea le face cu responsabilitate şi cu drag pe toate. Maria nu a avut însă niciodată o jucărie doar a ei şi a purtat mai mult hainele şi ghiozdanele folosite ani la rând de alţi copii. Camera în care stă cu familia aduce mai mult a pivniţă decât a locuinţă. Pentru ea, o adevărată bucurie înseamnă o portocală, iar un mare vis pe care şi l-ar dori împlinit este să aibă o pereche de încălţări potrivite cu care să poată merge la şcoală şi atunci când e tare frig. În multe dimineţi doar speră la ceva de mâncare sau la un ceai cald înainte de a pleca la şcoală. Din păcate, aceasta este realitatea. Din fericire, împreună o putem schimba, astfel încât fetiţa despre care vă povestim să aibă şansa să ajungă medic veterinar când va fi mare, aşa cum visează.
    În Galaţi sunt sute de copii ca Maria, iar cei de la Fundaţia Cuvântul Întrupat au grijă în fiecare zi de aproape 60 dintre ei: îndrumare la teme, masă de prânz, duş cu apă caldă, rechizite, sprijin în dezvoltarea personală şi educaţie bazată pe principii autentice şi valori morale, acces la servicii medicale, sprijin pentru părinţi.

    Concret, cum poţi să o ajuţi pe Maria astăzi

    – Cumpără felicitările caritabile realizate de fundaţie şi trimite-le celor dragi, colaboratorilor şi partenerilor tăi. Astfel, nu doar vei cheltui pentru a trimite urări de sărbători, ci vei investi în viitorul unor copii. Desenele felicitărilor sunt realizate de Maria şi de alţi copii de la Centrul Comunitar “La Vale” al fundaţiei.
    – Redirecţionează 20% din impozitul pe profit (dacă reprezinţi o firmă) către copiii de la Fundaţia Cuvântul Întrupat. Prin această prevedere a Codului fiscal (Legea 571/2003) poţi, fără să cheltuieşti nimic, să alegi destinaţia unei părţi din impozitul tău. Suma ar ajunge altfel tot la stat, ca şi restul de 80%. Nu ştim ce ar face statul cu 450 de lei, de exemplu, dar cu această sumă poate fi sprijinită Maria o lună întreagă.
    – Vizitează fundaţia ca să înţelegi mai bine de ce este importantă implicarea ta.
    – Spune-le prietenilor, partenerilor şi familiei tale că o pot ajuta şi ei pe Maria.
    Pentru orice alte informaţii de care ai nevoie, contactează fundaţia la sediul din Galaţi, strada Dogăriei nr. 111, la info@cuvantulintrupat.com sau la numerele de telefon 0236-411695 şi 0751-013530. Din 2001, prioritatea Fundaţiei Cuvântul Întrupat este un viitor mai bun pentru fiecare copil vulnerabil care trăieşte în familii afectate de sărăcie, abuzuri, neglijare, analfabetism, alcoolism, de lipsa unui loc de muncă, de acces limitat la resurse şi oportunităţi. Susţine zilnic aproape 60 de copii din Galaţi şi din comuna Tudor Vladimirescu, iar alţi 30 de copii printr-un program educativ săptămânal şi prin donaţii.

  • Program restrâns cu publicul la Judecătorie, de Sărbători

    În perioada 24.12.2013-27.12.2013, respectiv 31.12.2013-03.01.2014, programul cu publicul va fi suspendat la Biroul Primiri şi Biroul Asociaţii Fundaţii de la Judecătoria Galaţi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Biroul de Informare şi Relaţii Publice, Biroul Executări Civile, Arhiva Civilă, Arhiva Penală şi Arhiva Veche.