word-monitor

Author: Monitorul de Galati

  • Ziua naţională fără tutun

    Lupta împotriva fumatului este celebrată în fiecare a-3-a zi de joi a lunii noiembrie. Cu prilejul acestei zile se încurajează renunţarea la fumat cel puţin pentru o zi şi se atrage atenţia asupra efectelor dăunătoare pe care îl are acest viciu atât de răspândit. Manifestările legate de această zi au scopul să informeze şi, mai ales, să sensibilizeze populaţia cu privire la efectele negative asupra sănătăţii fumătorului şi a celor din jur.
    La Galaţi, reprezentanţii Centrului Antidrog din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică vor merge joi în instituţiile de învăţământ într-o campanie de informare a elevilor şi studenţilor, după cum informează coordonatoarea centrului, Cristina Chelban.
    Statisticile privind bolile provocate de consumul de tutun şi incidenţa decesurilor este cutremurătoare. La nivel global, consumul de tutun provoacă anual moartea a şase milioane de oameni, dintre care 600.000 de nefumători, fiind expuşi fumatului pasiv.
    Previziunile pentru viitor sunt şi ele sumbre. Conform unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, jumătate din cei 650 de milioane de fumători din întreaga lume vor muri din cauza unor boli provocate de tutun.
    Nici pentru România cifrele nu sunt mai încurajatoare: la fiecare 16 minute o persoană moare din cauza cancerului pulmonar. În jur de 80% dintre cei care suferă de această maladie au fumat toată viaţa, conform statisticilor realizate de Societatea Română de Pneumologie.
    Anual, aproximativ 10.000 de români se apucă de fumat, şi asta de la vârste tot mai mici.
    Cei care vor să renunţe la fumat şi au nevoie de ajutor specializat pot cere îndrumare şi tratament medicamentos prin programul Stop Fumat, care se derulează şi la Galaţi, la Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC). Pentru fumătorii care intră în program prima oară, medicaţia şi toată terapia aferentă tratamentului este gratuită.
    În baza unei recomandări a Consiliului European, se interzicea de la 1 ianuarie 2013 fumatul în taxiuri, maşini de serviciu, parcuri pentru copii şi universităţile din toate ţările din comunitate şi se restricţionează accesul minorilor în restaurantele sau cofetăriile în care se fumează. Momentan, decizia este amânată, nefiind considerată o prioritate de către clasa politică.

  • “Jurnalul Fericirii”, un spectacol cu un mesaj emoţionant, la sala studio

    Regizorul Eugen Făt a reuşit să creeze un spectacol de teatru cu o încărcătură emoţională deosebită şi cu un mesaj menit să îl apropie pe privitor de Dumnezeu. Spectacolul “Jurnalul fericirii” de Nicolae Steinhardt si alte texte – mărturii din inchisorile comuniste va fi pus în scenă duminică, începând cu ora 19.00, la sala studio a Teatrului Dramatic “Fani Tardini”, o piesă ce va avea drept distribuţie pe Veronica Păpuşă şi pe Petrică Păpuşă, iar scenografia îi aparţine Lăcrămioarei Dumitraşcu. Lucrul la spectacol a început încă din luna mai a acestui an, Eugen Făt lucrând asiduu la text, la documentare, la munca pe scenă şi, din 24 de pagini cât a avut iniţial scenariul, au mai rămas 5. “Am concentrat foarte tare şi m-am dus mai mult pe nişte lucruri care sunt dincolo de cuvânt şi m-am dus în continuare pe acelaşi drum pe care am pornit de când am venit în teatrul acesta, folosind aceeaşi metodă – vreau să folosesc actorul nu ca să recite un text pe scenă, ci să încerce să spună prin limbajul trupului ceea ce ar spune prin cuvinte. Automat, efortul este mai mare”, a explicat regizorul Eugen Făt.
    Spectacolul conţine un mesaj tulburător, plin de încărcătură emoţională, acest lucru punând în situaţia ca actorul să nu reziste mai mult de două ore şi jumătate la repetiţii deoarece trebuia să fie tot timpul atent la semne şi la gesturi.
    “Am început acest spectacol nu ca unul document, nu asta a fost intenţia mea. A fost, în primul rând, să îl întorc pe om spre Dumnezeu. E un spectacol pentru Dumnezeu pentru că e mare criză, simt că în viaţa cotidiană e o mare criză. Fugim foarte mult după bani, după nişte lucruri pe care nu le ducem cu noi dincolo şi uităm mult de partea interioară”, a mai spus regizorul. “Jurnalul fericirii” a fost gândit ca un spectacol bun, legat de emoţie şi spirit, bazat pe actorie, care să impresioneze. Spectatorul va vedea o piesă emoţionantă, care îi va aduce lacrimi în ochi şi îi va oferi un mesaj luminos. Ultima frază din spectacol este “Dumnezeu există!”.

  • Primăria Oancea nu are sediu dar ajută oamenii fără case

    Primăria Oancea nu are sediu dar ajută oamenii fără case

    În urma inundaţilor din luna septembrie care au avut loc în judeţ, un număr mare de case şi gospodării au avut de suferit, acestea fiind distruse în totalitate sau într-un anumit procent. Pentru a le acorda ajutorul necesar, autorităţile au împuternicit o comisie de evaluare care a stabilit cât şi cum vor fi sprijiniţi oamenii pentru a-şi reface casele. Unii gălăţeni din judeţ au reuşit să îşi refacă gospodăriile într-un mod acceptabil, alţii au mai avut nevoie de ajutor suplimentar, deoarece banii primiţi de la autorităţi erau insuficienţi. Un astfel de exemplu este un gălăţean din comuna Oancea, care şi-a pus toată încrederea în Primăria Oancea şi a dorit să se ocupe aceasta de refacerea casei sale. În Oancea au fost 22 de case afectate de inundaţiile din luna septembrie. Comisia de evaluare a dispus ca domnul Diaconu, gălăţeanul menţionat, să primească 5.000 lei, dar, pentru a-i fi ridicată o căsuţă simplă de locuit, a mai avut nevoie de sprijin. Astfel, Primăria Oancea a făcut demersuri ca, din partea Consiliului Local, acesta să îşi poată ridica o casă care a costat 12.000 lei.
    “Domnul Diaconu a spus, din capul locului, că nu se poate ocupa să îşi procure materialele să îşi ridice o nouă casă sau să o repare pe cea veche. Drept pentru care, ne-a delegat să ridicăm o căsuţă formată din o sală şi o cameră de locuit. Am găsit o firmă din Folteşti şi în maximum 12 zile a reuşit să ridice această construcţie, acum fiind în curs de realizare a unei sobe. (…) În final, el va avea o căsuţă formată dintr-o cameră şi o sală, care se ridică la 12.000 şi care va reface situaţia acestui necăjit”, a spus primarul comunei Oancea, Victor Chiriloaie.

  • Expoziţia „Albinele – insecte sociale”, deschisă până în ianuarie

    Deoarece numărul mare de vizitatori ai expoziţiei „Albinele – insecte sociale”, vernisată la sfârşitul săptămânii trecute, a surprins în mod plăcut conducerea Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, s-a decis ca aceasta să rămână deschisă pentru public până în data de 31 ianuarie 2014, pentru a le da ocazia cât mai multor gălăţeni să o admire. Expoziţia aduce în faţa vizitatorilor totul despre lumea albinelor: modul de viaţă, organizarea lor într-un stup, tipuri de miere sau importanţa existenţei albinelor pentru plante.
    Manifestarea este organizată de Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, alături de Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău. „În weekend am avut un număr mare de vizitatori la expoziţia de albine, păsări şi animale mici. Ne-am gândit că este bine să prelungim expoziţia de albine până anul viitor, pentru cei care nu au reuşit să ajungă la muzeu. Albinele sunt nişte insecte fascinante şi este bine ca publicul să afle cât mai multe despre ele, despre cât de benefice sunt produsele apicole pentru organismul uman”, ne-a declarat Emil Strungă, managerul Complexului Muzeal.

  • “Oraşul de teracotă”, numărul patru al cArtESENȚEI – proză

    Un nou volum din îndrăgita colecţie de cArtESENțE va fi lansat săptămâna aceasta. Volumul cu numărul patru al colecţiei de cărţi în miniatură – proză se numeşte “Oraşul de teracotă”, este semnat de Octavian Miclescu şi va vedea lumina reflectoarelor miercuri, 20 noiembrie, începând cu ora 17.00, la restaurantul Belle Pub, din Þiglina II (în spatele complexului Ultimul Leu). Binecunoscut este faptul că orice lansare a cArtESENȚELOR este însoţită de o instalaţie realizată de un artist plastic. “Oraşul de teracotă” se va oglindi în instalaţia realizată de Ionuţ Mitrofan.

  • Stresul la locul de muncă afectează calitatea vieţii

    Stresul la locul de muncă afectează calitatea vieţii

    Aveţi un şef care tună şi fulgeră în fiecare zi şi din cauza căruia sunteţi stresat şi nu reuşiţi să ieşiţi din această stare? Singura soluţie este demisia. O plângere la Inspectoratul Teritorial de Muncă nu vă poate scoate de sub despotismul şefului pentru că nu există o metodologie prin care se poate constata că şeful vă terorizează. “Nu avem încă metodele prin care să putem verifica dacă angajaţii sunt stresaţi când ajung la muncă. Oamenii sunt stresaţi şi acasă, au probleme şi nu cred că se poate separa stresul de la muncă de cel de acasă” spune inspectorul şef al ITM, Ionel Petrea.
    Tensiunea şi stresul la locul de muncă afectează grav tot mai mulţi angajaţi, care nu mai sunt capabili să răspundă cererilor job-ului. Probleme de la muncă sunt luate şi acasă iar acest lucru duce la perturbarea vieţii familiale, deci la dezechilibru pe toate planurile.
    Nemulţumirile de la locul de muncă încep cu volumul mare de lucru, tot mai frecvent, din cauza reducerilor de personal şi distribuirii atribuţiilor unui număr limitat de angajaţi. Lanţul tensiunilor continuă cu incertitidinea angajatului, care nu ştie exact ce presupune fişa zilnică de lucru. „Foarte mulţi angajaţi nu ştiu concret care sunt atribuţiile pe care trebuie să le îndeplinească. Ajung la psiholog acuzând nesiguranţă în forţele proprii şi în capacităţile intelectuale. Iar asta din cauza unei comunicări deficitare între diferitele compartimente din interiorul unei companii” explică un specialist în domeniul psihologiei.
    O altă cauză din pricina căreia creşte stresul la muncă este şeful, care prin natura jobului trebuie să îi motiveze pe angajaţi să fie productivi. „Asta nu înseamnă că domnul sau doamna care se află la conducerea companiei trebuie să ţipe, să sancţioneze, să manipuleze psihic angajaţii. Din contră, pentru a creşte productivitatea în firmă, managerul trebuie să adopte un stil calm dar autoritar, să stabilească punţi eficiente de comunicare cu angajaţii şi să fie transparent în ceea ce priveşte aşteptările şi cerinţele”, mai explică psihologul. Specialiştii mai recomandă ca în timpul serviciului angajatul să facă mai multe pauze pentru a-şi încărca bateriile. Ideal ar fi un loc special amenajat pentru relaxare în interiorul companiei.

  • Concursul “Ipostaze etnografice” a reunit participanţi din toată ţara

    Concursul "Ipostaze etnografice" a reunit participanţi din toată ţara

    Concursul naţional de film etnografic şi imagini document “Ipostaze etnografice”, derulat săptămâna trecută de Centrul Cultural “Dunărea de Jos”, şi-a desemnat câştigătorii, pe cei care au ilustrat tradiţia şi patrimoniul naţional cel mai bine. Competiţia, la care au participat concurenţi din toate colţurile ţării, îşi propune să valorifice şi să evidenţieze patrimoniul cultural prin intermediul fotografiilor şi al filmelor cu tematică etnografică şi să încurajeze producţia cinematografică de acest gen. În cadrul proiectului, a avut loc prima ediţie a Festivalului Naţional de Film Etnografic de la Galaţi, care a reunit realizatori din Dâmboviţa, Maramureş, Cluj, Alba, Arad, Mureş, Olt, Argeş, Galaţi şi Bucureşti. Proiecţiile filmelor au avut loc la Teatrul Dramatic “Nae Leonard”.
    Concursul “Ipostaze etnografice” este împărţit în două categorii – Imagini-Document (cu secţiunile caracter naţional şi caracter local) şi Film Etnografic.
    Juriul a fost format din membri de seamă, buni cunoscători ai tradiţiei populare româneşti: Ioan Filip (regizor de film, realizator TV), Dănuţ Dumitrescu (consultant artistic la Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bucureşti), Maximilian Popescu (prozator şi realizator de film), Nicolae Sburlan (preşedintele fotoclubului “Dunprea de Jos” Galaţi) şi Anişoara Ştefănucă (şef serviciul Cercetare, Conservare şi Valorificare a Tradiţiei Populare).
    Astfel, premiile pentru Imagini-Document au mers la: premiul I – Raul Pîsuc (Sighetu Marmaţiei), premiul II – Vlad Dumitrescu (Braşov), premiul III – Radu Lazăr (Sighetu Marmaţiei), menţiune – Adriana Cuciureanu (Dâmboviţa), premii speciale – Sorin Atodiresei (Galaţi), Szoko Sandor (Miercurea Ciuc), Elisabeth Thaiss (Alba Iulia), Ina Panamarciuc (Galaţi), Ecaterina Hulea (Galaţi), Titi Gabor (Galaţi), Andreea Jalbă (Galaţi), Simona Raţă (Galaţi), Doagă Virginia (Galaţi), Adrian Zăinescu (Galaţi).
    La cealaltă categorie, Film Etnografic, au fost premiaţi următorii: marele premiu – Sorin Grecu (Cluj), premiul I – Sorin Mazilescu (Argeş), premiul II – Felician Săteanu (Baia Mare), premiul III – Sorin Sabău (Arad), premii speciale – Valeriu Ciurea (Olt), Ioan Liuţ (Reşiţa), menţiuni – Gabriel Hălmăgean (Arad), Ştefan Scărlătescu (Dâmboviţa), Raluca Bârsan (Tg.Mureş), Pamfil Bilţiu (Baia Mare), Daniela Floroian Şi Marius Moga (Alba Iulia).

  • Festivalul de Animaţie “Gulliver” şi-a desemnat câştigătorii

    Cea de-a XXI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Animaţie “Gulliver”, desfăşurat săptămâna trecută, s-a încheiat într-o atmosferă festivă, marcată prin desemnarea câştigătorilor competiţiei.
    Juriul, format din Maria Mierluţ (regizor de teatru, preşedintele juriului), Marinela Þepuş (critic de teatru) şi Ilie Zanfir (directorul Bibliotecii Judeţene “V.A.Urechia”) a decis ca premiile să fie împărţite în felul următor: premiul pentru cooperare culturală – spectacolului „Călătorie spre soare-apune”, o coproducţie a Teatrului Þăndărică şi a Institutului Ming Ri pentru Educaţie Artistică, Teatrul de umbre pentru copii, Hong Kong, China, pentru originalitatea viziunii artistice în perspectiva confluenţelor culturale.
    Secţiunea pentru adulţi: pentru cel mai bun spectacol pentru adulţi – “Puşlamaua de la etajul 13” (Teatrul de Păpuşi din Silistra, Bulgaria), premiul pentru interpretare masculină – Vlad Ajder, pentru spectacolul „O noapte furtunoasă” (Teatrul de Păpuşi “Gulliver”, Galaţi); premiul pentru interpretare feminină – Monica Ugrenova, pentru spectacolul „Puşlamaua de la etajul 13” (Teatrul de Păpuşi din Silistra, Bulgaria); premiul pentru scenografie – Natalia Gocheva pentru scenografia la spectacolul „Puşlamaua de la etajul 13”; premiul pentru dramaturgie – Mircea M. Ionescu, pentru textul spectacolului „Puşlamaua de la etajul 13”; premiul pentru opţiune repertorială –  Teatrul de Păpuşi “Gulliver”, Galaţi, pentru spectacolul „O noapte furtunoasă”.
    Secţiunea pentru copii: premiul pentru cel mai bun spectacol – „Fata babei şi fata moşneagului” (Teatrul Þăndărică din Bucureşti); premiul “Gulliver” –  spectacolului „În largul mării” (UNATC, Bucureşti); premiul pentru regie – Daniel Stanciu, pentru spectacolul „Fata babei şi fata moşneagului”; premiul pentru interpretare masculină – ex-aequo, lui Denis Margine, pentru rolurile din spectacolul „Motanul încălţat” (Teatrul Municipal „Guguţă” din Chişinău) şi lui Laurenţiu Budău pentru spectacolul „Oblio” (Teatrul Municipal „Bacovia”, Teatrul de Animaţie din Bacău); premiul pentru interpretare feminină – Simina Constantin pentru spectacolul „Fata babei şi fata moşneagului”; premiul pentru scenografie –  ex-aequo, doamnei Ildikó LUCKÁCSY pentru scenografia spectacolului „Dragostea celor trei portocale”  (Teatrul pentru Copii „Arlechino” din Braşov) şi Lilianei Laşoc şi lui Edi Laşoc,  pentru scenografia spectacolului „Oblio”; premiul pentru muzică originală – Levente SZÖCS pentru muzica spectacolului „Universul din lanterna magică” (Teatrul de Păpuşi „Prichindel” din Alba Iulia); premiul pentru dramatizare – Gheorghe Balint,  pentru textul spectacolului „Oblio”.
    De asemenea, fost acordate şi diplome, pe lângă premiile stabilite pentru concurs: pentru conceptul grafic al Festivalului “Gulliver” – lui Lucian Tănase; pentru management artistic – lui Florin Dumitru,  director al Teatrului „Aşchiuţă” din Piteşti; premiul “Dan Ganea”, acordat de cotidianul “Viaţa liberă” – Ramonei Păuc de la Teatrul de Păpuşi Gulliver pentru rolul Spiridon din piesa „O scrisoare pierdută”.

  • Vacanţă în rate

    Fericiţi cei care şi-au organizat din timp vacanţa de sărbători, dar şi mai fericit este buzunarul în care au mai rămas bani dupa planificarea zilelor din preajma Anului Nou. După jumătatea lunii noiembrie, hotelierii şi patronii caselor de vacante au ridicat serios preţurile de cazare pentru sejururile din perioada Crăciunului, dar mai ales a Revenionlui. Vorbim, bineînţeles, de sejururile organizate în ţară, care ajung să coste în această perioadă la 2.000 de lei pentru două nopţi pentru o singură persoană de Anul Nou. Ştim bine că turismul românesc nu o duce pe roze, că gradul de ocupare a camerelor de hotel, cabane şi case de vacanţă scade în fiecare an iar proprietarii sunt nevoiţi să crească preţurile ca să nu iasă în pierdere. Aşa se face că o vacanţă de sărbători devine un lux pentru românul de rând, cu o situaţie materială modestă. Banii de vacanţă se strâng greu, cu sacrificii: economie sau ore suplimentare.
    Este şi cazul lui Marius, un tânăr de 25 de ani care lucrează pentru 10 milioane lunar, în care sunt incluse şi bonurile de masă. De două luni face ore suplimentare ca să poată strânge bani pentru o mini-vacanţă de sărbători pe care o va petrece la munte. Nu a fost niciodată la munte şi vrea ca anul acesta sa-si facă acest cadou. Norocul lui este că sejurul a fost organizat din timp, de prin septembrie, iar preţul de închiriere a cabanei unde va sta cu alţi opt prieteni a putut fi negociat, iar plata s-a făcut în rate. Nici perioada sejurului nu este una de vârf, ea fiind aleasă între Crăciun şi Revelion tocmai pentru a beneficia de un preţ cât mai mic. Toată cheltuiala pentru patru zile la munte îl costă pe Marius 500 de lei, la care se vor adăuga şi banii de cheltuială. Organizarea în acest caz a meritat tot efortul, tinerii se vor distra pe cinste pe bani puţini.

  • Imagine a medicinei militare, în filmul „Viitorul apropiat”, rulat la Casa „Cuza Vodă”

    Muzeul de Istorie invită gălăţenii miercuri, începând cu ora 14.00, la vizionarea în premieră a filmului „Viitorul apropiat”, la Casa „Cuza Vodă”. Evenimentul e realizat în parteneriat cu Studioul Cinematografic al Armatei şi Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Aristide Serfioti” din Galaţi şi va prezenta o producţie a Studioului Cinematografic al Armatei, la realizarea căreia şi-a dat concursul Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Aristide Serfioti” din Galaţi, împreună cu alte unităţi medicale reprezentative din ţară. Filmul este o privire asupra devenirii medicinei militare din România, mijlocită de instrumentarul cinematografului documentar. Astfel, ceea ce ieri era premieră, mâine ajunge să fie fapt curent. La premieră vor fi prezenţi şi realizatorii filmului, Cornel Mituţ, Elena Tiron şi Adrian Leonte.