word-monitor

Author: Valentin TRUFAŞU

  • Condamnări definitive pentru gălăţenii care promiteau condamnări cu suspendare

    Condamnări definitive pentru gălăţenii care promiteau condamnări cu suspendareCurtea de Apel Galaţi a finalizat dosarul celor trei gălăţeni care promiteau condamnări cu suspendare în diverse dosare penale, menţinând pedepsele aplicate de Tribunalul Galaţi. Ionel Avram, Sorina Gabriela Tăgârţă şi Gabriel Sulman au preferat să rămână cu pedepsele iniţiale, în condiţiile în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie putea să le majoreze sancţiunile penale. Gălăţeanul Ionel Avram a fost judecat pentru complicitate la trafic de influenţă după ce procurorii anticorupţie l-au acuzat că a ajutat-o pe Sorina Gabriela Tăgârţă pentru ca în cursul lunii mai 2012 să ceară 30.000 euro de la trei denunţători, lăsând să se înţeleagă că îşi va exercita influenţa şi va interveni pe lângă un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi de Justiţie, în scopul obţinerii unei condamnări la o pedeapsă redusă, cu suspendare, pentru toţi denunţătorii. Aceştia primiseră o condamnare la închisoare cu executare, hotărârea nefiind totuşi definitivă. Pe 29 ianuarie 2013, Sorina Gabriela Tăgârţă a primit de la unul dintre denunţători suma de 15.000 euro, reprezentând o primă tranşă din banii pretinşi. Procurorii anticorupţie au organizat un flagrant, iar femeia a primit ulterior mandat de arestare pentru 29 de zile.
    Gabriel Salman a jucat rolul judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar asta i-a adus o condamnare la un an de închisoare cu executare. „La întâlnirea cu denunţătorul, Sorina Gabriela Tăgârţă i-a prezentat acestuia o persoană despre care i-a spus că este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi că îi poate ajuta pe toţi denunţătorii să primească o pedeapsă mai mică, cu suspendare. În realitate, Tăgârţă Sorina Gabriela a fost ajutată de Ionel Avram să-l prezinte denunţătorului pe aşa-numitul „judecător”. Cu această ocazie, procurorii au procedat la constatarea infracţiunii flagrante”, susţin procurorii anticorupţie. Ajutorul dat Sorinei Tăgârţă îl vor costa 10 luni din viaţă pe Ionel Avram, acesta fiind pedeapsa menţinută şi de Curtea de Apel. Cea mai mare pedeapsă a primit-o Sorina Gabriela Tăgârţă, judecătorii condamnând-o la un an şi patru luni de închisoare cu executare. Toţi trei sunt la un pas de a fi puşi în libertate, în condiţiile în care Gabriela Tăgârţă se află după gratii de aproape un an, iar Gabriel Salman şi Ionel Avram au stat încarceraţi 10 luni.

  • Poliţistul-tâlhar este în continuare în libertate

    Ioan Talica, judecat şi condamnat alături de Viorel Mizdrea, fost poliţist la Secţia 4 de Poliţie din Galaţi, pentru tâlhărie şi violare de domiciliu, nu a ajuns încă după gratii, cel puţin până în martie 2014, când se va judeca recursul său la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Foştii oameni ai legii au primit un an şi 10 luni de închisoare pentru tâlhărie şi 8 luni pentru violare de domiciliu, după ce au jefuit un contrabandist de ţigări, Ion Sandu. Prin contopire, instanţa le-a aplicat o pedeapsă de câte doi ani, dar cu suspendarea executării, sentinţa fiind schimbată recent de către Curtea de Apel Galaţi în executare efectivă a pedepsei cu închisoarea pentru Ioan Talica. Talica şi Mizdrea s-au nimerit “întâmplător”  pe 28 noiembrie 2010 la locuinţa lui Ion Sandu, un contrabandist de ţigări, exact în momentul în care acesta încheia o tranzacţie cu un alt contrabandist. Deşi nu aveau mandat de percheziţie, poliţiştii au intrat cu forţa în locuinţa acestuia şi, sub ameninţarea unui pistol, au plecat cu 40 de cartoane de ţigări şi 600 de lei.

    Trei ani de închisoare pentru o „friptură”

    Fostul poliţist la secţia 4 de Poliţie din Galaţi a scăpat de închisoare şi într-un alt dosar penal în care fusese inculpat. Acesta fusese condamnat iniţial de Tribunalul Galaţi la patru ani de închisoare după ce a cerut bani „de-o friptură” unui gălăţean. Pedeapsa a fost confirmată şi de Curtea de Apel Galaţi, după ce instanţa a respins apelul lui Talica, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să îi reducă pedeapsa omului legii de la patru la trei ani de închisoare şi să suspende executarea ei sub supraveghere. Totul a pornit după ce fostul poliţist a oprit un gălăţean, Constantin Bucur, care transporta motoscuterul unui prieten. Talica i-a cerut bani ca să nu îi facă dosar penal pentru că nu purta cască şi nu avea actele de identitate la el. Neştiind că cele două fapte constituie contravenţii şi nu infracţiuni, omul s-a conformat, dar Talica a vrut mai mulţi bani şi s-a târguit ca la piaţă, însă a sfârşit prin a fi prins de ofiţerii anticorupţie.

  • Consiliul Local Galaţi a pierdut războiul privind preţul energiei termice

    Gălăţenii vor plăti un preţ majorat la energia termică, după ce Consiliul Local Galaţi a pierdut procesul cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Aleşii locali ceruseră Curţii de Apel Galaţi să suspende într-o primă fază şi apoi să anuleze decizia 263/2013 a ANRE pe motiv că a fost dată pe lângă lege, în condiţiile în care documentul amintit trebuia emis până la finele lui 2012, dar a fost semnat abia în februarie 2013. „Această modalitate de fixare a preţului pentru energia termică livrată sub formă de apă fierbinte din centrala CET Galaţi în plin anotimp rece, când se furnizează agentul termic către populaţie, este una extrem de deficitară, având în vedere că toate calculele privind activitatea Calorgal au avut la bază preţul vechi al energiei termice, aşa încât modificarea intempestivă a acestui preţ afectează în mod hotărâtor activitatea Calorgal. Printr-un efect de domino, consecinţele nefaste ale stabilirii intempestive a preţurilor în cauză se resfrâng şi asupra bugetului unităţii administrativ-teritoriale”, au susţinut în instanţă reprezentanţii CL Galaţi.

    Proces tardiv

    Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a susţinut însă că, de fapt, luarea deciziei de majorare a preţului la energia termică a fost profitabilă municipalităţii. „Dacă avem în vedere pretenţiile CL Galaţi, observăm că, pe de o parte se reclamă nelegalitatea actului contestat, în sensul că nu a fost emis cu 1 decembrie 2012, iar pe de altă parte se evidenţiază că aşa-zisul prejudiciu se înregistrează cu fiecare factură emisă de către Electrocentrale către Calorgal începând de la 1 februarie 2013. Să înţegem că aşa-zisa cauză de nelegalitate îi profită Consiliului Local Galaţi, care ar fi trebuit să plătească tarife mărite cu 1 decembrie 2012 şi nu cu 1 februarie 2013, cum s-a întâmplat concret”, i-au ironizat în justiţie reprezentanţii ANRE. Curtea de Apel Bucureşti a respins solicitarea Consiliului Local Galaţi de anulare a deciziei 263/2013 a ANRE pe motiv că a fost introdusă peste termenul prevăzut de lege, după ce Curtea de Apel Galaţi şi-a declinat competenţa în favoarea instanţei din capitală.

  • Moştenitorul fostului primar din Barcea, chemat să plătească un prejudiciu de 200.000 de lei

    Relu Popescu, fost primar al comunei gălăţene Barcea, a murit la doar câteva luni după ce fusese trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi într-unul dintre cele mai complexe dosare instrumentate în ultimii ani. În lipsa fostului primar, Judecătoria Galaţi a decis să îl introducă în dosar pe moştenitorul fostului edil, ce ar urma să plătească o pagubă de 200.000 de lei, dacă acuzaţiile împotriva fostului primar se vor dovedi adevărate.
    Relu Popescu fusese trimis în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi instigare la fals intelectual, iar procesul penal continuă acum faţă de contabila şefă de la Primăria Barcea, Carmen Jâtcă, consilierul primarului pe probleme de achiziţii publice, Silviu Vrânceanu, şi dirigintele de şantier Octavian Cărare. Procurorii au descoperit, pe baza informaţiilor primite de la Camera de Conturi, că fostul primar nu a verificat personalul din subordine, a aprobat investiţii, deşi nu respectau legislaţia în vigoare, şi a atribuit contracte de achiziţii publice, pe care le-a decontat din bani publici, deşi lucrările nu fuseseră executate. În plus, nu a luat niciun fel de măsură pentru tragerea la răspundere a antreprenorilor care s-au ocupat de executarea lucrărilor.
    Fostul edil era acuzat şi că a aprobat referate, deşi nu erau documente justificative şi nu aveau la bază acte financiar-contabile, dar mai ales nu reflectau realitatea, semnând astfel mai multe ordine de plată fără bază legală, a căror valoare este de 200.000 de lei. Anchetatorii au ajuns la concluzia că astfel comuna Barcea nu a mai putut beneficia de proiecte de modernizare pentru care se obţinuseră surse de finanţare, cum ar fi alimentarea cu apă sau crearea unei reţele de canalizare.
    „Fostul primar, contabila şefă şi consilierul fostului primar nu au recunoscut faptele sau au dat vina unii pe alţii. Singurul care a recunoscut a fost dirigintele de şantier”, ne-a declarat Ionel Gâlcă, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi. Cea mai gravă situaţie s-a consemnat la continuarea programului de alimentare cu apă în localitate, pentru care s-au alocat aproape 400.000 de lei. Lucrările au fost executate atât de prost, încât s-a ajuns la situaţia ca pe anumite străzi să existe reţele paralele de distribuţie a apei, iar alte străzi să nu aibă deloc.

  • Bancă obligată să plătească daune morale unui gălăţean

    Tribunalul Iaşi i-a făcut dreptate unui gălăţean care a trăit un adevărat coşmar în ultimii şapte ani. Ionuţ Paraschiv a mers în 2008 să îşi deschidă un card de credit şi a aflat că are de restituit 24.000 de lei în contul unor credite contractate la BRD şi BCR, de care nu ştia nimic. Tânărul a aflat de la BRD, sucursala Galaţi, ca pe numele său există un contract de credit în cuantum de 12.000 lei din 2007 şi că figurează ca restanţier cu mai multe rate neplătite. Contractul de credit a fost contractat de la o agenţie a băncii din Botoşani, ce ţine de BRD Iaşi. După ce a cerut să i se comunice o copie de pe contractul de credit şi a actelor pe baza cărora s-a acordat acesta, bărbatul a constatat că a fost victima unei escrocherii. “Am constatat cu stupoare că semnatura de pe contractul de credit nu-mi aparţine şi este falsificată”, ne-a declarat Ionuţ Paraschiv. Persoana care a contractat creditul s-a folosit de cartea de identitate a tânărului, pe care acesta o declarase pierdută din 2003.

    Daune şi cheltuieli de judecată de peste 20.000 de lei

    Ionuţ Paraschiv a aflat ulterior că are un credit de restituit şi la BCR în valoare de 12.000 de lei, luat tot pe baza cărţii sale de identitate pierdute. Gălăţeanul a acţionat în judecată BRD şi BCR pentru a cere anularea contractelor de credit, iar o expertiză grafologică a stabilit că semnătura lui Ionuţ Paraschiv nu coincide cu cea de pe documentele bancare. În replică, reprezentanţii BRD au susţinut în instanţă că documentul bancar pe baza căruia a fost acordat creditul nu a fost semnat şi ştampilat de către BRD Iaşi, ci de către o altă unitate bancară din sistem. Judecătoria Iaşi şi recent Tribunalul din aceeaşi localitate au decis să anuleze contractul de credit emis pe numele lui Ionuţ Paraschiv. În premieră pentru justiţia din România, judecătorii au hotărât ca BRD Iaşi să îi plătească 10.000 de lei drept daune morale lui Ionuţ Paraschiv, dar şi cheltuieli de judecată, ce însumează 10.498 de lei. În plus, banca trebuie să facă demersuri pentru ca gălăţeanul să fie scos din evidenţele Biroului Român de Credit.

  • Program restrâns cu publicul la Judecătorie, de Sărbători

    În perioada 24.12.2013-27.12.2013, respectiv 31.12.2013-03.01.2014, programul cu publicul va fi suspendat la Biroul Primiri şi Biroul Asociaţii Fundaţii de la Judecătoria Galaţi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Biroul de Informare şi Relaţii Publice, Biroul Executări Civile, Arhiva Civilă, Arhiva Penală şi Arhiva Veche.

  • Doi gălăţeni, în conducerea celei mai importante structuri sindicale din cultură şi mass-media

    Federaţia Artiştilor Interpreţi din România (FAIR) şi Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind şi-au unit forţele pe 1 decembrie pentru a înfiinţa cea mai mare organizaţie din sectorul cultură şi mass-media din România. Noua organizaţie a intelectualilor români cuprinde proximativ 10.000 de membri din 36 de sindicate şi este afiliată internaţional la Federaţia Internaţională a Muzicienilor, Federaţia Internaţională a Actorilor şi Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor. Din conducerea federaţiei „cultură şi mass-media” fac parte şi doi gălăţeni – Adrian Dumitraşcu, liderul sindicatului din Teatrul Muzical „Nae Leonard”, şi artistul Paul Buţa. Imediat după constituirea noii structuri, delegaţii au votat mai multe rezoluţii prin care cer Guvernului să modifice strategia anticulturală promovată de Ministerul Culturii împotriva acestui important sector al economiei naţionale, depolitizarea instituţiilor publice de radio şi televiziune, precum şi modificarea, în regim de urgenţă, a legislaţiei muncii.
    Codul Deontologic al jurnalistului, în pericol
    Federaţia  „cultură şi mass-media” consideră că toate drepturile obţinute de către partenerii sociali în cei 10 ani de existenţă a contractului colectiv de muncă vor fi pierdute. De asemenea, Codul Deontologic, clauza de conştiinţă a jurnalistului şi aproximativ 50% din veniturile angajaţilor din cultură şi mass-media sunt în pericol de a fi eliminate. Sindicaliştii cer renunţarea la concesionarea, externalizarea şi privatizarea unor servicii din instituţiile de cultură, în condiţiile în care concesionarea cinematografelor şi a caselor de cultură a sindicatelor a avut un efect de suprimare a activităţii culturale desfăşurate în aceste instituţii. Pe lista de revendicări se regăseşte şi anularea prevederilor cu privire la suprimarea contractele individuale de muncă pe durată nedeterminată, pentru salariaţii din instituţiile de spectacol.

  • Milionarul Liviu Jîtea a fost eliberat din arest preventiv

    Arestat din martie 2013 pentru evaziune fiscală şi contrabandă cu alcool, milionarul Liviu Jîtea a fost eliberat ieri de judecătorii Curţii de Apel Galaţi, care au decis să înlocuiască măsura arestării preventive cu obligaţia de a nu părăsi ţara. Liviu Jîtea este acuzat de procurorii DIICOT Galaţi că, în cadrul activităţii unei societăţi comerciale de profil din municipiul Focşani, a procedat alături de membrii grupării sale la amplasarea, înaintea contoarelor liniei tehnologice de producţie de alcool dublu rafinat, a unor instalaţii neautorizate. Grupul infracţional a extras în această modalitate peste 800.000 de litri de alcool, fără evidenţierea în contabilitatea societăţii a operaţiunilor comerciale aferente cantităţilor de alcool necontorizate. Prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională este estimat la 8 milioane de euro, reprezentând accize, taxe şi impozite. Procurorii DIICOT au pus sechestru pe bunurile omului de afaceri şi au confiscat aur, două camioane şi şase maşini de lux.

  • Dascălii gălăţeni vor primi 1,2 milioane de lei în contul salariilor şi sporurilor câştigate în justiţie

    Ministrul Educaţiei Naţionale va aloca în perioada următoare 46 de milioane de lei pentru plata salariilor şi sporurilor, precum şi achitarea salariilor restante câştigate în instanţă de către cadrele didactice din învăţământul preuniversitar.  Suma amintită are două componente. Prima, în valoare de 41 de milioane de lei, este destinată plăţii salariilor cadrelor didactice, a sporurilor, indemnizaţiilor şi altor drepturi salariale. A doua componentă, de 5 milioane de lei, vizează achitarea salariilor restante câştigate de cadrele didactice în instanţă. Profesorii gălăţeni urmează să primească 1,2 milioane de lei în contul salariilor şi sporurilor obţinute în justiţie, după ce anterior au încasat alţi 11,7 milioane de lei pentru plata aceloraşi drepturi băneşti. „Sperăm să primim banii până la finele anului. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, salariile restante obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive vor fi plătite în primul trimestru al anului viitor. Prioritară va rămâne achitarea salariilor”, ne-a declarat inspectorul şcolar general adjunct Diamanta Bulai.
    Pe primul loc în România la procese pe învăţământ
    Galaţiul ocupă în momentul de faţă primul loc în România în ceea ce priveşte procesele deschise de dascăli şi, în special, de sindicatele din Educaţie pentru plata salariilor restante şi achitarea sporurilor la care profesorii au dreptul conform legii. Tot primul loc îl ocupăm şi în ceea ce priveşte câştigarea acestor procese cu Ministerul Educaţiei, dar şi cu primăriile din judeţ. Conform proiectului de buget pe 2014, Educaţia ar urma să primească 13% din bugetul naţional, adică peste 22 de miliarde de lei, cu 2 miliarde mai mult decât în 2013. Banii sunt destinaţi continuării investiţiilor în infrastructură, a programelor privind reducerea abandonului şcolar, dar şi pentru majorarea salariilor profesorilor debutanţi, ale asistenţilor şi ale preparatorilor universitari, precum şi creşterea subvenţiilor pentru cămine şi cantinele din campusurile universitare.