word-monitor

Author: Valentin TRUFAŞU

  • Militarul condamnat pentru proxenetism este mulţumit cu pedeapsa primită

    Daniel Troacă, plutonier la unitatea militară 01551 din Galaţi, a fost condamnat iniţial de către Judecătoria Galaţi pentru proxenetism la trei ani şi patru luni de închisoare. Militarul, condamnat într-o primă fază de Curtea de Apel Galaţi la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, transformase apartamentul soacrei sale într-un adevărat bordel, unde „activau” la un moment dat trei minore, cu vârste cuprinse între 15 şi 17 ani. El i-a propus iniţial uneia dintre minore să se prostitueze, urmând să împartă în mod egal câştigurile. Troacă îi făcea rost de clienţi şi ţinea legătura cu fata prin telefon pentru a o duce sau  a o lua din diverse locaţii din Galaţi. Minora şi-a atras în „afacere” şi o prietenă de 17 ani, iar apoi grupul care oferea plăceri sexuale pe bani s-a întregit cu a treia fată, tot minoră. Tarifele variau între 100 şi 200 de lei, iar Troacă lua jumătate din bani.

    19.000 de lei obţinuţi din proxenetism

    Daniel Troacă şi-a retras recent recursul de la Curtea de Apel Galaţi, de teamă să nu primească o pedeapsă şi mai mare, aşa cum a procedat şi în dosarul în care a fost condamnat pentru trafic de influenţă. Lui Daniel Troacă i-a venit ideea de a deveni proxenet după ce s-a angajat cu jumătate de normă la o firmă de taxi din Galaţi, unde lucra după orele de program la unitatea militară. Povestea a luat sfârşit după ce mama unei minore a reclamat la Poliţie faptul că fiica sa era obligată să se prostitueze, însă poliţiştii au aflat că în spatele întregii afaceri era, de fapt, militarul de la unitatea militară 01551 din Galaţi. Pentru a nu da de bănuit, Troacă îşi instruise fetele să spună că au peste 18 ani, dar pus în faţa dovezilor, militarul a recunoscut tot. Daniel Troacă şi Mihail Boldea au fost colegi de celulă pentru două săptămâni, militarul fiind arestat atunci preventiv pentru proxenetism. Anchetatorii au descoperit că Troacă a obţinut 19.000 de lei din proxenetism, judecătorii dispunând ca banii să fie acum confiscaţi în folosul statului.

  • Moştenitorii, chemaţi să răspundă în numele fostului preşedinte al Camerei Executorilor Judecătoreşti din Galaţi

    Moştenitorii, chemaţi să răspundă în numele fostului preşedinte al Camerei Executorilor Judecătoreşti din Galaţi

    Situaţie deloc plăcută pentru moştenitorii executorului judecătoresc Dumitru Viţelaru, fost preşedinte al Camerei Executorilor Judecătoreşti Galaţi, faţă de care s-a dispus încetarea procesului în dosarul penal în care era acuzat de abuz în serviciu. Moştenitorii sunt chemaţi acum să răspundă pe partea civilă în procesul penal, în care procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi susţin că Dumitru Viţelaru ar fi cauzat un prejudiciu de 17.000 de euro alături de asociatul său, Vincenţiu Vasiliu. Acesta din urmă a fost achitat de acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor pe motiv că fapta de care era acuzat nu este prevăzută de legea penală, dar atât Parchetul, cât şi partea vătămată din dosar, firma SC Agri Machine SRL, au atacat cu recurs decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cei doi executori judecătoreşti – Dumitru Viţelaru şi asociatul său Vincenţiu Vasiliu – au fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor după ce pe 9 august 2010 au realizat o executare silită în judeţul Vrancea, despre care procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi susţin că s-ar fi făcut cu încălcarea legii.

    Verdictul final a fost amânat jumătate de an

    Povestea a început în mai 2010, când un gălăţean din Vânători şi-a dus tractorul la reparat la un atelier din satul vrâncean Jilişte, dar nu a avut bani să plătească valoarea reparaţiilor. Pentru că avea nevoie de utilajul agricol, proprietarul tractorului a apelat la un subterfugiu pentru a intra în posesia lui, încheind un contract de consultanţă cu o firmă din Galaţi, care a cerut apoi executorului să îi restituie utilajul agricol în baza unui contract de garanţie mobiliară. „Deşi nu avea competenţa teritorială de a efectua executarea, Dumitru Viţelaru a semnat şi ştampilat un formular, apoi i-a dat dispoziţie lui Vincenţiu Vasiliu să ridice tractorul” a precizat procurorul de caz în rechizitoriu. Dumitru Viţelaru ne-a declarat la acea vreme că este nevinovat şi că va dovedi acest lucru în instanţă. „Sunt nişte acuzaţii gratuite. Trimiterea mea în judecată nu este justificată. I-am explicat procurorului că aveam competenţă teritorială să fac executarea şi la Vrancea. Pe criteriile care mi-au fost reţinute mie, toţi executorii judecătoreşti de la Galaţi ar trebui trimişi în judecată. Am cerut un punct de vedere oficial şi de la Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, pe care îl voi depune în instanţă”, susţinea Viţelaru. Judecătorii instanţei supreme vor da un verdict în acest caz în ianuarie 2014.

  • DNA vrea pedepse mai mari pentru Nati Meir şi fiul său

    DNA vrea pedepse mai mari pentru Nati Meir şi fiul său

    DNA Galaţi a atacat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărârea Curţii de Apel Galaţi, care a decis să îi reducă pedeapsa lui Meir de la şapte ani la cinci ani şi jumătate pentru trafic de influenţă, pedeapsa urmând să fie executată efectiv. Nati Meir a fost condamnat după ce în cursul anului 2008, în calitate de deputat, a pretins de la o denunţătoare 50.000 euro, spunându-i că va interveni pe lângă judecători de la Tribunalul Galaţi pentru ca aceştia să dispună eliberarea ei din arest în dosarul în care era judecată pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune. De asemenea, în cursul anului 2009 şi în lunile martie-aprilie din 2010, Nati Meir, prin intermediul fiului său, ar fi pretins suma de 65.000 euro de la cinci denunţători, cărora le-a spus că va interveni la magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru ca aceştia să dispună judecarea lor în libertate şi, ulterior, condamnarea la pedepse cu suspendarea executării, în două dosare în care respectivii erau acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune, respectiv complicitate la luare de mită.

    Condamnat şi pentru înşelăciune

    Fostul candidat la preşedinţia României a primit recent o altă veste proastă de la instanţa supremă după ce judecătorii au menţinut o condamnare la patru ani de închisoare într-un alt dosar, pentru înşelarea mai multor persoane cărora le promisese locuri de muncă în Israel. Nati Meir avea motive să se bucure pentru că fiul său, Or Meir, a scăpat de închisoare, cel puţin deocamdată, după ce Curtea de Apel i-a redus acestuia pedeapsa de la cinci ani la trei ani de închisoare, sancţiunea penală fiind suspendată sub supraveghere. Curtea de Apel Galaţi a hotărât şi ca Or Meir să nu părăsească Bucureştiul, cel puţin pe perioada procesului, dar acesta a primit în schimb acceptul să îşi schimbe domiciliul. Nati Meir şi Or Meir au fost eliberaţi din închisoare pe 11 aprilie 2011, după ce au stat în arest preventiv aproape un an, dar Nati Meir şi-a reluat imediat vechile obiceiuri, escrocând diverse persoane, astfel că a ajuns din nou după gratii.

  • Gălăţenii care promiteau condamnări cu suspendare rămân după gratii

    Curtea de Apel a decis ca cei trei gălăţeni care promiteau condamnări cu suspendare în diverse dosare penale să mai stea o lună în arest preventiv. Gălăţeanul Ionel Avram a fost judecat pentru complicitate la trafic de influenţă după ce procurorii anticorupţie l-au acuzat că a ajutat-o pe Sorina Gabriela Tăgârţă pentru ca în cursul lunii mai 2012 să ceară 30.000 euro de la trei denunţători, lăsând să se înţeleagă că îşi va exercita influenţa şi va interveni pe lângă un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi de Justiţie, în scopul obţinerii unei condamnări la o pedeapsă redusă, cu suspendare, pentru toţi denunţătorii. Aceştia primiseră o condamnare la închisoare cu executare, hotărârea nefiind totuşi definitivă.

    Gabriel Salman a jucat rolul judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar asta i-a adus o condamnare la un an de închisoare cu executare. Ajutorul dat Sorinei Tăgârţă îl va costa 10 luni din viaţă pe Ionel Avram, aceasta fiind pedeapsa aplicată de judecători. Cea mai mare pedeapsă a primit-o Sorina Gabriela Tăgârţă, care va sta un an şi patru luni în spatele gratiilor. Toţi cei trei sunt deja în arest preventiv din ianuarie, respectiv februarie 2013, perioadele petrecute după gratii urmând să le fie scăzute din pedepse.

  • Fostul director al DGASPC Galaţi va afla abia în 2014 dacă face închisoare

    Fostul director al DGASPC Galaţi va afla abia în 2014 dacă face închisoare

    Marinela Dobrea, fostul director al DGASPC Galaţi, a primit un răstimp neaşteptat de mare din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie înainte de a afla dacă va ajunge după gratii sau nu. Aceasta fusese condamnată anterior de Tribunalul Galaţi la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul de corupţie în care era judecată de mai bine de doi ani, dar Curtea de Apel a fost de părere că sentinţa este prea blândă, hotărând recent să îi majoreze pedeapsa la patru ani, iar aceasta să fie executată efectiv în regim de detenţie.

    Dobrea a fost judecată alături de alte şapte persoane pentru prejudicierea instituţiei cu aproape 700.000 de lei, după ce s-a descoperit că aceasta achiziţionase diverse bunuri la preţuri supraevaluate. Este vorba de încălţăminte şi cazarmament pentru copii, dar procurorii anticorupţie i-au trecut în cont Marinelei Dobrea şi favorizarea  anumitor societăţi atunci când s-a desfăşurat procedura de achiziţii publice pentru servicii de întreţinere, curăţenie şi pază. Alături de Dobrea a ajuns pe lista inculpaţilor şi fiica sa, Lucia Raluca Dobrea, printre acuzaţii numărându-se abuzul în serviciu, spălarea de bani şi falsul, dar şi neglijenţa în serviciu.

    Despăgubiri civile de peste 850.000 de lei

    Şi în cazul Luciei Dobrea judecătorii au hotărât să majoreze pedeapsa aplicată iniţial, de la trei ani la trei ani şi 10 luni de închisoare, ce ar urma să fie executată efectiv de aceasta. Judecătorii instanţei supreme au decis ca sentinţa definitivă în acest caz să fie dată la sfârşitul lunii ianuarie 2014, după ce majorări de pedepse au fost decise de magistraţii gălăţeni şi în cazul Alinei Ştefania Radu, de la doi ani şi opt luni la trei ani şi trei luni, aceasta urmând să ajungă, de asemenea, după gratii, precum şi în cazul Lenuţei Bălan, de la doi ani şi şase luni la doi ani şi nouă luni de închisoare, dar pedeapsa acesteia a fost suspendată condiţionat. Adrian Serghe şi Sandor Borsos au fost singurii cărora li s-au redus pedepsele la trei luni de închisoare, pedepsele fiind suspendate condiţionat. Marinela Dobrea, fiica sa, Lucia Raluca Dobrea, Alina Ştefania Radu, Sandor Borsos, Lenuţa Bălan, Caranfil Iulian Mitincu şi Adrian Serghe au fost obligaţi să plătească despăgubiri civile de peste 850.000 de lei către Direcţia pentru Protecţia Copilului Galaţi şi Ministerul Finanţelor Publice prin Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE.

  • A profitat de expirarea ordinului de protecţie ca să-şi agreseze soţia

    A profitat de expirarea ordinului de protecţie ca să-şi agreseze soţia

    În urmă cu un an scriam de cazul unei gălăţence care a avut curajul să ceară în premieră instanţei de judecată un ordin de protecţie şi un ordin de restricţie faţă de soţul agresor. Judecătorii au admis atunci cererea victimei, R.N., astfel că femeia a devenit prima victimă a unei agresiuni conjugale din Galaţi care reuşise să obţină un ordin de interdicţie împotriva soţului în ultimii 23 de ani. Instanţa a dispus evacuarea soţului din imobil pentru o perioadă de trei luni de la data pronunţării hotărârii. Judecătorii hotărâseră atunci ca soţul să păstreze o distanţă minimă de 50 de metri faţă de soţie, faţă de copiii minori ai părţilor, precum şi faţă de locuinţa acestora pentru o perioadă de trei luni de la data pronunţării hotărârii. Timp de un an, cât ordinul de protecţie a fost reînnoit, soţul agresor nu a avut curaj să se apropie de soţia sa. Asta până recent, când judecătorii au decis în mod inexplicabil să nu mai prelungească ordinul de protecţie, iar bărbatul a profitat de ocazie pentru a-şi agresa şi insulta din nou soţia.
    Anomaliile sistemului judiciar
    În cazul lui R.N., bătăile, ameninţările şi insultele au durat nu mai puţin de 11 ani, iar femeia a crezut că va cădea victima unuia dintre accesele de furie ale soţului său. „Soţul meu m-a lovit cu mâinile, m-a tras de păr, m-a strâns de gât! Nu mai puteam respira! L-am rugat să se calmeze, cu lacrimi în ochi l-am implorat, l-am rugat frumos să înceteze şi să folosească un limbaj adecvat. Pentru mine, ca femeie, soţie şi mamă, căminul este sinonim cu pericolul. A ajuns să mă ameninţe cu moartea, despre divorţ nici nu vrea să audă. Îmi este frică să ies din casă!“, susţinea femeia în cererea de chemare în judecată. Legea 213/2003 le dă dreptul să ceară un ordin de protecţie cu caracter provizoriu, iar instanţa îl poate obliga pe soţul agresor să suporte cheltuielile medicale, de judecată şi cele generate de adăpostirea soţiei agresate, dar şi să îi interzică orice contact telefonic sau corespondenţă cu aceasta. Cu toate acestea, deşi ameninţarea la adresa femeii exista încă, instanţa de judecată a apreciat că nu se mai impune prelungirea ordinului de protecţie, expunând-o la acelaşi gen de agresiune ca în trecut. Soţia agresată a depus plângere la Poliţie împotriva bărbatului, dar va dura luni de zile până când aceasta va fi soluţionată, iar fără un nou ordin de protecţie aceasta poate fi agresată oricând.