word-monitor

Author: Monitorul de Galati

  • Romanii cunoşteau nanotehnologia? Un obiect unic în lume îşi dezvăluie secretele

    Romanii cunoşteau nanotehnologia? Un obiect unic în lume îşi dezvăluie secretele

    O cupă romană, veche de 1.600 de ani, ar putea fi cel mai vechi exemplu de obiect la fabricarea căruia fost utilizată nanotehnologia. Aşa-numita „cupă Licurg”, un pocal de sticlă care îşi schimbă culoarea în funcţie de modul în care este luminat, a fost investigată cu mijloace moderne, care au dat la iveală informaţii fascinante.
    Cupa Licurg, aflată în prezent la British Museum, din Londra, este făcută dintr-o sticlă dicroică, adică una care prezintă două culori diferite, după modul în care cade lumina. Luminată din faţă, cupa apare verde, în vreme ce, atunci când este luminată din spate, este roşie. La crearea ei au fost folosite tehnologii similare nanotehnologiilor moderne, ce presupun manipularea materialelor până la scară atomică şi moleculară.
    Nanotehnologiile reprezintă un domeniu nou şi deosebit de interesant pentru cercetătorii moderni, care cred că materialele şi procesele din sfera nanotehnologiei pot fi utilizate în nenumărate aplicaţii, de la diagnosticarea bolilor până la identificarea unor pericole biologice în aeroporturi.

    Misterul cupei Licurg a fost dezlegat abia în anii 1990, după decenii în care oamenii de ştiinţă au fost derutaţi de caracteristicile ei neobişnuite. Studiind la microscop fragmente din sticla pocalului, cercetătorii au constatat că meşterii romani impregnaseră sticla cu particule de aur şi argint, cu o granulaţie foarte fină, aproximativ 50 nanometri în diametru, de 1000 de ori mai mici decât un grăunte de sare. Atunci când sunt atinşi de radiaţia luminoasă, electronii din particulele de metal vibrează în moduri care fac obiectul să apară colorat diferit, în funcţie de poziţiile relative al observatorului, pocalului şi sursei de lumină.

    Cupa era utilizată pentru a bea la ocazii deosebite, iar oamenii de ştiinţă cred că, atunci când era umplută cu lichid, acest lucru interfera cu comportamentul vibraţional al electronilor, ceea ce influenţa culoarea lichidului. Neputând studia acest fenomen prin umplerea cu lichid a acestui obiect unic în lume, vechi şi fragil, cercetătorii de la Universitatea din Illinois au încercat să reproducă acest efect imprimând mici scobituri pe o plăcuţă de plastic şi tratându-le cu nanoparticule de aur şi argint, pentru a recrea astfel caracteristicile  deosebite ale pocalului. Apoi au turnat diferite lichide în adâncituri, pentru a urmări efectele obţinute. Au constatat, de exemplu, că, dacă turnau apă, aceasta părea de culoare albastru-deschis, în vreme ce uleiul lua, în adâncituri, o culoare roşu-aprins.
    Experimentul îi poate ajuta pe arheologi să înţelegă mai bine modul în care cupa Licurg produce spectaculoasele sale „efecte speciale”, dar poate contribui şi la dezvoltarea unor mijloace nanotehnologice de rezolvare a unor probleme curente ale lumii contemporane – de exemplu, detectarea unor patogeni printr-o analiză a salivei sau urinei, ori identificarea unor lichide suspecte pe care teroriştii ar încerca să le introducă în mod clandestin la bordul unor avioane.

    Cupa Licurg datează din secolul al 4-lea e.n. şi a fost probabil lucrată la Roma. Sculptura înfăţişează o scenă din mitologia greacă: irascibilul rege Licurg (un rege trac care ar fi domnit în jurul anului 800 î.e.n.) a intrat în conflict cu zeul Dionysos şi una dintre însoţitoarele lui, Ambrosia; aceasta din urmă, transformată în viţă de vie, l-a imobilizat pe rege, pe care apoi Dionysos l-a pedepsit pentru purtările sale.
    Cupa este singurul exemplu de obiect antic complet din sticlă dicroică şi prezintă o lucrătură extrem de delicată, cu figuri în relief aproape complet desprinse de fond, rezultat al unei măiestrii excepţionale a sculptorului.

  • De ce bebeluşii din lumea întreagă rostesc „mama”?

    Fiecare limbă are un cuvânt specific pentru a defini apa. În limba swahili, vorbită de populaţia bantu, apa este numită „maji”, în daneză, „vand”, iar în japoneză „mizu”. Deşi toate aceste cuvinte descriu cel mai des întâlnit element ce susţine viaţa, din punct de vedere lingvistic ele nu au nimic în comun. Cu toate acestea, există un singur cuvânt care se pronunţă la fel în mai toate limbile de pe Pământ: „mama”.

    „Mama” este un cuvânt universal ce o descrie pe femeia care ne oferă cea mai multă dragoste atunci când noi ne aflăm în cea mai vulnerabilă stare. Deşi în multe limbi cuvântul  capătă altă formă atunci când este folosit în cadru formal, într-un mediu informal el este cel mai adesea întâlnit sub forma de „mama”.

    Totuşi, de ce spunem „mama” şi cum de cuvântul este rostit atât de repede de copii? Specialiştii susţin că există două motive: gurile leneşe ale copiilor şi sânii.

    Studiul realizat asupra cuvintelor „mama” şi „tata” ca termeni universali a fost realizat de lingvistul rus Roman Jakobson. El a explicat că cea mai simplă vocalizare este cea produsă prin rostirea vocalelor cu gura deschisă. Bebeluşii pot scoate astfel de sunete încă din prima zi, iar apoi, pe măsură ce experimentează realizarea altor sunete, ei încep să testeze unele dintre cele mai simple consoane.

    De obicei, bebeluşii încep să folosească sunete pe care le pot face cu gura închisă sau „consoanele labiale” precum „m”, „p” „b”. Astfel, ei se concentrează pentru a crea noul sunet „mmmmm”, pentru ca apoi să se relaxeze deschizând gura şi eliberând sunetul „ah”. Ca urmare a tendinţei de vorbire a bebeluşilor de a repeta sunetele produse de ei, apar sunetele „ma-ma”, „pa-pa”, „ta-ta”, „ba-ba” etc.

    Dar de ce gravitează copiii în jurul consoanei „m”? Din cauza sânilor. Sunetul „m” este cel mai uşor de produs de bebeluşi atunci când sug lapte de la mama şi simt plăcerea gustului. Chiar şi la maturitate, oamenii au tendinţa de a asocia „mmm” cu ceva bun sau gustos.

    Lucrarea lui Jakobson sugerează că bebeluşul nu are idee că pe cea care îl îngrijeşte o cheamă „mama”. Pentru el, „mama” nu înseamnă „te iubesc, femeie-înger, cea care îşi sacrifică somnul şi cariera pentru mine”, ci doar „mâncare”.

    Aşadar, atunci când un copil îi spune tatălui său „mama” şi devine nerăbdător realizând că acesta nu se transformă în „mama”, el nu cere neapărat prezenţa mamei. Copilul îşi dă seama că nu are de-a face cu „furnizorul de hrană numărul 1”, motiv pentru care aşteaptă ca acesta sau înlocuitorul său din latex (biberonul) să îşi facă apariţia cât se poate de repede.

    În ceea ce priveşte cuvântul „tata” sau „dada”, putem presupune că acelaşi model de discurs se dezvoltă şi este rearanjat prin îndrumarea părinţilor. Astfel, bebeluşul învaţă repede că dacă spune „ta-ta” va primi totuşi mâncare, chiar dacă nu direct de la sân.

    Părinţii încurajează discursul copilului şi îl ajută pe acesta să îşi rafineze inflexiunile. Astfel, „mama” şi „tata” încep să reprezinte chiar persoanele din viaţa copilului.

  • Se poate slăbi cu un mic dejun consistent

    Constatarea că se poate slăbi cu un mic dejun consistent este foarte interesantă. S-a demonstrat că este importantă nu numai mărimea aportului caloric, ci şi – sau mai ales – momentul zilei în care intervine acesta, relatează passionsante.be.

    O echipă de cercetători israelieni a alcătuit un grup de circa o sută de femei cu vârsta medie de 46 de ani, supraponderale sau obeze, care prezentau un sindrom metabolic. Acesta se caracterizează printr-o asociere de parametri (hipertensiune, exces de colesterol, nivel ridicat de insulină, hiperglicemie etc.), cu riscul unor probleme ca diabetul de tip 2, tulburări cardiovasculare şi accident vascular cerebral (AVC).

    Femeile au fost ţinute sub observaţie trei luni, după ce au fost împărţite în două grupe, în funcţie de momentul zilei în care consumau cea mai copioasă masă – dimineaţa sau seara. Aportul total de calorii a fost fixat la 1.400 kcal, iar cercetătorii au măsurat evoluţia greutăţii, a circumferinţei taliei şi a sindromului metabolic.

    Rezultatele au fost spectaculoase. Pierderea medie în greutate a fost de 8,7 kg la femeile care mâncau copios dimineaţa, faţă de 3,6 kg la cele care mâncau mult seara. Diferenţa a fost astfel de 5,1 kg. Circumferinţa taliei a scăzut cu 8,5 cm la femeile care mâncau bine dimineaţa şi doar cu 3,9 cm la cele care consumau multe calorii seara (diferenţă de 4,6 cm).

    În cele două grupe s-a înregistrat o îmbunătăţire netă a sindromului metabolic, ceva mai pronunţată la femeile care au mâncat bine la micul dejun. Şi nivelurile de saţietate au fost mai bune la cele care au mâncat copios dimineaţă.

    Cu alte cuvinte, la un aport caloric echivalent, balanţa înclină evident spre un mic dejun copios, lucru care poate fi de folos celor care vor să slăbească, încheie passionsante.be.

  • Cacaua stimulează creierul

    Consumul de cacao ameliorează circulaţia sanguină în creier şi, în acelaşi timp, aporturile energetice. Specialiştii citaţi de passionsante.be vorbesc despre „cuplare neurovasculară”.

    Pentru a funcţiona corect, creierul trebuie să fie alimentat constant, îndeosebi cu oxigen şi zahăr (glucoză). Când activitatea cerebrală este mai intensă şi fluxul sanguin creşte pentru ca „maşina” să funcţioneze optim. Uneori acest proces este perturbat, iar tulburările circulaţiei sanguine cerebrale pot duce la deficienţe severe, cum ar fi demenţa senilă.

    O echipă de cercetători de la Universitatea Harvard (Boston) a vrut să testeze efectul flavanolilor (antioxidanţi) din cacao în acest context. Au fost alcătuite două grupe de persoane de peste 65 de ani, cu probleme ale circulaţiei sanguine cerebrale. Timp de o lună, o grupă a băut în fiecare zi două ceşti de cacao îmbogăţită cu flavanoli şi cealaltă, aceeaşi cantitate, însă „sărăcită” în flavanoizi.

    Rezultatul a fost că, la ambele grupe, debitul sanguin (cuplarea neurovasculară) s-a întărit, ducând la performanţe mai bune la testele de memorie. Acest lucru înseamnă că flavanolii – cunoscuţi de altfel pentru efectele pozitive asupra sistemului cardiovascular – nu sunt elemente determinante şi că există un alt compus. În stadiul actual însă cercetătorii nu ştiu care ar putea fi acela (sau acelea), încheie passionsante.be.

  • Ce alimente ne ajută să dormim mai bine

    Cine nu doarme bine noaptea este obosit ziua, iar unele alimente, prin conţinutul lor în vitamine şi minerale, pot contribui la îmbunătăţirea situaţiei, scrie passionsante.be

    Nu sunt soluţii miraculoase, însă aceste alimente, ale căror virtuţi au fost scoase în evidenţă de o serie de cercetări, ar trebui să fie încercate de cei care nu dorm bine.

    Insomnia poate fi legată de o carenţă în magneziu, element care se găseşte din plin în fasole, ciocolată, nuci, migdale, spanac (şi în general în legumele cu frunze verde închis), linte sau anghinare.

    În trezirea prea devreme poate fi implicată lipsa de potasiu. Surse de potasiu sunt fasolea, lintea, morunul, scoicile comestibile, frunzele de sfeclă (fierte), cartofii (fierţi), bulionul, bananele şi spanacul (fiert).

    De oboseala din timpul zilei poate fi vinovat un deficit de vitamina D. Cel mai bun leac este expunerea la lumina naturală. În privinţa surselor alimentare, cele mai indicate sunt peştele gras (somonul, heringii, tonul), ficatul de vită, gălbenuşul de ou şi laptele de vacă, încheie passionsante.be.

  • Alimentele care ne menţin mintea limpede şi previn pierderea memoriei

    La fel ca oamenii, muştele de oţet Drosophila devin mai uituce pe măsură ce înaintează în vârstă. Un nou studiu publicat în jurnalul Nature Neuroscience arată că, în cazul muştelor cel puţin, pierderile de memorie pot fi anulate dacă acestea au o dietă bogată în poliamine.

    „Avem o mare nevoie de stimulatoare cognitive care să ne menţină sănătoşi la bătrâneţe, iar acum poliaminele ne oferă o nouă şansă”, spune Ronald Davis, un specialist în învăţare şi memorie din cadrul Scripps Research Institute, ce nu a luat parte la acest studiu. „Există motive pentru care să fim optimişti că această cercetare efectuată pe muşte va da rezultate şi în cazul oamenilor”, spune Davis.

    Poliaminele – printre care se numără şi putresceina, cadaverina şi spermidina – sunt mici molecule esenţiale pentru supravieţuirea şi dezvoltarea celulelor. Pe măsură ce îmbătrânim, însă, nivelul celular al poliaminelor scade.

    Unele alimente despre care oamenii cred că aduc beneficii sănătăţii umane – cum ar fi germenii de grâu sau boabele de soia fermentate – conţin un nivel bogat de poliamine. Oamenii de ştiinţă japonezi au arătat că natto, un produs japonez pe bază de boabe de soia fermentate, duce la creşterea nivelului poliaminelor din sângele oamenilor.

    Stephan Sigrist de la Freie Universität Berlin, unul dintre cercetătorii implicaţi în acest studiu, cauţionează că încă este o cale lungă până când va fi demonstrat că poliaminele pot preveni pierderea memoriei în cazul oamenilor. „Totuşi, sistemul poliaminelor oferă o nouă ţintă persoanelor interesate să dezvolte terapii în acest scop”, spune Sigrist.

    Alţi cercetători au arătat deja că muştele de oţet, viermii şi drojdia beneficiază de o longevitate extinsă atunci când cercetătorii le hrănesc cu poliamine. Acest lucru pare să se datoreze faptului că poliaminele combat declinul asociat îmbătrânirii în ceea ce priveşte autofagia, mecanismul folosit de celule pentru a se curăţa de deşeuri. Longevitatea poate fi stimulată la musculiţele de oţet şi prin promovarea autofagiei prin tehnici genetice sau prin restricţia calorică, însă niciuna dintre aceste tehnici nu combate declinul în memorie asociat îmbătrânirii.

    Aşadar, oamenii de ştiinţă nu ştiau la ce să se aştepte atunci când au început acest studiu cu poliamine ce s-a desfăşurat de-a lungul a doi ani. „Totuşi, ne-am gândit că spermidina este o substanţă naturală ce induce autofagia printr-un mecanism nou, astfel că am presupus că ar putea afecta şi declinul memoriei”, spune Sigrist.

    Cercetătorii au antrenat muştele să asocieze un miros anume cu un şoc electric. Muştele tinere învaţă repede să evite acest miros şi ţin minte să-l evite preţ de mai multe ore. Muştele vârstnice învaţă mai greu. Totuşi, atunci când cercetătorii au hrănit muştele bătrâne cu o dietă bogată în poliamine, nivelul de poliamine al insectelor a revenit la nivelul din tinereţe, iar diferenţa dintre muştele tinere şi cele bătrâne ce fusese observată în testele de învaţare şi de memorie era aproape eliminată.

    „Am fost foarte impresionaţi de cât de puternic era efectul. Dar ne-a făcut totodată puţin neliniştiţi”, relatează Sigrist.

    Pentru a fi siguri că efectul era real, Sigrist a cerut altor cercetători din laboratorul său să repete experimentele în mod independent, într-o manieră „dublu orb”. Cercetătorii au încercat totodată o nouă metodă: în loc să hrănească muştele cu poliamine, ei au stimulat activitatea unei enzime ce produce aceste molecule direct în celule. În ambele cazuri, rezultatele au fost aceleaşi.

    În alte experimente, cercetătorii au demonstrat că efectul asupra memoriei era specific şi nu se datora faptului că muştele deveneau mai sănătoase ca rezultat al dietei. De asemenea, cercetătorii au demonstrat că mecanismul era independent de cel care stimula longevitatea.

    Acum, oamenii de ştiinţă încep să desfăşoare noi studii ce doresc să observe dacă o dietă bogată în poliamine duce la un efect similar în rândul şoarecilor şi al oamenilor.

  • După sărbători, potopul?

    Au trecut Serbările Galaţiului şi, din câte am observat, caloriferele încă sunt calde. Nu fierbinţi, doar calde. Aşa cum era de aşteptat, municipalitatea nu a găsit încă o soluţie prin care să-i separe pe bun-platnici de datornici. Am crezut şi eu, precum mulţi alţii, că vom avea caloriferele calde doar de mult aşteptatele Serbări, dar acum pot să extind perioada – după Anul Nou poate rămânem iar în frig. A fost acordat un ajutor de la Guvern şi avem căldură, deocamdată.
    Nu ştiu şi nici nu vreau să găsesc soluţii şi modalităţi de colectare a banilor de la datornici care ar putea fi puse în practică. Şi nici nu o să merg la vecini să îi îndemn să plătească măcar puţin, din bunăvoinţă. Apartamentul în care locuiesc are datoriile la zi şi doar atât mă interesează. Am observat, la intrarea în scara blocului, că administratorul asociaţiei de locatari din care fac parte a afişat un anunţ prin care făcea apel la cei rău-platnici să îşi plătească datoriile, din respect pentru vecinii lor. Culmea este că în scara în care locuiesc, apartamentul care are cele mai mari datorii găzduieşte oameni care nu ştiu să citească. La modul cel mai serios. Bineînţeles, sunt convinsă că aceştia au fost abordaţi şi verbal dar nici nu au fost afectaţi de situaţia în care se află, pentru că nu au făcut nimic până acum. Ani de zile au văzut că lucrurile merg în continuare chiar şi fără o contribuţie, deci au considerat că mai bine să plătească vecinii şi ei să îşi vadă de ale lor. Mai ales că multe dintre preţuri vor creşte.
    Ştiu că s-a ajuns în imposibilitatea de a ne mai furniza căldură în iarna aceasta, dar puteau fi făcute demersuri pentru a fi colectată o parte din datorie încă din primăvară sau din vară. Aşa cum porcul nu se îngraşă în Ajun, nici locatarii care ignoră datoria la întreţinere cu anii nu pot achita măcar o parte acum, înainte de Crăciun. Chiar dacă sunt constrânşi de frigul din case. E drept, unele familii poate nu au de unde. Dar sunt şi unele care chiar nu vor. Şi aici nu arunc vorbe în vânt degeaba! Nu vreau să mai comentez cum, de-alungul timpului, datoriile astronomice ale locatarilor au fost trecute cu vederea şi de către autorităţi şi celelalte instituţii îndrituite. Până acum a domnit un somn adânc în tot Galaţiul. Rămâne să vedem dacă ne-am trezit cu adevărat sau dacă ne-am deranjat doar puţin pentru a schimba poziţia. După Anul Nou. Ceva trebuie făcut şi repede, deoarece mai sunt câteva luni de iarnă.

  • Se dă startul la înscrierile pentru GROW

    Organizaţia studenţească AIESEC Galaţi organizează, în colaborare cu Şcoala de Valori, o nouă ediţie a unuia dintre cele mai bune proiecte de educaţie non-formală din România – GROW, care ajunge şi în iarna asta la elevii claselor a IX-a şi a X-a pentru a le oferi un conţinut educaţional complementar activităţilor şcolare. În perioada 20 ianuarie – 9 martie, elevii vor participa la 10 ateliere de lucru interactive, susţinute în limba engleză de către studeţii din afara ţării veniţi în oraşul nostru special pentru a lucra cu tinerii. Cei care vor participa la GROW vor dobândi atât cunoştinţe teoretice dar în special şi practice, oferite într-un mod interactiv în cadrul sesiunilor de proactivitate, antreprenoriat, leadership, realizarea unui CV cât mai bine structurat şi multe altele.
    Proiectul Grow se bucură de sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale şi a fost premiat în anul 2012 pentru ”Cel mai bun proiect de educaţie de tineret din România” de către Parlamentul European. În luna noiembrie 2013, AIESEC Galaţi a primit premiul pentru cele mai calitative ediţii ale proiectului Grow, din ţară. Distincţia a fost oferită de către Şcoala de Valori pentru impactul calitativ adus în rândul liceenilor gălăţeni.

  • Bubble Fun, unic în Galaţi

    Mulţi dintre noi s-au gândit în serile libere cum să le petreacă într-un stil cât mai amuzant şi mai distractiv şi o bună parte dintre aceştia au ajuns la concluzia că oraşul nostru are foarte puţine opţiuni de petrecere a timpului liber, în special pentru tineri. La această concluzie a ajuns şi un tânăr student care a descoperit cel mai noi mijloc de a te distra şi l-a adus în Galaţi. Cristian Bute le oferă gălăţenilor Bubble Fun, o activitate unică în România. Bubble Fun înseamnă ataşarea fiecăruia dintre participanţi câte o bilă mare gonflabilă cu diametrul de 1,5m,  cu ajutorul unor hamuri şi, odată făcut acest lucru, pericolul de accidentare este indexistent şi buna dispoziţie este garantată. Proiectul a început în urmă cu trei luni şi de atunci aproximativ 400 de gălăţeni s-au bucurat de Bubble Fun. Cu toate că e încă la început, Cristian Bute spune că se putea şi mai bine, pentru că se aştepta ca oamenii să fie mult mai deschişi către noutate. Tot el a fost şi cel care s-a ocupat de întreaga promovare a activităţii.
    “Totul a pornit de la un filmuleţ de pe Youtube, cu bubble football. Am văzul filmul, m-am amuzat teribil şi am considerat că e o idee foarte bună de pus în aplicare. Eu tot mă gândeam la o idee de afaceri şi cum să pot aduce ceva nou în Galaţi, unde sunt puţine posibilităţi de distracţie. Astfel, de la bubble football, am realizat Bubble Fun. Am început să mă interesez, am descperit şi de unde pot procura aceste mingi, iar investiţia a fost destul de mare. Procurarea a fost foarte grea, de la un furnizor din afara ţării şi nu ştiam dacă o să ajungă până la urmă în ţară, dacă o să treacă de Vamă”, ne-a explicat Cristian Bute, cel care a adus Bubble Fun în Galaţi. Astfel, odată ce mingile au ajuns la tânărul antreprenor, tânărul a început să dezvolte multe joculeţe care mai de care mai distractive, precum clasicul “Þară, ţară, vrem ostaşi!”, tunelul, fotbal, sau alte jocuri mai sofisticate, precum tumba racing.

    Distracţia în echipă e garantată

    “Încurajez clienţii mei ca, atunci când vin la Bubble Fun, să se gândească doar la ei şi cum să facă să se simtă cât mai bine. Ba chiar îi încurajez să inventeze ei noi joculeţe şi să fie cât mai creativi. (…) Mă ocup personal de ei, încerc să le creez o atmosferă cât mai plăcută. Îmi place să aud ţipete, râsete în sală. Numărul minim de persoane este de 8 şi cel maxim de 12, pentru a putea fi formate două grupe egale, pentru că e un sport de echipă. Dacă nu ar mai mulţi prieteni, nici distracţia nu ar mai fi la fel. Cu sala e mai dificil, pentru că trebuie închiriată şi la noi în oraş nu e o sală pentru aşa ceva. La privat e mai scump şi nu aş putea găsi un preţ avantajos nici pentru mine, nici pentru clienţii mei”, a adăugat Cristian.
    Bineînţeles, tânărul antreprenor îşi doreşte să extindă proiectul şi la nivel naţional, iar în prezent se află în tratative cu o pensiune din Moeciu. De asemenea, Cristian vrea să dea mai departe afacerea în regim de franciză mai multor antreprenori din ţară – el vine cu know-how-ul, cu mingile şi cu un preţ cât mai bun.

  • PDL Galaţi critică modul de organizare a Serbărilor Galaţiului

    PDL Galaţi critică modul de organizare a Serbărilor Galaţiului

    Preşedintele organizaţiei municipale PDL Galaţi, Nicuşor Ciumacenco, a susţinut, în cadrul unei conferinţe de presă de miercuri dimineaţă, că Serbările Galaţiului au fost organizate de o firmă aflată în insolvenţă, un criteriu care ar fi trebuit luat în seamă de Primăria Galaţi înainte de a-i oferi atribuţii cu privire la Serbările Galaţiului.
    “Aceasta (insolvenţa, n.r.) a fost cerută de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov în luna septembrie, în dosarul 6704/62/2013, înscris la judecătoria Braşov. Pe ce criterii ajunge o firmă în pragul falimentului să fie preferată de Primăria Galaţi este una dintre întrebările la care ne-ar plăcea să primim un răspuns”, a spus Nicuşor Ciumacenco.
    În replică, purtătorul de cuvânt al Primăriei, Emanuela Turcu, a precizat că firma nu se află în insolvenţă, deoarece a fost verificată înainte de a fi făcută asocierea în parteneriat. Această asociere a fost votată în cadrul Consiliului Local, atunci când a fost menţionat faptul că toate cheltuielile necesare organizării Sărbătorilor Galaţiului vor fi suportate de firma din Braşov.
    Acest lucru explică de ce firma menţionată a închiriat pentru trei zile negustorilor un spaţiu de 6 mp în schimbul sumei de 800 de lei, în condiţiile în care i-a plătit Primăriei 3 lei/mp. Cheltuilile trebuia să fie acoperite şi Vision Improve a stabilit un preţ pentru meşteri ceva mai piperat.